165 matches
-
superficial, exterior, atrag desigur atenția trăsăturile regionale ale dialogurilor (no, merem, o fost, litere "litri", bugătă "multă, destulă", nu-i bai..., Vaaai, țîpe-i Dumnezeu...): acestea aparțin modului de a vorbi al persoanelor în cauză, dar prezența lor masivă poate indica, sociolingvistic, și un grad mai mare de solidaritate, de familiaritate (interlocutorii nu își mai caută cuvintele, nu se străduiesc să recurgă la limba standard). Un efect comic involuntar e produs de contrastul dintre conotațiile idilic-tradiționale ale limbajului popular și jargonul modernității
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
instrument util de lucru; astfel, analizele discursului în organizații relevă opt elemente/caracteristici (pentru a ajunge la aceste categorii simple, autorii - Linda L. Putnam și Gail T. Fairhurst - au revăzut și clasificat literatura de specialitate din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studiu în învățământul preuniversitar (Perfecționarea predării limbii române), LL, 2, 1976, 344-347. [47] ILIESCU, CONSTANȚA; NICHITA SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere, manual pentru clasa a IV-a, E.D.P., București, 1976. [48] IONESCU RUXĂNDOIU, LILIANA, Determinări și implicații sociolingvistice in predarea limbii materne in școală, LL, 2, 1976, 410-413. [49] IVĂNUȘ, DUMITRU, Analiza structurii cuvintelor în lecțiile de literatură română, PPÎ, 1976, 49-53. [50] IZSÁK, ÁGNES; ISTVÁN, ANA MARIA, Formarea deprinderilor de punctuație, LL, 2, 1976, 379. [51] JĂMNEALĂ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
populară: vocea naratorului, care stăpânește citatul, și "poporul", care imprimă propria lui alteritate de limbaj în instituția romanescă. Doamna Bovary și Gervaise, două opere consacrate ca "naturaliste", nu exploatează DIL în acest sens. În Gervaise, el este folosit în scop sociolingvistic, după cum o arată și faptul că servește mai ales la redarea conversațiilor. Pe când în romanul lui Flaubert, DIL apare atât la limita dintre conștiința personajului și lume, cât și la limita dintre narator și eroina lui; povestea nu trebuie să
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cercetării În rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: limbajul gestual național, psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; expresie facială și corporală; exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
indirectă (interjecțiile adresative, de exemplu). Pronumele au cea mai puternică integrare enunțiativă - pot îndeplini diverse funcții sintactice, inclusiv cea de subiect, sunt supuse mecanismului acordului și în vorbire indirectă se transformă în pronume de persoana a III-a. În descrierile sociolingvistice, formulele de adresare sunt un indicator al relației dintre locutor și alocutor, dar și al altor variabile - caracteristicile sociale ale vorbitorului și situația extralingvistică 2. Mai mult decât atât, cultura fiecărei țări sau ideologia momentului 3 explică selecția uneia sau
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
ne raportăm la aceasta (v. Internet 37). Într-adevăr, la nivel morfologic, mutațiile structurale create de mediul comunicațional cibernetic conduc la apariția unor noi structuri de gândire și de raportare a omului la lume, generând astfel o nouă paradigmă comportamentală sociolingvistică. (T5) Catalimbajul online este un limbaj natural. Această din urmă teză este adevărată dacă acceptăm definiția lui Alfred Tarski (conform cu Enescu, 1985/2003, pp. 229-230), potrivit căreia limbajul natural este: (a) universal, referindu-se la toate domeniile existenței umane și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
funcționării lui în actul discursiv, a integrării lui funcționale "ca unitate de rang inferior, în construcția textuală de tip poetic", impunând o optică diferită de cea "sistemică, statică", din studiile consacrate, fie ele de antroponomastică, toponomastică, semantică lingvistică, etno-, antropo-, sociolingvistică sau logică 154. Concepția este a unui nume propriu cu valoare de "element focalizant", de ""spațiu" al fuziunii funcțiilor semiotice, de acumulare și concentrare a sensului, cu consecințe în amplificarea exponențială a literarității discursului"155. Rolului contextului în remotivarea numelui
