79 matches
-
individ în cadrul grupului sau organizației, statutul și expansivitatea sa sociometrică, direcția și tipurile de relații pe care le întreține cu ceilalți, modul în care își percepe propriile alegeri sau cele efectuate de alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională existentă la un moment dat în diverse grupuri și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își percepe propriile alegeri sau cele efectuate de alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională existentă la un moment dat în diverse grupuri și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate era individul; grupul ca întreg, luat deci în totalitate, poate să apară în calitate de atom social? - sau, altfel spus, este posibilă utilizarea sociometriei în marile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndreptățită părerea unor autori care consideră că este posibilă considerarea grupurilor (echipe, brigăzi de muncă, servicii, birouri, clase de elevi, grupuri de studenți, echipe artistice etc.) ca reprezentând „atomi sociali” (Moles, Duguet, 1966, pp. 39-42). Se creează astfel posibilitatea construirii sociogramei grupurilor, adică a acelei sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
consideră că este posibilă considerarea grupurilor (echipe, brigăzi de muncă, servicii, birouri, clase de elevi, grupuri de studenți, echipe artistice etc.) ca reprezentând „atomi sociali” (Moles, Duguet, 1966, pp. 39-42). Se creează astfel posibilitatea construirii sociogramei grupurilor, adică a acelei sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul sociometric propriu-zis, la ancheta sociometrică
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupul să poată fi apreciat în întregul său; este contraindicată aplicarea unor asemenea tehnici în perioadele de reorganizare a grupurilor, de transfer, de conflicte etc. Chiar și în condițiile restricțiilor amintite (care introduc, bineînțeles, o serie de limitări), construirea unor sociograme nu poate fi decât folositoare. Pornind, spre exemplu, de la analiza celor două structuri prezentate în figurile 11.14 și 11.15 și mai ales de la compararea lor (a organigramei cu sociograma), psihologul ar putea evidenția prezența unor fenomene interesante, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care introduc, bineînțeles, o serie de limitări), construirea unor sociograme nu poate fi decât folositoare. Pornind, spre exemplu, de la analiza celor două structuri prezentate în figurile 11.14 și 11.15 și mai ales de la compararea lor (a organigramei cu sociograma), psihologul ar putea evidenția prezența unor fenomene interesante, cum ar fi: păstrarea parțială a legăturilor de cooperare între grupuri (se mențin doar între grupurile 1, 2, 3 și 6, 7, 8, în timp ce între grupurile 3 și 6 apar relații de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
constitui un punct de plecare în anticiparea unor comportamente viitoare (de opoziție a unui subgrup la o propunere care vine din partea celuilalt subgrup, de pasivitate a grupurilor izolate, de reacție negativă a celor respinse). Iată deci cum compararea organigramei cu sociograma poate ecidenția o serie de fenomene care pot fie facilita, fie îngreuia funcționarea reală a organizațiilor sociale, indicând astfel o gamă de măsuri menite a conduce la fuzionarea armonioasă a celor două tipuri de structuri, deoarece numai o asemenea echilibrare
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Legături de cooperare Fig. 11.14 - Structura formală (organigrama) AT 2 AT 9 AT 3 AT 5 AT 6 AT 4 AT 1 AT 7 AT 8 Preferințe reciproce Respingeri reciproce Preferințe unilaterale Respingeri unilaterale Fig. 11.15 - Structura informală (sociograma) DT1 D.C. DT2 PLUP SM CP HY ML MIN S.F. S.P. TRANS EXP APROV CM MI BT D1 PC OM B M2 DEV SAL BP BM C.O. CO C.M. CD2 Legături ierarhice Legături funcționale Fig. 16 Serviciul A Serviciul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în căsuțele corespunzătoare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro v.2.3
