79 matches
-
elevului Într-un cerc mic, apoi În jurul său vom reprezenta, de asemenea codificat, pe colegii care Îl preferă sau Îl resping (fetele sunt reprezentate prin cercuri, iar băieții prin triunghiuri. Iată cum apare o sociogramă individuală: respingere bilaterală Cunoașterea sociogramei individuale de către fiecare elev poate constitui prilej de meditație asupra configurației sale reale În grup și un motiv de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la adevărul că omul nu este
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iar băieții prin triunghiuri. Iată cum apare o sociogramă individuală: respingere bilaterală Cunoașterea sociogramei individuale de către fiecare elev poate constitui prilej de meditație asupra configurației sale reale În grup și un motiv de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la adevărul că omul nu este ceea ce crede despre sine, ceea ce vrea să facă, ci suma acțiunilor sale, a comportamentelor afective. Cum se Întocmește sociograma colectivă? Cel mai reprezentativ este modelul celor trei
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de regândire a comportamentului său față de ceilalți. Concluzionând, sociograma individuală este un prilej de confruntare, pornind de la adevărul că omul nu este ceea ce crede despre sine, ceea ce vrea să facă, ci suma acțiunilor sale, a comportamentelor afective. Cum se Întocmește sociograma colectivă? Cel mai reprezentativ este modelul celor trei cercuri concentrice. Membrii grupului vor fi delimitați În trei categorii, În funcție de valoarea minimă și maximă a indicilor socimetrici ai incluziunii sociale; În mijlocul cercului se vor plasa cei cu indicii cei mai mari
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
doilea cerc elevii cu indicii de valoare medie, iar În al treilea cei cu indicii de valoare mică. Utilizând datele cuprinse În marticea sociometrică, cu ajutorul săgeților, se procedează la unirea lor, obținând astfel configurația generală a grupului. Vom Întocmi o sociogramă colectivă pentru alegeri și una pentru respingeri. Sociograma colectivă oferă posibilitatea cunoașterii rețelelor de comunicare ce se stabilesc În interiorul grupului, indicând grafic cine cu cine comunică. Cunoașterea acestor rețele are Însemnătate deosebită pentru organizarea activității educative, constituind un ghid
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iar În al treilea cei cu indicii de valoare mică. Utilizând datele cuprinse În marticea sociometrică, cu ajutorul săgeților, se procedează la unirea lor, obținând astfel configurația generală a grupului. Vom Întocmi o sociogramă colectivă pentru alegeri și una pentru respingeri. Sociograma colectivă oferă posibilitatea cunoașterii rețelelor de comunicare ce se stabilesc În interiorul grupului, indicând grafic cine cu cine comunică. Cunoașterea acestor rețele are Însemnătate deosebită pentru organizarea activității educative, constituind un ghid orientativ În vederea antrenării elevilor În diverse activități de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cine comunică. Cunoașterea acestor rețele are Însemnătate deosebită pentru organizarea activității educative, constituind un ghid orientativ În vederea antrenării elevilor În diverse activități de grup. Grafic, principalele rețele de comunicare se prezintă astfel: Ca o primă concluzie trebuie reținut faptul că sociograma colectivă a alegerilor permite depistarea tuturor tipurilor de rețele de comunicare care se constituie În grup. Ce se Întâmplă Însă În cazul sociogramei colective a respingerilor? Această reprezentare grafică oferă posibilitatea cunoașterii acelor tipuri de rețele care se opun circulației
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grup. Grafic, principalele rețele de comunicare se prezintă astfel: Ca o primă concluzie trebuie reținut faptul că sociograma colectivă a alegerilor permite depistarea tuturor tipurilor de rețele de comunicare care se constituie În grup. Ce se Întâmplă Însă În cazul sociogramei colective a respingerilor? Această reprezentare grafică oferă posibilitatea cunoașterii acelor tipuri de rețele care se opun circulației informațiilor, și, implicit, procesului de comunicare. Este recomandabil să se extragă din sociograma colectivă a respingerilor toate tipurile de rețele ce s-au
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