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice / 86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3. Criterii sintactice / 91 4.3.4. Criterii morfo-sintactice / 93 4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE / 103 5.1. Criterii sociolingvistice / 103 5.2. Criterii geografice / 116 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE / 119 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica / 119 Bibliografie specială Lingvistică limbilor, Diversitatea lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor / 124 6
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3. Criterii sintactice / 91 4.3.4. Criterii morfo-sintactice / 93 4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE / 103 5.1. Criterii sociolingvistice / 103 5.2. Criterii geografice / 116 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE / 119 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica / 119 Bibliografie specială Lingvistică limbilor, Diversitatea lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor / 124 6.2. Marea familie indo-europeană / 135 Bibliografie specială
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. Limbi izolate sau neclasificate / 225 Bibliografie specială / 226 6.13. Pidginuri și creole / 226 Bibliografie specială / 228 6.14. Limbi artificiale / 230 Bibliografie specială / 233 Partea a II-a / 235 7. DICȚIONAR SELECTIV DE LIMBI ALE LUMII / 237 (statut sociolingvistic, istorie, geografie, clasificare genealogica și tipologica, scriere) 8. ANEXE / 317 8.1. Țările lumii și limbile lor oficiale, regionale și naționale / 317 8.2. Clasamentul limbilor lumii după numărul de vorbitori nativi / 339 8.3. Numărul de limbi și de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care o reprezintă. Prin acest mod de a interpreta lucrurile, cuvîntul și vorbirea sînt, sub multe aspecte, elementele definitorii pentru profilul antropologic al indivizilor și al societății. Fără îndoială, nu lipsesc din cercetarea lui Dorel Fînaru perspectivele oferite de clasificările sociolingvistice și geografice, favorizante pentru evidențierea rezultatelor produse prin contactele dintre limbi și dintre culturi, iar uneori și prin amestecul de populații. Clasificarea clasică, cea genealogica, rămîne însă, s-ar putea spune "în mod necesar", cea care asigură organizarea din prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Language Reference, Languages of Africa, Languages of Asia, Languages of Eastern Europe, Languages of Scandinavia, Languages of Western Europe, Languages of the Middle East, dar și Routledge Language Family Series în care regăsim monografii consacrate descrierii generale (tipologice, genealogice, geografice, sociolingvistice etc.) a marilor familii de limbi. Editurile unor mari universități ale lumii au și ele colecții speciale Languages and linguistics, ca de pildă Cambridge University Press 7, Oxford University Press 8, M.I.T. University Press 9. Aproape toate marile edituri europene
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema este extrem de controversata și cu o bibliografie extrem de vastă. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției, atît de greu de făcut, dintre limba și dialect. Problema este extrem de controversata și cu o bibliografie extrem de vastă. Ne limităm aici la a pune față
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în privința practicii lingvistice. Simplificînd foarte mult discuția, constatăm să există două tipuri principale de criterii care ne ajută să deosebim o limbă de un dialect: 1. criteriul structural sau gradul de asemănare dintre cele două sisteme lingvistice comparate; 2. criteriul sociolingvistic al conștiinței propriilor vorbitori că vorbesc o limbă distinctă. Primul criteriu, utilizat, printre alții, de lingvistul german Georg von der Gabelentz, ar putea fi formulat pe scurt cam așa: dacă nu-mi înțeleg deloc interlocutorul, înseamnă că el vorbește o
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regionale de exemplaritate. Aceste forme exemplare, forme regionale de exemplaritate, le putem numi dialecte terțiare. Adică, există o ordine, o ierarhie a dialectelor: dialecte primare, secundare și terțiare"196. În concepția Ioanei Vintilă Rădulescu, criteriile pe care se bazează clasificările sociolingvistice sînt: proveniență, extensiunea utilizării, dimensiunile comunității lingvistice, statutul legal, gradul de normare, extensiunea geografică, momentul și modalitatea achiziției și proveniență comună sau diferită a principiilor structurii gramaticale și, respectiv, a lexicului 197. Clasificările autoarei au o structură dihotomica: limba indigena
