117 matches
-
colocvială, fonetică, fonologie, morfologie, sintaxă, semantică, pragmatică, stilistică), în literatura arabă (din perioada preislamică și până în zile noastre, creată fie în spațiul arabofon, fie în alte spații ce au folosit sau folosesc limba arabă ca mijloc de exprimare culturală), în sociolingvistică arabă (analize de discurs scris sau rostit în limba arabă, istoria limbii arabe, predarea limbii arabe etc.), în istoria arabă, în politica arabă etc. Nu de puține ori, un arabist poate fi, în același timp, și islamolog, specialist în religia
Arabist () [Corola-website/Science/327993_a_329322]
-
ANTICOLONIALISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE BEAUCHEMIN Jacques Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe economice la Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu ROBERT Martine) GRIN François Profesor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
despre strategii și despre raționalitate subiectivă, despre câștiguri și costuri, despre situații și oportunități sau, cu alte cuvinte, despre piețe și organizații, despre rețele de influență și despre relații. O abordare pluridisciplinară, care mobilizează, printre altele, antropologia, psihologia experimentală și sociolingvistica, a Început să se dezvolte În ultimii ani, Încercând să explice noile crime și delicte, cum sunt frauda electronică sau atentatele teroriste, accentul căzând pe o Întrepătrundere mai strânsă Între mediul de origine și istoria personală, diferențierea pe categorii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
("bosanski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limbă oficială în Bosnia și Herțegovina și de folosință oficială
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
astfel naționalismele parohiale ale Europei. Totuși, este foarte clar de ce esperanto, căreia Îi lipsea sprijinul unui stat puternic care să impună adoptarea ei, nu a reușit să Înlocuiască limbile vernaculare sau dialectele existente pe continent (după cum le place specialiștilor În sociolingvistică să spună, „o limbă națională este un dialect cu o armată În spate”). Esperanto era o limbă extrem de inconsistentă, fără rezonanțele, conotațiile, metaforele curente, literatura, istoria orală, expresiile fixe și tradițiile pe care le avea deja orice limbă cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
la elevi. 6. Noțiuni de stilistică și cultivarea exprimării orale și scrise a elevilor. 7. Didactica redactării. 8. Stilistica nivelelor limbii din perspectivă didactică. 9. Operaționalizarea obiectivelor studierii limbii române din perspectiva suporturilor literare și non literare. 10. Elemente de sociolingvistică școlară: vorbirea elevilor Studiu constatativ și ameliorativ din perspectivă didactică. 11. Abordarea diacronică a teoriilor limbii în raport cu pătrunderea lor în programe și manuale școlare. 12. Transpunerea didactică: de la lingvistică la didactică. 13. Limba română în context romanic și european si
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
imagina cum altfel s-ar putea produce și organiza cunoașterea. Împărțirea lumii în biologie, muzică, drept, chimie și fizică pare atât de naturală, încât, atunci când se pune problema unei alternative, apar de cele mai multe ori combinații (tot) ale acestor discipline: biochimie, sociolingvistică, psihologie juridică etc. Disciplinaritatea este explorarea științifică specializată a unui anumit domeniu (obiect de studiu) omogen, care produce noi cunoștințe și face desuete cunoștințele vechi. Activitatea disciplinară rezultă neîncetat din formularea și reformularea corpusului actual de cunoaștere despre obiectul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Colecția ACADEMICĂ 238 Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este SandaMaria Ardeleanu Dorel Fînaru este profesor de Teoria limbii și lingvistică generală, Sociolingvistica, Poetica și Stilistica limbii române contemporane la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava. Doctor în filologie al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași cu o teza despre Poetica eminesciana (coordonator: Dumitru Irimia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2009), Analiza discursului poetic (2014). Adept și promotor al integralismului lingvistic, a publicat numeroase studii și articole în reviste și volume colective din țară și străinătate în diverse domenii ale științelor