se constituie În grup. Ce se Întâmplă Însă În cazul sociogramei colective a respingerilor? Această reprezentare grafică oferă posibilitatea cunoașterii acelor tipuri de rețele care se opun circulației informațiilor, și, implicit, procesului de comunicare. Este recomandabil să se extragă din sociograma colectivă a respingerilor toate tipurile de rețele ce s-au format. După configurația acestor rețele se pot depista anumite disensiuni existente În interiorul colectivului și, evident, pe cei care le declanșează. Sociogramele colective ale alegerilor și respingerilor oferă În primul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de comunicare. Este recomandabil să se extragă din sociograma colectivă a respingerilor toate tipurile de rețele ce s-au format. După configurația acestor rețele se pot depista anumite disensiuni existente În interiorul colectivului și, evident, pe cei care le declanșează. Sociogramele colective ale alegerilor și respingerilor oferă În primul rând posibilitatea cunoașterii unor aspecte ale structurii formale a grupului, iar interpretarea lor scoate În evidență locul tuturor liderilor formali din grup, dar și rețelele care au legătură cu aceștia. În al
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
alegerilor și respingerilor oferă În primul rând posibilitatea cunoașterii unor aspecte ale structurii formale a grupului, iar interpretarea lor scoate În evidență locul tuturor liderilor formali din grup, dar și rețelele care au legătură cu aceștia. În al doilea rând, sociogramele colective oferă posibilitatea cunoașterii structurii informale a grupului după distribuția elevilor În funcție de popularitatea de care se bucură În grup. 2.5 Cadranele sociometrice La fel ca și celelalte tehnici sociometrice prezentate anterior, cadranele sociometrice surprind În mod sincronic fenomenele care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acest instrument este necunoscut pentru multe cadre didactice, chiar Într-o proporție mai mare decât În cazul testului sociometric: mai mulți diriginți (52% decât Învățători/ instititutori (41,6%; mai multe cadre didactice cu experiență (56% decât cadre tinere (37,5%. Sociograma evidențiază nu numai locul fiecărui elev În grup ci și principalele tipuri de "rețele" interpersonale ce se cristalizează Între membrii grupului, oferind imaginea intuitivă a grupului Într-un moment din existența sa. Din analiza datelor obținute prin completarea acestui item
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cazul diriginților (54% comparativ cu Învățătorii (16,6% și aproximativ la fel de mare În cazul cadrelor cu experiență (33% și al celor foarte tinere(29%. Comparând datele obținute - pentru ultimele două instrumente se constată un paradoxnumărul celor care nu utilizează deloc sociograma este mult mai mic decât al celor care au declarat că nu utilizează deloc matricea. Practic, acest lucru nu este posibil deoarece soiograma nu se poate realiza decât pe baza datelor configurate În matrice. Se Întărește astfel ideea prefigurată inițial
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență aspecte ale vieții grupului, stabilirea liderilor formali, distribuirea responsabilităților În grup, depistarea surselor de tensiune reale/ potențiale din colectiv, evidențierea spiritului de echipă, de solidaritate, organizarea ambientală a clasei
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
astfel, numărul Învățătorilor/ institutorilor (41,6% care nu folosesc acest intrument este mai mic decât al profesorilor diriginți (52%.Prin acești 2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc sociograma este mult mai mic, comparativ cu al celor care nu utilizează deloc matricea sociometrică. Practic, acest lucru este imposibil, deoarece sociograma se realizează doar pe baza datelor configurate În matrice. Studiul de caz este folosit, la modul declarativ, de un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc sociograma este mult mai mic, comparativ cu al celor care nu utilizează deloc matricea sociometrică. Practic, acest lucru este imposibil, deoarece sociograma se realizează doar pe baza datelor configurate În matrice. Studiul de caz este folosit, la modul declarativ, de un număr mai mare de Învățători (37,5% decât de diriginți (33,3%, de mai multe cadre cu experiență (41,6% comparativ