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Asia de Sud-Est), chineză clasică (pentru estul Asiei). În vechime acest rol l-au avut și alte limbi precum sumeriana, egipteană clasică, maya clasică etc. Limba vehiculara (de comunicare interetnică, lingua franca 207) este o limbă care înlesnește comunicarea dintre diverse comunități sociolingvistice. Rolul de lingua franca l-au jucat în decursul timpului, în diverse zone ale lumii, numeroase limbi: akkadiana (sec. XX-XV i.C. în Orientul Mijlociu), apoi sumeriana și arameica în aceeași zonă, sanscrita și chineză clasică în Orientul Îndepărtat, nahuatl în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
et methods en linguistique française et române, Armand Colin, Paris, 2007. Goga, Ecaterina; Lupu, Coman, Filologie romanica. (Caiet de seminar), Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București, 1980 (curs litografiat). Goga, Ecaterina, Introducere în filologia romanica Studiu sociolingvistic, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Guțu-Romalo, Valeria, Aspecte ale evoluției limbii române, Editura Humanitas Educațional, București, 2005. Harris, Martin; Vincent, Nigel (editori), The Românce Languages, Croom Helm, Londra, 1988. Iliescu, Maria; Siller-Runggaldier, Heidi, Rötoromanische Bibliographie, Innsbruck, 1985. Iliescu, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1 mîl.) și korku (0,5 mîl.); altele: agariya, bijori, kodaku, juang, kharia, gutob, sora etc. Puternică influență a limbilor indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante ca număr de vorbitori și statut sociolingvistic sînt limbile vietnameza (70 de mîl., limba oficială în Vietnam) și khmer (13 mîl, limba oficială în Cambodgia, dar vorbită și în Thailanda de 1,5 mîl. și în Vietnam de 1 mîl.); altele: khasi (India), khmu (Laos), parauk (Myanmar
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Books, Chicago, 2012. Rosenfelder, Mark, The Language Construction Kit, Yonagu Books, Chicago, 2010. Yaguello, Marină, Leș langues imaginaires. Mythes, utopies, fantasmes, chimères et fictions linguistiques, Seuil, Paris, 2006. Partea a II-a 7. DICȚIONAR SELECTIV DE LIMBI ALE LUMII (statut sociolingvistic, istorie, geografie, clasificare genealogica și tipologica, scriere) Nr. Limba Oficială (O) / Limba națională (LN) / Limba oficială regională (OR) / Neoficială (N) / Limba moartă (LM) Clasificare genealogica și tipologica Scriere 1. aari OR Etiopia (regiunea Omo); limba a unei populații creștine familia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic 167, ~ fonologic 20, ~ fono-prozodic 86, ~ genealogic 20, ~ genetic 220, ~ geografic 116, 165, 220, ~ istoric 59, 220, ~ lexical 20, ~ morfologic 88, ~ morfo-sintactic 93, ~ rasial 214, ~ semantico-textual 98, ~ semantic 212, ~ sintactic 20, 91, ~ sociolingvistic 103, 104, 105, ~ structural 104, ~ tipologic 20, 49, 50, 59, 72, 73, 75, 86 croată (sîrbo-croată) 104, 165, 253, 303, 318, 321, 333, 344 cromozom Y 16, 219 cumana 181, 253, 264, 308 cunoaștere 11, 31, 51, 151, 152, 157
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fonologic/fonetic 176, 192, 213, 220, 251, 252, 256, 260, ~ funcțional 75, ~ gramatical 79, 113, ~ istoric al limbii 29, 34, 83, ~ lexical 49, 71, 251, 256, 260, ~ morfologic 49, 79, 176, 213, 260, ~ sintactic 79, 91, 176, 213, 252, 256, ~ sociolingvistic 243, ~ transfrastic 100, ~ universal 25, 34, ~ul normei 29, 35, 69, ~ul sistemului 35, 37, 69, 70, 73, 74, ~ul structurilor 29, 74, 76, 80, 83, ~ul textului (discursului) 34, 79, 83, ~ul tipului 29, 35, 37, 64, 65, 66
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
87, 146, 165, 303, 333, 334, 337, 345, cehoslovaca 165 slovenă 146, 165, 304, 318, 334, 345, ~ nordică 165 slovină 249, ~ nordică 165 slovianski (interslava) 232 societate 12, ~ matriarhala 15, 141, ~ matrifocală 141, ~ patrifocală 141, limba și ~ 17, 39, 114, sociolingvistic(a) 17, 21, 35, 103, 106, 114, 129, 134, 229, 358, 362, comunitate ~ 109, 112, clasificare ~ 12, 17, 21, 39, 103, 105, 114, criteriu ~ 103, 104, nivel ~ 243, statut ~ 237, tipologie ~ 106, 131, varietate ~ 228, 273 solresol 232 somali (somaleza
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]