1,301 matches
-
mai încărcată și mediatizată istorie evenimențială. Nu trebuie uitate însă nici cele care au ca nucleu de structurare regiunea, religia, profesia, familia, sursele de divertisment etc. Toate reprezintă căutări de replasare a propriului grup de apartenență pe coordonatele unui spațiu sociocultural care se reconstituie în articulațiile sale naturale, după trauma comunistă. Tematica identitară a postcomunismului a fost monopolizată în bună măsură de politicieni sau, în genere, de elite. Identitățile grupale sunt, fără îndoială, construite în bună măsură de elite. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
efective din viața social-culturală a țării centrate mai mult pe identități sau pe probleme locale? La astfel de întrebări încerc să răspund în continuare, folosind ca bază informații empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru multe fenomene socioculturale apare prin observarea satului. Aici, efectele nivelatoare ale modernizării sunt mai redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare locală - comunitară sau regională - sunt: - mai puternice în termeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ce spun oamenii 2. Chiar și din succinta analiză a fenomenelor identitare rezultă necesitatea de a determina spații de referință mai relevante decât regiunile istorice. Analize pe care le-am întreprins în alt context susțin imaginea regiunilor istorice ca „straturi socioculturale de profunzime peste care s-au suprapus straturi mai noi de mare consistență și vizibilitate”, manifeste ca arii culturale care fie „sparg” regiunile istorice, fie le încalcă granițele 3. Concluziitc "Concluzii" Ideologiile sociale difuze ale naționalismului și ale (in)toleranței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de putere. Evaluarea implicată în conceptul de extremism este dublă. Pe de o parte, se referă la raportul între modelele de interacțiune umană și normele democrației, iar pe de altă parte, vizează natura radicală sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vedere al PR-ului, în această etapă ne interesează foarte mult punctele tari și punctele slabe ale sistemului. Analiza situațională trebuie să țină cont și de diferitele tipuri de context în care se găsește concomitent sistemul, și anume de contextele sociocultural, economic, politic și concurențial. Toate aceste tipuri de context se vor afla într-un context general spațio-temporal. Contextul general în care se găsește o instituție este important în măsura în care acesta are o influență asupra sistemului consiliat. Cu toată independența sistemică, modificările
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
sortit dispariției. O metodă de a restabili echilibrul atât intra, cât și intersistemic este reprezentată de schimbarea atât a formei, cât și a întregului conținut al respectivului sistem. În ceea ce privește contextul extern, putem exemplifica mai multe tipuri, cum ar fi: cel sociocultural, cel politic și cel economic. Cunoașterea tuturor acestor tipuri de context este absolut obligatorie, pentru că în funcție de acestea consilierul PR va putea plia strategia sa pe realitățile de facto ale unui întreg sistem de valori. Contextul sociocultural este important deoarece însumează
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cum ar fi: cel sociocultural, cel politic și cel economic. Cunoașterea tuturor acestor tipuri de context este absolut obligatorie, pentru că în funcție de acestea consilierul PR va putea plia strategia sa pe realitățile de facto ale unui întreg sistem de valori. Contextul sociocultural este important deoarece însumează o întreagă colecție de valori, norme și tradiții. Cunoașterea acestui tip de context înseamnă și cunoașterea principalilor vectori intrapsihici ai mentalului colectiv și, implicit, cunoașterea dinamicii grupurilor-țintă și a dorințelor și expectanțelor membrilor acestora. Pentru ca mesajele
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
mentalului colectiv și, implicit, cunoașterea dinamicii grupurilor-țintă și a dorințelor și expectanțelor membrilor acestora. Pentru ca mesajele campaniei de PR să fie cât mai bine receptate și asimilate, consilierul PR trebuie să țină cont de cât mai multe dintre caracteristicile contextului sociocultural. Contextul politic este, de asemenea, foarte important. Pornind de la premisa unor democrații autentice, considerăm că sistemele politice din cadrul acestora promovează bipolaritatea, adică existența a două blocuri politice mari (de obicei unul de centru-stânga și altul de centru-dreapta), care înglobează mai
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
ocupă un loc central, teoria respectivă încercând să înțeleagă caracterul și natura de gen ale relațiilor, instituțiilor și proceselor sociale; ( 2) dacă relațiile de gen sunt tratate ca problematice, nefiind considerate naturale sau de neschimbat, ci un produs al factorilor socioculturali și istorici. (J. Chafez, 1988, apud L. Grünberg, 2002, p. 108) Un alt argument se referă la alegerea temei vizând monoparentalitatea ca o situație în care se află prioritar femeile, temă care este astfel tratată încât urmărește identificarea unor mijloace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
