82 matches
-
semnalul operatorului”(p. 35Ă. Atunci când cineva este „hipnotizat” intră în transă, ceea ce înseamnă o stare modificată de conștiență sau o stare specială a minții. Această „teorie a stării” în hipnoză este în contradicție cu teoriile „non-stării” care propun o explicație sociocognitivă mai degrabă decât una psihologică. Vezi Kirsch și Lynn (1995Ă pentru discuția despre dezbaterea dintre teoreticienii „stării” și „non-stării”. Oamenii adesea intră în transă sau sunt „hipnotizați” destul de natural și spontan atunci când se implică în activități care le „absorb atenția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cunoștințelor individuale și împărtășite, analiza condițiilor, mijloacelor și modalităților prin care ele sunt comunicate și adaptate cu scopul de a fi utilizate ca resurse în desfășurarea activității cognitive distribuite. 2. Obiectivul cercetării Având în vedere reglementările formale ale funcționării sistemului sociocognitiv luat în studiu, care, stabilind atribuțiile părților, responsabilizează diferențiat fiecare participant individual pentru calitatea activității cognitive a sistemului ca întreg, obiectivul acestui studiu îl reprezintă analiza și evaluarea măsurii în care regulile explicite cuprinse în documentele organizaționale formale în baza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în colegiul senatului, decan, director, alți participanți și exprimarea colectivă (de pildă, vot/tăcere însemnând acord, dezaprobare etc.). O dată consolidată o anumită expertiză în identificarea tipului de contribuție la generarea și propagarea reprezentărilor în sistem, grila de observare a proceselor sociocognitive este ușor transferabilă la variate activități cognitive și „sisteme funcționale”. Am analizat documentele organizaționale care susțin activitatea ședinței CA din perspectiva utilizării lor ca mijloace în procesele sociocognitive. Astfel, ne-am concentrat atenția pe observarea interacțiunii participanților cu documentele, urmărind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la generarea și propagarea reprezentărilor în sistem, grila de observare a proceselor sociocognitive este ușor transferabilă la variate activități cognitive și „sisteme funcționale”. Am analizat documentele organizaționale care susțin activitatea ședinței CA din perspectiva utilizării lor ca mijloace în procesele sociocognitive. Astfel, ne-am concentrat atenția pe observarea interacțiunii participanților cu documentele, urmărind momentele constituirii și modificării semnificațiilor pentru fiecare dintre temele prezentate de aceste documente. Întrucât constituirea „stării reprezentaționale” prezentate inițial în documente are loc nu doar în timpul ședinței CA
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fiu al satului care și-a depășit condiția și destinul. Născut la 29decembrie 1900 într-o familie modestă (tatăl era factor poștal), fără a avea modele culturale care să-l motiveze și să-l ghideze, înarmat numai cu o condiție sociocognitivă deosebită, ajunge într-o poziție la care n-a putut visa, la timpul acela, nici un sătean de pe valea Jijiei. Are însă norocul de a avea un bun învățător în comună, Dumitru Sachelarie, cunoscut pentru organizarea cursurilor de alfabetizare cu soldații
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sarciniiă, ori a unor cauze interne și instabile efort insuficientă; În cadrul colaborărilor cu familia am discutat despre necesitatea de a consolida respectul de sine al elevului, de a-i fi asigurat trebuința de afiliere prin dragostea și încrederea părinților. CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV, SURS DE PROGRES INDIVIDUAL La Geneva în anul 1970, a luat naștere o noușcoală, care se autodefinește drept școalde psihologie socialgenetică. Reprezentanții acestei școli susțin faptul cinteracțiunile sociale reprezintcadrul privilegiat al achizițiilor cognitive ale copilului. între interacțiunea social și dezvoltarea
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
acțiunilor sau ideilor dintre indivizi. Reprezentanții școlii de psihologie social genetică, afirmcnu orice interacțiune provoacun progres cognitiv. Studiile experimentale în acest cadru teoretic au arătat cpentru a ajunge la progrese cognitive, interacțiunile sociale trebuie sprovoace un conflict socio cognitiv. Conflictul sociocognitiv se definește prin divergența răspunsurilor oferite de partenerii unei interacțiuni la o situație problemcu care sunt confruntați și căreia să-i găseascun răspuns comun. Conflictul nu e doar între soluții divergente, ci între indivizi, grupuri, el are natursocială. Evoluția cognitiva
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
confruntați și căreia să-i găseascun răspuns comun. Conflictul nu e doar între soluții divergente, ci între indivizi, grupuri, el are natursocială. Evoluția cognitiva copilului nu poate fi disociatde mediul social școală, clase de eleviîn care acesta este plasat. Conflictul sociocognitiv integreazdouconflicte: pe de o parte, un conflict interindividual socială, determinat de divergența răspunsurilor partenerilor la o problem pusși un conflict intraindividual, de naturcognitivă, care apare ca urmare a conștientizării de către copil a diferenței dintre răspunsul său și răspunsurile celorlalți. Confruntarea