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro v.2.3, disponibil la adresa http://www.sociometry.ru/. Preferințele și respingerile pot fi reunite în același grafic, iar sociograma colectivă poate fi realizată și sub formă de cercuri concentrice, în care persoanele preferate/respinse în măsură mai mare de către membrii grupului sînt reprezentate în cercurile interioare. Indicele de coeziune exprimă intensitatea preferințelor mutuale din cadrul grupului și se poate calcula
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a măsura comportamentul social al membrilor unui grup, relațiile reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare, etc. Inițate de J.L.Moreno¹, aceste tehnici includ următoarele modalități de cunoaștere: a testul sociometric; b matricea sociometrică; c indicii sociometrici; d sociograma; e cadranele sociometrice; f psihodrama. Folosind drept criteriu de grupare obictivele principale pe care le vizează, Achim Mihu ordonează aceste procedee și tehnici sociometrice astfel: testul sociometric este prezentat drept modalitate de culegere a datelor primare despre grupurile cercetate, matricea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sociometrice; f psihodrama. Folosind drept criteriu de grupare obictivele principale pe care le vizează, Achim Mihu ordonează aceste procedee și tehnici sociometrice astfel: testul sociometric este prezentat drept modalitate de culegere a datelor primare despre grupurile cercetate, matricea sociometrică și sociograma realizează descrierea și prelucrarea materialului faptic acumulat, iar psihodrama "urmărește mai ales eliberarea tensiunilor afective În viața individuală și a grupurilor mici"². J.L.Moreno, pe numele său adevărat Jacob Lévy, evreu de origine română, s-a născut la București În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mici"². J.L.Moreno, pe numele său adevărat Jacob Lévy, evreu de origine română, s-a născut la București În 19 mai 1892. El a dat un elan decisiv studiului relațiilor interindividuale și a impus În limbajul curent neologisme ca: sociometrie, sociogramă, sociomatrice, atom social, tele- sentimente. A pus bazele unei științe noi - sociometria - ea utilizează metodele testului sociometric, a sociogramei și a psihodramei ca modalități de cunoaștere a grupurilor mici și a indivizilor care le alcătuiesc. Cuvântul "sociometrie" derivă din limba
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
19 mai 1892. El a dat un elan decisiv studiului relațiilor interindividuale și a impus În limbajul curent neologisme ca: sociometrie, sociogramă, sociomatrice, atom social, tele- sentimente. A pus bazele unei științe noi - sociometria - ea utilizează metodele testului sociometric, a sociogramei și a psihodramei ca modalități de cunoaștere a grupurilor mici și a indivizilor care le alcătuiesc. Cuvântul "sociometrie" derivă din limba latină: socius Însemnă "camarad", "tovarăș", "social", și metrum Înseamnă "măsură". În limba greacă metron desemnează tot "măsură". Înainte de a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grupului se disting două categorii de elevi - unii simpatizați intens de grup, alții mai puțin sau aproape deloc. În același mod se poate interpreta și distribuția celuilalt șir de indici, urmând ca cele două grafice să fie comparate. 2.4 Sociograma Acest instrument este un tablou expresiv al relațiilor preferențiale de grup, al centrilor de interes (pozitiv și negativ, al izolaților. Constituită pe baza rezultatelor cuprinse În matricea sociometrică, sociograma evidențiază nu numai locul fiecărui elev, ci și diversele tipuri de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
indici, urmând ca cele două grafice să fie comparate. 2.4 Sociograma Acest instrument este un tablou expresiv al relațiilor preferențiale de grup, al centrilor de interes (pozitiv și negativ, al izolaților. Constituită pe baza rezultatelor cuprinse În matricea sociometrică, sociograma evidențiază nu numai locul fiecărui elev, ci și diversele tipuri de "rețele" interpersonale ce se cristalizează Între membrii grupului. Prin specificul său, această schemă oferă o imagine intuitivă corespunzătoare unui moment din existența grupului, iar prin compararea mai multor sociograme