C. Zamfir, M. Pop, 1994, p. 12). Cum nouă din zece familii monoparentale sunt conduse de către femei, putem trage o concluzie în privința sărăciei acestora. Situația de sărăcie a familiilor monoparentale este un caz de discriminare negativă a femeilor prin mecanisme socioculturale, consacrate de stat. Această stare de lucruri nu decurge din analiza legislației, ci din observarea practicilor curente de viață 25. Femeile sunt responsabilizate pentru copiii lor în mai mare măsură decât bărbații și au șanse mai mici pe piața muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comun acord, în domeniile eligibile pentru finanțare. ... Articolul 2 Domenii eligibile pentru finanțare În conformitate cu legislația internă a statului primitor și cu normele relevante de drept internațional, părțile vor finanța doar proiecte din următoarele domenii: 1. educație; ... 2. domeniul sociocultural; ... 3. mediu; ... 4. sănătate; ... 5. turism. ... Articolul 3 Autoritățile responsabile pentru implementare 1. Ministerul Afacerilor Externe al României este responsabil de implementarea prevederilor acestui acord, pentru Guvernul României. ... 2. Autoritatea română responsabilă pentru implementare poate deschide un birou în Turcia
ACORD din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258675]
-
relevanța amintirii în discursul public al Uniunii și al statelor membre a valorii aportului științific și artistic al evreilor și al comunităților evreiești la dezvoltarea Europei; ... 3. subliniază că menținerea unor comunități evreiești solide în Uniunea Europeană contribuie la diversitatea socioculturală și conduce la creșterea capacității societății de a oferi cetățenilor minoritari șanse sporite de realizare în plan personal și profesional; ... 4. recomandă întărirea măsurilor de prevenire și combatere a activității antisemite a grupurilor radicale și consolidarea eforturilor comune de aducere
HOTĂRÂRE nr. 11 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251686]
-
cultural, social, educativ, lingvistic și artistic, a realităților istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor, valorilor naționale. (3) Centrele comunitare românești au rolul de a pune la dispoziția comunităților de români mijloace pentru desfășurarea de activități de lungă durată, utile pentru dezvoltarea socioculturală a comunității, precum biblioteci, cursuri de limba română, activități culturale perene. Centrele comunitare românești pot avea rol de facilitare a cooperării sectoriale dintre România și statele de reședință, cu participarea membrilor comunității de români din statele respective, reprezentarea comunității românești
LEGE nr. 207 din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272045]
-
nonnativi, și actualele programe au la bază perspectiva comunicativ-funcțională, completată de cea acțională, unde elevul este considerat un actor social, care trebuie să-și formeze, pe întreg parcursul procesului său de școlarizare, toate competențele necesare unei bune integrări în mediul sociocultural în care trăiește. Din acest motiv, și programele pentru ciclul superior urmăresc axarea procesului de predare-învățare-evaluare a limbii și a literaturii române pe formarea competenței comunicative generale în limba română în context plurilingv și pluricultural, și nu pe transmiterea și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
transpare și la nivelul convențiilor și al comportamentelor pe care le implică fiecare situație de comunicare, în funcție de context și de statutul interlocutorului. Prin urmare, predarea limbii și a literaturii române trebuie să aibă în vedere și formarea competenței socioculturale. Plasarea predării disciplinei în acest cadru cultural extrem de generos permite și o altă libertate de care profesorul de limba și literatura română trebuie să profite, și anume, valorificarea celorlalte domenii ale culturii, complementare literaturii (cinematografie, teatru, arte plastice, muzică
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
și informații preluate din celelalte compartimente culturale. Toate acestea vor putea fi relaționate cu propriile experiențe de viață, elevul lărgindu-și, astfel, orizontul de cunoaștere și de înțelegere a lumii, devenind o ființă culturală, capabilă să se integreze în mediul sociocultural românesc și să facă față tuturor situațiilor de comunicare pe care le presupune existența într-un mediu plurilingv și pluricultural. În ceea ce privește numărul și tipul de texte, recomandările sunt foarte clare: pe lângă textul nonliterar, ales ca modalitate de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
formale complexe, utilizând un limbaj fluent, spontan, prin compararea diferitelor informații/opinii și opțiuni • comentarea spontană a opiniilor interlocutorului, în situații nefamiliare de comunicare, formulând întrebări spontane, explicații și argumente clare • acordarea/luarea unui interviu cu naturalețe, pe teme complexe din sfera socioculturală și profesională 3.2. Participarea la interacțiuni scrise, în probleme complexe și abstracte sau pornind de la texte literare și nonliterare: • redactarea corespondenței tradiționale și online, pe teme complexe și abstracte sau din domeniul cultural, prin utilizarea expresiilor colocviale/a formulelor de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
