117 matches
-
ea se traduce mai degrabă prin convertirea cercetătorilor la filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului extrem față de teorie, un ansamblu de cercetări mizează mai degrabă pe un efort de rigoare plecând de la un studiu minuțios bazat pe etnolingvistică, sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște sisteme de cunoaștere sau ca pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre particularism
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ANTICOLONIALISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE BEAUCHEMIN Jacques Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe economice la Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu ROBERT Martine) GRIN François Profesor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre strategii și despre raționalitate subiectivă, despre câștiguri și costuri, despre situații și oportunități sau, cu alte cuvinte, despre piețe și organizații, despre rețele de influență și despre relații. O abordare pluridisciplinară, care mobilizează, printre altele, antropologia, psihologia experimentală și sociolingvistica, a Început să se dezvolte În ultimii ani, Încercând să explice noile crime și delicte, cum sunt frauda electronică sau atentatele teroriste, accentul căzând pe o Întrepătrundere mai strânsă Între mediul de origine și istoria personală, diferențierea pe categorii și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ci și o practică discursivă; ipoteza situării practicii discursive în contextul practicilor intersemiotice. În absența unui obiect de analiză bine circumscris și a unui mod de investigație propriu, analiza discursului rămîne deschisă către o pluralitate de abordări, printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966; DURANTI - GOODWIN 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. MT CONTEXTUALIZARE. Prin lucrările de sociolingvistică ale lui John Gumperz, care au pus în evidență funcțiile comunicative ale variabilității lingvistice, s-a adus în atenție contextualizarea ca proces legat de manifestările de producere și de interpretare a mesajelor prin reprezentările oferite de context, care conduc la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și acestea de origine americană) pentru a propune o abordare dinamică sub aspect social, care acordă un loc central punctului de vedere al participanților la interacțiune (actorilor), observați
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mențiune, o opinie, o dată etc., în unele analize ale atitudinilor propoziționale ale locutorului, precum credințele, desemnează o entitate lingvistică oarecare, precum propoziția. V. enunț, text. FLEW 1984. RN INSECURITATE DISCURSIVĂ. Lingvistul american W. Labov, autor al unor importante lucrări de sociolingvistică, a propus noțiunea de "insecuritate lingvistică", pentru situația în care reprezentanții micii burghezii cunosc formele ce conferă prestigiu, fără însă a le realiza sau realizîndu-le într-o manieră exagerată, iar aceasta produce o situație de insecuritate de expresie pentru jurnalist
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
PAVEAU 2006, 2010. AF PRESCRIERE. Termenul prescriere este specific domeniului juridic, de unde a fost adoptat de științele limbii pentru a desemna două realități opuse: 1) limba ca obiect al unei prescrieri și 2) limba ca agent al unei prescrieri. În sociolingvistică, există opoziția normă descriptivă - normă prescriptivă, prima reprezentînd regulile care decurg din folosirea limbii, iar cealaltă regulile recomandate dintre modurile de a vorbi sau dintre limbile cunoscute de o comunitate lingvistică. Norma prescriptivă rezultă, prin urmare, din selecția a ceea ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a conținutului trebuind a fi înțeleasă deopotrivă cu maniera în care fiecare frază se raportează la ceea ce precedă și la ceea ce urmează. Se pune accent astfel pe valoarea intențională și interacțională a fenomenelor prozodice, încît perspectiva comunicațională este utilă în sociolingvistică pentru determinarea unor neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau referitoare la o situație). Printre altele, modelele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerat un sinonim al lui nivel, cu acestă valoare avînd însă adesea conotații sociale ce țin de sistemul semiotic, căci vizează o variantă a limbii selectată de vorbitor în funcție de situația de comunicare sau de statutul lui social. De aceea, în sociolingvistică, termenul acesta desemnează o varietate izolabilă a unei limbi, care este folosită în anumite condiții sociale, deși, în mod obișnuit, același locutor și în aceeași situație poate recurge la trăsături ce țin de mai multe registre. Aceasta implică anumite distincții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat după 1960 și tinde să stabilească, acolo unde este posibil, relația dintre variațiile lingvistice și cele sociale, eventual, chiar sub forma relației dintre cauză și efect. Ea însă nu urmărește repercusiunile lingvistice ale aspectelor sociale, ci realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
variațiile lingvistice și cele sociale, eventual, chiar sub forma relației dintre cauză și efect. Ea însă nu urmărește repercusiunile lingvistice ale aspectelor sociale, ci realizează descrierea paralelă a structurilor sociale și a structurilor lingvistice pentru a le pune în corespondență. Sociolingvistica poate avea în vedere ca date sociale statutul emițătorului (originea etnică, profesia, standardul de viață etc.) sau al destinatarului, genul de discurs folosit fiind în funcție de persoana căreia îi este adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în corespondență. Sociolingvistica poate avea în vedere ca date sociale statutul emițătorului (originea etnică, profesia, standardul de viață etc.) sau al destinatarului, genul de discurs folosit fiind în funcție de persoana căreia îi este adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază limba sub aspectele ei concrete și practice, care nu pot fi decît sociale, prin analiza variației lingvistice în corelație cu clasa, etnia, vîrsta, sexul etc. locutorilor. În acest caz, sociolingvistica încearcă să determine cine vorbește o anumită varietate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază limba sub aspectele ei concrete și practice, care nu pot fi decît sociale, prin analiza variației lingvistice în corelație cu clasa, etnia, vîrsta, sexul etc. locutorilor. În acest caz, sociolingvistica încearcă să determine cine vorbește o anumită varietate de limbă, cu cine și despre ce, încît lingvistica privește sistemul limbii în unitatea lui, în vreme