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sociograma evidențiază nu numai locul fiecărui elev, ci și diversele tipuri de "rețele" interpersonale ce se cristalizează Între membrii grupului. Prin specificul său, această schemă oferă o imagine intuitivă corespunzătoare unui moment din existența grupului, iar prin compararea mai multor sociograme Întocmite succeciv, evoluția acelui grup, modificările care au intervenit În configurația generală și În rețelele interpersonale. Prin săgeți se indică spre cine se Îndreaptă alegerile sau respingerile și se poate evidenția elevul cel mai popular, cei respinși sau cei izolați
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
respinși sau cei izolați. Cu cât un elev a primit mai multe alegeri, cu atât e plasat mai spre centrul cercului. Dacă nu a primit nici o alegere, el se plasează la "periferia" vieții socioafective a grupului. Există două categorii de sociograme - individuale și colective (Anexa 5. Sociogramele individuale indică poziția În grup a fiecărui elev. O astfel de sociogramă se Întocmește În felul următor: notăm numărul de ordine al elevului Într-un cerc mic, apoi În jurul său vom reprezenta, de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
un elev a primit mai multe alegeri, cu atât e plasat mai spre centrul cercului. Dacă nu a primit nici o alegere, el se plasează la "periferia" vieții socioafective a grupului. Există două categorii de sociograme - individuale și colective (Anexa 5. Sociogramele individuale indică poziția În grup a fiecărui elev. O astfel de sociogramă se Întocmește În felul următor: notăm numărul de ordine al elevului Într-un cerc mic, apoi În jurul său vom reprezenta, de asemenea codificat, pe colegii care Îl
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
spre centrul cercului. Dacă nu a primit nici o alegere, el se plasează la "periferia" vieții socioafective a grupului. Există două categorii de sociograme - individuale și colective (Anexa 5. Sociogramele individuale indică poziția În grup a fiecărui elev. O astfel de sociogramă se Întocmește În felul următor: notăm numărul de ordine al elevului Într-un cerc mic, apoi În jurul său vom reprezenta, de asemenea codificat, pe colegii care Îl preferă sau Îl resping (fetele sunt reprezentate prin cercuri, iar băieții prin
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
notăm numărul de ordine al elevului Într-un cerc mic, apoi În jurul său vom reprezenta, de asemenea codificat, pe colegii care Îl preferă sau Îl resping (fetele sunt reprezentate prin cercuri, iar băieții prin triunghiuri. Iată cum apare o sociogramă individuală: respingere bilaterală Cunoașterea sociogramei individuale de către fiecare elev poate constitui prilej de meditație asupra configurației sale reale În grup și un motiv de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
elevului Într-un cerc mic, apoi În jurul său vom reprezenta, de asemenea codificat, pe colegii care Îl preferă sau Îl resping (fetele sunt reprezentate prin cercuri, iar băieții prin triunghiuri. Iată cum apare o sociogramă individuală: respingere bilaterală Cunoașterea sociogramei individuale de către fiecare elev poate constitui prilej de meditație asupra configurației sale reale În grup și un motiv de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la adevărul că omul nu este
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iar băieții prin triunghiuri. Iată cum apare o sociogramă individuală: respingere bilaterală Cunoașterea sociogramei individuale de către fiecare elev poate constitui prilej de meditație asupra configurației sale reale În grup și un motiv de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la adevărul că omul nu este ceea ce crede despre sine, ceea ce vrea să facă, ci suma acțiunilor sale, a comportamentelor afective. Cum se Întocmește sociograma colectivă? Cel mai reprezentativ este modelul celor trei
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la adevărul că omul nu este ceea ce crede despre sine, ceea ce vrea să facă, ci suma acțiunilor sale, a comportamentelor afective. Cum se Întocmește sociograma colectivă? Cel mai reprezentativ este modelul celor trei cercuri concentrice. Membrii grupului vor fi delimitați În trei categorii, În funcție de valoarea minimă și maximă a indicilor socimetrici ai incluziunii sociale; În mijlocul cercului se vor plasa cei cu indicii cei mai mari
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]