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Problema puscopilului nu este numai cognitivci și socială. Pentru el nu este vorba atât de a rezolva o problemdificilă, cât înainte de toate, de a angaja o relație interindividuală, o relație cu celălalt. Pentru a produce progrese individuale așteptate, un conflict sociocognitiv trebuie sîndeplineasccâteva condiții: ♦ existența unor răspunsuri inițiale diferite asupra aceleași probleme si obligația coordonării finale între parteneri pentru a oferi un răspuns comun; copiii cu un nivel cognitiv diferit au mai mari șanse sse afle în dezacord, în răspunsurile lor
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
șanse sse afle în dezacord, în răspunsurile lor specifice, în măsura în care rezultdin schematisme diferite. O divergența răspunsurilor poate decurge și din interacțiunile indivizilor de același nivel cognitiv înscare manifestcentrări diferite. ♦ participanții la o interacțiune trebuie sdispundeja de instrumente anumite cognitive și sociocognitive. Copilul trebuie sfie capabil sconștientizeze existența unui răspuns diferit de al său și, de asemenea, sparticipe la interacțiune. ♦ interacțiunea trebuie sdea naștere unui angajament activ al fiecăruia dintre parteneri în confruntarea argumentelor și în coordonarea lor pentru obținerea unui răspuns
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Evident, procesul de categorizare este latent, iar efectele influențării sunt observabile în timp374. Mai mult decât atât, Serge Moscovici, Gabriel Mugny și Juan Antonio Perez consideră că nu doar conotațiile evaluative ale caracteristicilor grupului determină influența socială, ci și "conflictele sociocognitive ce pot să apară între categorizări și atribute, ca în cazul în care sursa in-group relevă conotații negative (conflictul de identificare este deosebit de puternic) ori sursa out-group, conotații pozitive. De altminteri, consistența minorităților ar putea avea ca efect introducerea unor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asupra activității mentale / 50 3.2. Aportul decisiv al teoriei RS / 52 Capitolul 2 Definiții și cîmp de studiu / 63 1. Ce este o reprezentare socială? / 63 1.1. Un corpus de definiții ale lumii / 63 1.2. Un sistem sociocognitiv / 68 2. Care sînt criteriile de recunoaștere? / 74 2.1. Consens, dispersie a informației și focalizare / 74 2.2. Obiecte polimorfe și mize de grup / 76 3. Diversitatea "obiectelor" explorate / 83 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație / 83 3.2
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
extrapolat intuițiile lui Serge Moscovici și ale lui Emile Durkheim (ca și pe acelea ale istoricilor din Școala Analelor) asupra caracterului articulat și ierarhic al opiniilor și mentalităților colective. Ei își propun să clasifice opiniile și atitudinile în cadrul unui sistem sociocognitiv (reprezentările sociale), considerat o componentă a gîndirii sociale (ce include, de asemenea, ideologia, religiile, imaginarul, științele, sistemele simbolice, themata). Constatăm că cercetările asupra imaginarului și cele asupra gîndirii sociale au multe puncte comune, cel puțin în privința cîtorva teme: similaritățile dintre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
instaurate cu adulții și cu grupurile de perechi (cf. cercetările lui Lawrence Kohlberg sau ale lui Lev Vygotski). Willem Doise și Gabriel Mugny reiau abordarea acestui autor în studiile lor asupra marcajului social și a influenței interacțiunii sau a conflictului sociocognitiv asupra inteligenței (Doise și Mugny, 1997). Să subliniem influența curentului de studiu experimental al reprezentării și, în special, a scrierilor lui Michel Denis (Image et cogniton, Paris, PUF, 1989) sau ale lui Jerry Fodor (La Modularité de l'esprit, trad
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
punerea în scenă a vieții cotidiene (1973). Nu este vorba aici decît de referințele cele mai cunoscute ale unei tradiții a antropologiei orașului și a societăților moderne, centrată mai ales pe dimensiunile pragmatice ale limbajului, efectele, scopurile și desfășurarea programărilor sociocognitive ale conduitelor. ,,Observarea atentă și analiza proceselor puse în mișcare în acțiuni ar permite ca procedurile prin care actorii interpretează în mod constant realitatea socială, inventează viața într-un bricolaj permanent să fie aduse la lumină." A. Coulon, L'ethnométhodologie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în general un mijloc de comunicare între un producător și un utilizator, distincți unul de celălalt. O reprezentare mentală nu are, desigur, decît un singur utilizator. O reprezentare publică poate avea mai mulți." Ibid., p. 49 1.2. Un sistem sociocognitiv 1.2.1. Principii generatoare Încercînd să împace evaluarea complexității lor structurale, a inserției lor în contextele societale și ideologice plurale cu un scop metodologic de control al interacțiunii lor cu diferite variabile, Willem Doise vede în ele "[niște] principii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
con-textualizarea lor discursivă, socio-economică și culturală. Le vede ca "organizări semnificante, dependente de factori contingenți [...] și de contextul social și ideologic [...], ca sisteme de interpretare a realității care reglementează relațiile dintre indivizi și mediul lor [...], ghiduri pentru acțiuni" sau "construcții sociocognitive, conduse de propriile lor legi", permițînd o precodare a realului (Abric, 1994, p. 14). Vom încerca să rezumăm direcțiile generale ale definițiilor de mai sus și ale discuțiilor despre atitudini și opinii (capitolul precedent) în schema următoare. Săgețile, de sus