aparținând unor epoci sau spații culturale diferite 4.3. Facilitarea comunicării în contexte care actualizează diverse puncte de vedere în interpretarea textelor literare: • interpretarea aceluiași text în funcție de mai multe perspective de lectură (tematică, structurală, contextuală, personală) 4.4. Identificarea referințelor socioculturale și sociolingvistice la care face trimitere un text literar/nonliterar, în scopul medierii neînțelegerilor și al eliminării ambiguităților: • identificarea resurselor care pot fi utilizate în vederea clarificării sau a îmbogățirii cunoștințelor referitoare la diverse noțiuni de istorie, teorie și critică literară
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
scris, în texte literare și nonliterare abstracte: • înțelegerea glumelor și a aluziilor, dintr-un discurs pe teme abstracte și complexe • extragerea unor informații specifice din orice tip de discurs transmis direct sau înregistrat, articulat într-un ritm natural • identificarea implicațiilor socioculturale din majoritatea conversațiilor colocviale, articulate într-un ritm natural • înțelegerea prelegerilor și a prezentărilor în care se utilizează diferite tipuri de limbaje: specializat, colocvial, regional sau a corespondenței formale specializate, pe o temă complexă 1.4. Analiza trăsăturilor specifice diferitelor tipare
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
în situații nefamiliare de comunicare, formulând întrebări/explicații/argumente clare, exacte și exprimând diferite nuanțe de sens • corelarea discursului cu cel al interlocutorului în cadrul unui schimb de opinii pe teme abstracte și complexe • acordarea/luarea unui interviu spontan, pe teme din sfera socioculturală, educațională și profesională, într-un mod fluent 3.2. Participarea la interacțiuni scrise, în probleme complexe, abstracte, sau pornind de la texte literare și nonliterare pe teme abstracte: • elaborarea unor texte complexe, completarea de formulare, adaptând limbajul și registrul stilistic într-
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
formulate pe marginea unui anumit curent literar/context cultural 4.3. Facilitarea comunicării în compararea unor puncte divergente de interpretare a textelor literare: • argumentarea opțiunii personale rezultate în urma comparării unor puncte de vedere diferite asupra unui text literar 4.4. Explicarea referințelor socioculturale și sociolingvistice la care face trimitere un text literar/nonliterar, în scopul negocierii într-o manieră diplomatică a diverselor abordări, orientând discuția spre o concluzie unică: • masă rotundă cu tema: „Text și context: referințe socioculturale/sociolingvistice în înțelegerea textului” 4.5. Manifestarea sensibilității
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
liric: () tipul de lirism; autor/eu liric/ipostaze lirice; elemente de versificație; limbaj artistic (imagini artistice; procedee artistice); () semnificațiile discursului liric. • titlu, incipit, simbol central, temă și motiv literar, viziune despre lume; • specii literare; • curente culturale/literare și orientări tematice; • contexte istorice și socioculturale. Curriculum diferențiat (4 ore/săptămână) • stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber; • lirismul obiectiv și lirismul subiectiv; • discursul critic; • dinamica fenomenului literar/cultural în diferite epoci. 1. Mihai Eminescu 2. I.L. Caragiale 3. Ioan Slavici 4. Ion Creangă 5. George Bacovia 6
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
competența de comunicare în limba română ca limbă nematernă și competența culturală. În consonanță cu profilul absolventului de liceu, prima are în vedere eficientizarea procesului de receptare și de producere a mesajelor orale și scrise și, de asemenea, facilitarea integrării socioculturale a viitorului absolvent de liceu, contribuind, în mod constructiv, la realizarea unui profil lingvistic complex. A doua are în vedere valoarea formativă a literaturii și, de asemenea, familiarizarea cu diverse contexte culturale, contribuind la dezvoltarea personală a elevilor, prin lectura
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
nonnativi, și actualele programe au la bază perspectiva comunicativ-funcțională, completată de cea acțională, unde elevul este considerat un actor social, care trebuie să-și formeze, pe întreg parcursul procesului său de școlarizare, toate competențele necesare unei bune integrări în mediul sociocultural în care trăiește. Din acest motiv, și programele pentru ciclul superior urmăresc axarea procesului de predare-învățare-evaluare a limbii și a literaturii române pe formarea competenței comunicative generale în limba română în context plurilingv și pluricultural, și nu pe transmiterea și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
transpare și la nivelul convențiilor și al comportamentelor pe care le implică fiecare situație de comunicare, în funcție de context și de statutul interlocutorului. Prin urmare, predarea limbii și a literaturii române trebuie să aibă în vedere și formarea competenței socioculturale. Plasarea predării disciplinei în acest cadru cultural extrem de generos permite și o altă libertate de care profesorul de limba și literatura română trebuie să profite, și anume, valorificarea celorlalte domenii ale culturii, complementare literaturii (cinematografie, teatru, arte plastice, muzică
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]