ce sociolingvistica vizează variația vorbirii. În această perspectivă, aceste două discipline par a fi complementare, însă cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analiza variației lingvistice în corelație cu clasa, etnia, vîrsta, sexul etc. locutorilor. În acest caz, sociolingvistica încearcă să determine cine vorbește o anumită varietate de limbă, cu cine și despre ce, încît lingvistica privește sistemul limbii în unitatea lui, în vreme ce sociolingvistica vizează variația vorbirii. În această perspectivă, aceste două discipline par a fi complementare, însă cu statut inegal, căci, în vreme ce lingvistica se află în centrul științelor limbii, sociolingvistica are un statut secundar, în latura în care limba se articulează cu societatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cine și despre ce, încît lingvistica privește sistemul limbii în unitatea lui, în vreme ce sociolingvistica vizează variația vorbirii. În această perspectivă, aceste două discipline par a fi complementare, însă cu statut inegal, căci, în vreme ce lingvistica se află în centrul științelor limbii, sociolingvistica are un statut secundar, în latura în care limba se articulează cu societatea. Există însă opinii potrivit cărora, ținînd cont de faptul că esența limbii este intersubiectivă prin comunitatea socială, sociolingvistica poate fi considerată ca o disciplină centrală, iar nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
căci, în vreme ce lingvistica se află în centrul științelor limbii, sociolingvistica are un statut secundar, în latura în care limba se articulează cu societatea. Există însă opinii potrivit cărora, ținînd cont de faptul că esența limbii este intersubiectivă prin comunitatea socială, sociolingvistica poate fi considerată ca o disciplină centrală, iar nu periferică. Ca atare, sociolingvistica variaționistă, întemeiată de William Labov, se definește ca o lingvistică ce ține seama de eterogenitatea (structurală a) limbii, care este în covariație cu eterogenitatea structurală a socialului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
secundar, în latura în care limba se articulează cu societatea. Există însă opinii potrivit cărora, ținînd cont de faptul că esența limbii este intersubiectivă prin comunitatea socială, sociolingvistica poate fi considerată ca o disciplină centrală, iar nu periferică. Ca atare, sociolingvistica variaționistă, întemeiată de William Labov, se definește ca o lingvistică ce ține seama de eterogenitatea (structurală a) limbii, care este în covariație cu eterogenitatea structurală a socialului. Astfel, limba nu oferă numai situațiile socialului, ci participă la impunerea lor, căci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
eterogenitatea structurală a socialului. Astfel, limba nu oferă numai situațiile socialului, ci participă la impunerea lor, căci servește atît la comunicare, cît și la discriminare, la separare, la dominare etc. Deoarece studiază limba așa cum este vorbită într-o comunitate lingvistică, sociolingvistica nu poate susține o omogenitate a structurii gramaticale, așa cum postulează de obicei știința gramaticii, căci ea are în vedere tot ce variază în limbă și structurează structura socială a acestei variații. Pe o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teren, care se deosebesc de disciplinele speculative. Astfel, etnologia nu se poate concepe fără muncă de teren și această disciplină s-a constituit pe această bază, dezvoltînd metode de observare prin care cercetătorii ajung la cunoașterea comunităților studiate. De asemenea, sociolingvistica nu poate fi în principiu decît o lingvistică de teren, orientată spre observarea faptelor sociale reale, ceea ce permite accesul la faptele lingvistice și discursive autentice, care nu ar putea fi nici inventate și nici obținute prin autoanaliză. Cercetătorul sociolingvist încearcă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oral, discontinuitatea structurală (anacolutul) și chiar semantică se instituie în normă specifică. Perspectiva sociologizantă privilegiază urmărirea stategiilor conversaționale, ca modalități de acțiune și interacțiune socială, în vederea prescrierii unor reguli care să eficientizeze comunicarea. Preocupările mai noi ale filozofiei limbii, ale sociolingvisticii, pragmaticii sau ale antropologiei, converg către descoperirea mecanismelor de structurare a unor texte și către hermeneutica acestora din perspectiva efectelor de putere, de control, de rezistență sau de libertate, pe care le pot determina faptele de limbă, în continuarea unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizat încă din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea diversitatea lingvistică, iar, mai tîrziu, după 1970, au contribuit la dezvoltarea teoriilor analizei discursului și ale analizei conversației. Împreună cu Del Hymes propune o "etnografie a comunicării", abordată din perspectiva sociolingvisticii interacționale, o dată cu apariția volumului Gumperz, J., Hymes, D. (eds.), Directions in Sociolinguistics. The Ethnography of Communication, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1972. Alte idei au fost expuse în lucrări ca: Discourse Strategies, Cambrigde University Press, Cambridge, 1982, Language an Social Identity
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1941), profesoară la Universitatea din București, specialistă în pragmatică, istoria limbii române, istoria limbii române literare. Este coautoare la DSL. Alte lucrări: Probleme de dialectologie română, Tipografia Universității, București, 1973; ed. a II-a, 1976; (în colab. cu Chițoran, D.) Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Ddidactică și Pedagogică, București, 1975; (coautor) Dialectologie română (curs interuniversitar), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977; (coautor) Istoria limbii române (curs interuniversitar), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978; (în colab. cu Vasiliu, Em.) Limba română în secolele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pensée, Éditions de l'Aube, La Tour d'Aigues, 2001; Chroniques du temps sensible, Éditions de l'Aube, La Tour d'Aigues, 2003; Pulsions du temps, Fayard, Paris, 2013. William LABOV (n. 1927), profesor la Universitatea din Pennsylvania, specialist în sociolingvistică și dialectologie, întemeietorul direcției moderne în sociolingvistică, prin subiecte orientate spre investigarea cantitativă a variantelor orale. Unele studii ale sale au contribuit și la ameliorarea metodologiei în analiza de corpus. Lucrări notabile: The Social Stratification of English in New York City
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]