limbajului: teoria limbii și lingvistică generală, filozofia limbajului, pragmatică, sociolingvistica, poetica, stilistica, retorica, lingvistică textului, analiza discursului. Este unul dintre întemeietorii și coordonatorii Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu" (CISL), considerat una dintre cele mai mari manifestări științifice cu profil filologic din lume. Dorel Fînaru, Lingvistică limbilor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Limbi și societăți ale Americii tradiționale, Limbile lumii, Lingvistică generală, dar întîlnim și alte serii precum Collection linguistique de la Société de linguistique de Paris, Mémoires de la Société de linguistique de Paris. Nouvelle Série, Bibliothèque des Cahiers de Linguistique de Louvain, Sociolingvistica, Descrieri de limbi și monografii etnolingvistice, Dicționar de rădăcini semitice etc. De Gruyter Mouton 6 cuprinde peste 10.000 de titluri în colecția Linguistics and semiotics în care, dintre cele consacrate limbilor lumii, peste 2.000 au în vedere limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la arabă și japoneză" (p. 7). Ioana Vintilă-Rădulescu, cel mai important specialist român contemporan în lingvistică limbilor lumii, isi structurează cursul în trei mari părți: A. Clasificarea limbilor (I. Clasificarea genealogica a limbilor; ÎI. Clasificarea tipologica a limbilor; III. Clasificarea sociolingvistica a limbilor; IV. Uniunile lingvistice); B. Scrierea (I. Sisteme de scriere; ÎI. Transliterarea și transcrierea; III. Alfabete speciale); C. Aplicație: Limbile statelor europene. O lucrare a aceleiași autoare punea în prim plan perspectiva sociolingvistica asupra limbilor în epoca globalizării: Sociolingvistica
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Clasificarea tipologica a limbilor; III. Clasificarea sociolingvistica a limbilor; IV. Uniunile lingvistice); B. Scrierea (I. Sisteme de scriere; ÎI. Transliterarea și transcrierea; III. Alfabete speciale); C. Aplicație: Limbile statelor europene. O lucrare a aceleiași autoare punea în prim plan perspectiva sociolingvistica asupra limbilor în epoca globalizării: Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001]. Dintre capitolele volumului amintim: Sociolingvistica și globalizare, Clasificarea limbilor și a sistemelor de scriere, Configurația sociolingvistica a lumii (Europa, Asia, America, Africa, Australia, Oceania), Sociolingvistica, globalizare și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sociolingvistica a limbilor; IV. Uniunile lingvistice); B. Scrierea (I. Sisteme de scriere; ÎI. Transliterarea și transcrierea; III. Alfabete speciale); C. Aplicație: Limbile statelor europene. O lucrare a aceleiași autoare punea în prim plan perspectiva sociolingvistica asupra limbilor în epoca globalizării: Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001]. Dintre capitolele volumului amintim: Sociolingvistica și globalizare, Clasificarea limbilor și a sistemelor de scriere, Configurația sociolingvistica a lumii (Europa, Asia, America, Africa, Australia, Oceania), Sociolingvistica, globalizare și drepturile omului. Trebuie să ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ÎI. Transliterarea și transcrierea; III. Alfabete speciale); C. Aplicație: Limbile statelor europene. O lucrare a aceleiași autoare punea în prim plan perspectiva sociolingvistica asupra limbilor în epoca globalizării: Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001]. Dintre capitolele volumului amintim: Sociolingvistica și globalizare, Clasificarea limbilor și a sistemelor de scriere, Configurația sociolingvistica a lumii (Europa, Asia, America, Africa, Australia, Oceania), Sociolingvistica, globalizare și drepturile omului. Trebuie să ne referim aici și la perspectiva originală pe care o aduce volumul lui Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
europene. O lucrare a aceleiași autoare punea în prim plan perspectiva sociolingvistica asupra limbilor în epoca globalizării: Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001]. Dintre capitolele volumului amintim: Sociolingvistica și globalizare, Clasificarea limbilor și a sistemelor de scriere, Configurația sociolingvistica a lumii (Europa, Asia, America, Africa, Australia, Oceania), Sociolingvistica, globalizare și drepturile omului. Trebuie să ne referim aici și la perspectiva originală pe care o aduce volumul lui Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