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a numeroase rețele, fiecare dintre aceste rețele fiind descrisă printr-un anume tip de relație socială: rețele de prietenie, de vecinătate, profesionale, religioase, de afaceri etc. Din punct de vedere metodologic, rețelele sociale pot fi abordate în două moduri: ca sociogramă, ceea ce presupune descrierea diferitelor relații existente între indivizii dintr-o unitate socială predefinită de cercetător. De pildă, tipurile de relații existente între angajații unei firme sau între membrii unui club sportiv și intensitatea sau densitatea acestor relații; ca action-set, ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Mayer în 1969 și desemnează „acea parte a rețelei personale activate în situații determinate, cu scopuri instrumentale” (Mayer, 1969, apud Piselli, 1995). Rețelele sociale reprezintă și ele o forță de dezvoltare a comunităților, alături de asociațiile voluntare. De fapt, văzute ca sociograme, asociațiile sunt ele însele structuri rețelare, cu relații bazate pe comunicare, sprijin reciproc și prietenie. Condiția fundamentală în procesele de dezvoltare comunitară o reprezintă „efortul comunitar” (Zamfir, E., 2000, pp. 17-18). Acesta presupune mobilizarea resurselor comunitare pentru rezolvarea problemelor proprii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ci se interinfluențează reciproc, relația dintre formal și informal presupunând apărări din partea formalului față de informal și invers (subcapitolul 3.8.A. În subcapitolul 3.9 sunt prezentate modalitățile de redare grafică a structurilor formale și informale, si anume organigrama, respectiv sociograma. Capitolul despre organizare se încheie cu perspectivă ameliorativa și tratează rolul psihologului în optimizarea structurilor organizatorice anterioare. În capitolul XII este abordată conducere, un aspect vital pentru funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și că aceste relații spontane exprimă stereotipurile culturale ale membrilor, el constată că grupul se constituie din rețele (lanțuri) de simpatie/antipatie care se organizează în subgrupuri, fenomen ce poate fi redat prin scheme grafice pe care Moreno le numește sociograme. Carl Rogers a propus ideea considerării grupului ca mijloc de ajutor reciproc și de dezvoltare personală a membrilor. Participarea la un grup de formare, după Rogers, le apare participanților ca o „întâlnire” în care își pot exprima sentimentele și pot
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
referitoare la trăsăturile pozitive și negative de caracter, în vederea unei interpretări reale; testul se administrează de la „diagnoză” către o „prognoză” pedagogică. Aspecte ale interpretării: analiza situației; studiul de oportunitate; datele culese se prelucrează cu ajutorul standardelor de referință, al graficelor, al sociogramelor și sociomatricelor, al tabelelor; interpretarea să fie fundamentată științific, să găsească o profilaxie, să preîntâmpine un eșec. Măsuri de asigurare a progresului ori de recuperare Bateria de teste poate cuprinde: teste de cunoștințe; teste privind lărgimea vocabularului; probă de abstractizare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
referitoare la trăsăturile pozitive și negative de caracter, în vederea unei interpretări reale; testul se administrează de la „diagnoză” către o „prognoză” pedagogică. Aspecte ale interpretării: analiza situației; studiul de oportunitate; datele culese se prelucrează cu ajutorul standardelor de referință, al graficelor, al sociogramelor și sociomatricelor, al tabelelor; interpretarea să fie fundamentată științific, să găsească o profilaxie, să preîntâmpine un eșec. Măsuri de asigurare a progresului ori de recuperare Bateria de teste poate cuprinde: teste de cunoștințe; teste privind lărgimea vocabularului; probă de abstractizare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în căsuțele corespunzătoare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro v.2.3
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro v.2.3, disponibil la adresa http://www.sociometry.ru/. Preferințele și respingerile pot fi reunite în același grafic, iar sociograma colectivă poate fi realizată și sub formă de cercuri concentrice, în care persoanele preferate/respinse în măsură mai mare de către membrii grupului sînt reprezentate în cercurile interioare. Indicele de coeziune exprimă intensitatea preferințelor mutuale din cadrul grupului și se poate calcula
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dintre formal și informal 3.8.1. Apărările formale 3.8.2. Apărările informale 3.8.3. Constatări concluzive privind relația formal-informal 3.9. Modalități de redare grafică a structurilor formale și informale 3.9.1. Organigrama 3.9.2. Sociograma 4. Rolul psihologului în optimizarea structurilor organizatorice 4.1. Activitățile psihologului în faza de proiectare a structurilor organizatorice 4.2. Sarcinile psihologului în faza implementării structurilor organizatorice 4.3. Sarcinile psihologului în faza funcționării structurilor organizatorice Capitolul XI Organizarea Activitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]