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
internet, intranet, multimedia, telefonie mobilă, înmulțirea produselor audiovizuale) anunță oare sfîrșitul, reînnoirea sau intensificarea influenței reprezentărilor sociale? Legătura declarată cu un grup, așa cum este descrisă mai sus, poate pune probleme și nu explică diversitatea modurilor de formare a acestor sisteme sociocognitive. Predominanța modelului de opinie într-o astfel de lume în mișcare nu înseamnă că ideile care circulă aici nu formează un sistem și nu se stabilizează în structuri ierarhizate și după alte modalități decît cele ale unei aproprieri grupale clasice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cercetări, după cele ale lui Georg Simmel, despre reprezentarea banilor, aparținîndu-i lui Martin Gorin (numărul special din Communications pe această temă, 1989). 3.1.2. Ideologii și prejudecăți Analiza relațiilor între religii, ideologii și RS, în măsura în care primele două sînt sisteme sociocognitive puternic formalizate și normative, aparține, în parte, acestui sector de studiu (Aebischer et al., 1991; Rouquette, in Deschamps și Beauvois, 1996). Din pricina derivelor și exceselor sale de sistematizare, abordarea discursului rasist poate fi clasată, într-un anumit fel, în domeniul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1963), feministele (Lortie-Lussier), persoanele cu handicap fizic (H. Paicheler) sau mintal (Giami), copiii (M.-J. Chombart de Lauwe, 1971), imigranții (Doraï) sau toxicomania (Echebarria Echabe et al.; Ferréol; Ravenna, 1997; Seca, 1999a) nu trebuie asimilate cu lucrările privitoare la procedurile sociocognitive de definire a săracului și a situației sale (Abric, 1996; Neculau și Ferréol, 1999; Galli și Fasanelli; Paugam, 1991; Seca, 1999b). Abordarea minorităților a fost întreprinsă din perspec-tiva impactului lor social și, mai rar, pe planul reprezentărilor devianței sau afirmării
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la cei implicați). Aceste rezultate sînt, după părerea noastră, semnificative pentru tendința, deseori evidențiată la observatori, spre o atribuire internă a unei injustiții sau suferințe (M.J. Lerner, The Belief in Just World. A fondamental Delusion, New York, Plenum, 1980). Acest automatism sociocognitiv sau ideal semnifică faptul că prima reacție a unui subiect care nu are nici un fel de legătură cu o situație problematică este aceea de a considera că persoana care este victima unei probleme sau suferințe se află la originea acesteia
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor colaboratori (adresă: http://www.ehess.fr/centres/lps/home.htm). De reținut * Abundența de definiții nu strică. Chiar dacă trebuie să știm să folosim "briciul lui Occam" cu bună știință, diversitatea definițiilor RS-urilor face să apară noțiunile de sistem sociocognitiv ierarhizat și de principiu organizator al activităților simbolice și cognitive legate de inserția socială și practici. Vom reține și distincția dintre "proces" și "produs": o reprezentare are proprietatea de a fi ambele deodată. * Obiectele reprezentărilor sociale sînt în general generate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Fenomenologie Capitolul 3 Procese, funcții și organizare Obiective * A înțelege formele și etapele construcției unei reprezentări și efectele sale (culturale, afective, cognitive). A răspunde la întrebarea: "La ce folosesc reprezentările sociale?" * A descrie organizarea și structura unui astfel de sistem sociocognitiv ierarhizat. 1. Două mecanisme esențiale 1.1. Obiectivarea Două sînt procesele fundamentale care guvernează apariția și organizarea unei reprezentări sociale: obiectivarea și ancorarea. O RS se constituie în elemente, rezumînd obiectul pe care aceasta îl cuprinde, într-o nouă judecată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
obiectul RS vor fi filtrate, organizate, interpretate în elemente de sens. Abric, în teza sa de doctorat din 1976 și mai apoi în alte scrieri, va relua această noțiune și o va generaliza, privilegiind o definiție a "reprezentării" ca "sistem sociocognitiv". Un astfel de ansamblu este ierarhizat în elemente ale nucleului central (NC) și ale sistemului periferic (SP). "Analiza nucleului central și a elementelor care îl constituie poate deci revela tipul de implicare a subiectului în realitate. În sensul acesta reprezentarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
global. Prin aceste mecanisme, o reprezentare se poate adapta la evoluțiile contextului, ale actualității, fără să se schimbe fundamental. În al treilea rînd, SP este un adevărat "paratrăsnet" al reprezentărilor. El absoarbe indicibilul, injustificabilul, noul, fără a afecta centrul sistemului sociocognitiv. Favorizează astfel menținerea a ceea ce este nenegociabil sau necondițional pentru cutare sau cutare actor, în elementele NC. De fapt, elementele acestui sistem formează partea cea mai importantă cantitativ a enunțurilor discursive și a simbolurilor prin și în care se pot
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]