plan perspectiva sociolingvistica asupra limbilor în epoca globalizării: Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001]. Dintre capitolele volumului amintim: Sociolingvistica și globalizare, Clasificarea limbilor și a sistemelor de scriere, Configurația sociolingvistica a lumii (Europa, Asia, America, Africa, Australia, Oceania), Sociolingvistica, globalizare și drepturile omului. Trebuie să ne referim aici și la perspectiva originală pe care o aduce volumul lui Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Un spațiu lingvistic și cultural atît de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii. Totuși, în acest ultim sens, cei doi termeni ai opoziției nu sînt corelativi. Sincroniei îi corespunde nu numai descrierea sistemelor unitare ("gramatică", în sens larg, cuprinzînd fonologia și lexicografia), ci și descrierea celor trei mari tipuri de varietate (dialectologia, sociolingvistica, stilistica limbii). Istoriei limbii îi corespund, deci, în sincronie, (cel putin!) patru discipline diferite. Dimpotrivă, obiectul descrierii sistematice (structurale, generative, etc.) este, în mod necesar, limba funcțională (sau o limbă redusă convențional la o limbă funcțională), adică un sistem nu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema este extrem de controversata și cu o bibliografie extrem de vastă. Ne limităm aici la a pune față în fața opiniile lui Noam Chomsky și ale lui Eugeniu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lucru se întîmplă în multe țări foste colonii. De altminteri se poate vorbi de un conflict între sensul uzual și sensul specializat al sintagmei limba națională: "Limba oficială de stat nu se identifică cu limba națională - prin care, în terminologia sociolingvistica și în cea juridică actuale, spre deosebire de uzul curent, se desemnează nu limba întregii națiuni care trăiește într-un anumit stat, ci limba oricărei naționalități al carei uz este recunoscut legal în statul în care trăiesc membrii săi. În această accepție
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de sabir care a fost folosit că limba comercială pe o mare suprafață geografică în America de Nord este chinook, care are la bază limba chinook propriu-zisă. Pseudo-sabirul este un tip unilateral de sabir, în sensul că e folosit de o comunitate sociolingvistica ce încearcă să reproducă limba unei alte comunități. Prin urmare, daca am stabili o ierarhie am avea, în ordinea complexității, pseudosabiruri, sabiruri, pidginuri (sisteme lingvistice de gradul al doilea) și creole (care, născute și ele că sabiruri și pidginuri, au
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
traducerii, tabel cronologic, bibliografie și indici de Eugen Munteanu, Editura Humanitas, București, 2008. Hurford, James R.; Studdert-Kennedy, Michael; Knight, Chris (editori), Approaches to the Evolution of Language. Social and Cognitive Bases, Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Chițoran, Dumitru, Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Iordan, Iorgu, Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", Institutul de Arte Grafice "Alexandru A. Țerek", Iași, 1943. Jakobson, Român, Essais de linguistique générale, vol. I-II, Éditions de Mînuit, Paris, 1963
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Mihăilă, Gheorghe, Langues et culture roumain dans l'espace sud-est européen, Editura Academiei Române, București, 2001. Moldovanu, Gheorghe, O tipologie sociolingvistica a limbilor, în rev. "Limba română", Chișinău, XIV, nr. 12, 2004 . Moravcsik, Edith A., Introducing Language Typology, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Moreno Cabrera, Juan Carlos, El nacionalismo lingüístico. Una ideología destructiva, Península, Barcelona, 2008. Moreno Cabrera, Juan Carlos, La
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
facteurs linguistiques internes dans la formation des idiomes créoles, în Actes du 10e Congrès Internațional des Linguistes, vol. I, București, 1970, pp. 813-818. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie, Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîrban, Floarea, Gramatică universală vs gramatică filosofica, în vol. Marius Sală (coordonator), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, Editura Academiei Române, București, 2006, pp. 456-473. Wray, Alison (editor
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]