172 matches
-
totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele "etnice" (scepticism oriental, relativism temporal, strategii de apărare, ieșire din istorie etc.). Dacă acestea sînt desigur de evitat, cred că se poate totuși stabili o corespondență între inventarul lingvistic de forme ale
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
Rodica Zafiu Demonstrativele ăla și ăsta sînt, cum se știe, intens folosite în vorbirea familiară actuală; cu reguli de uz destul de nuanțate și diferențiate. Frecvența aparițiilor nu pare totuși să producă o ștergere a conotațiilor stilistice și sociolingvistice ale acestor forme: apariția lor într-un text de tip cult sau folosirea în situații de comunicare formală șochează, produce reacții uneori surprinzător de acute. Cu excepția, mai de mult remarcată, a formei feminine cu valoare neutră asta, acceptată și în
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
personalități culturale din trecut; am ales pentru acest mini-experiment Scrisori către Ion Bianu, ediție de Marieta Croicu și Petre Croicu, vol. I-V, București, Minerva, 1974-1980. O clasificare formală (gramaticală sau lexicală) a încheierilor epistolare nu spune mare lucru. Clasificarea sociolingvistică - în funcție de nuanțele exacte ale contextului și ale raporturilor (de vîrstă, profesie, intimitate) dintre corespondenți - e mai interesantă și este desigur indispensabilă utilizărilor practice ale materialului. Prefer însă, în acest spațiu limitat, o abordare mai puțin riguroasă, ba chiar supusă judecății
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
readuc pe scena publică un discurs autoritarist și xenofob, cu extinderi agresive care au intrat deja sub incidența justiției. Pentru a înțelege mai bine strategiile discursive ale unei orientări atît de periculoase, cred că trebuie studiat mai amănunțit, din perspectivă sociolingvistică, pragmatică, psihologică, spațiul acordat prin tradiție limbajului violent în societatea românească. Caracteristic mi se pare în acest domeniu raportul paradoxal dintre o frecvență mare a actului agresiv în uzul vorbit (insulte, imprecații, termeni vulgari) și o cenzură puternică care îi
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
apar în chip de clișee în eseuri, comentarii, răspunsuri la examene: textul "oferă un plus de...", autorul "alungă monotonia"... Mai interesante sînt preluările conștiente: discursul publicitar devine o sursă de intertextualitate și de productivitate familiar-argotică. Mecanismele succesului sînt esențialmente retorice, sociolingvistice, psiholingvistice, desigur favorizate, dar nu condiționate exclusiv, de difuzarea reclamei un timp mai îndelungat și pe mai multe canale: din sute de mesaje reproduse cu insistență egală se impune pînă la urmă doar unul. Succesul lingvistic nu depinde nici de
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
inteligenței veritabile. Sînt studii publicate între 1957 și 2003, dar chiar cele mai vechi nu par învechite; dimpotrivă, raportate la contextul apariției lor, frapează prin modernitate. Pornind de la datele tradiționale ale dialectologiei, Magdalena Vulpe s-a ocupat de limba vorbită, sociolingvistică, dialog, domenii care urmau să devină tot mai actuale, mai "la modă". Recitind aceste texte, îți dai seama că Magdalena Vulpe reușea de fiecare dată nu numai să comunice ceva nou în planul datelor sau al interpretării, ci și să
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
între discuția teoretică, clarificarea metodologică și surpriza datelor concrete, a exemplelor spectaculoase culese din cercetarea de teren. Încerc să dovedesc, în acest spațiu restrîns, interesul ideilor sale, din păcate fără a putea reproduce eleganța demonstrațiilor. Magdalena Vulpe a disociat termenii sociolingvistici și stilistici - dialectal, popular, vorbit, standard, cult etc. - invitînd la precizie în folosirea lor atît de adesea confuză și aproximativă. A stabilit diferențe între caracterul arhaic și cel conservator, cu prudență în distingerea elementelor relevante de cele irelevante. Într-o
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cu pronume invariabil o degradare a relativului cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să considerăm că există, începând dintr-un stadiu foarte vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
E totuși greu de crezut că în lumea interlopă ar fi acționat atît de eficient moda anglicizantă și practica Internetului; mai curînd este vorba de evoluții paralele, bazate pe mecanisme identice ale limbii și ale gîndirii, ca și pe situații sociolingvistice similare: răspîndirea masivă a argoului și a jargonului în spațiul public creează pretutindeni o nevoie de metalimbaj, de termeni care să descrie, mai mult sau mai puțin riguros, practicile lingvistice specifice.
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
a (cu orice preț) și, in extremis, p a r v e n i r e a însăși. (Am în vedere, bineînțeles, numai conotațiile morale ale acestor termeni neutrali, - valorizabili, însă, peiorativ sau nu, conform poziției și mentalității fiecărui grup sociolingvistic.) La origine, ar fi un *bhergh "înalt" (cf. bher "a înălța", ca și "a scoate în relief, în evidență", - sau bher "a domina, a se distinge"); de unde, între altele, sanscritul brdo ("movilă", "măgură" ș!ț, "colină", "deal") și brhant ("mare
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
aproximare, realizând chiar gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în care apar, altele se convenționalizează în marcarea politeții pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în vorbirea femeilor sau în cea a bărbaților, exclusiv în registrul colocvial sau și în contexte mai formale. Autoarea unui studiu despre
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
indice o conversație predominant feminină: "mersic fetele" (121.ro/forum), "mercic, fetelor!" (forum.supereva.ro). Se știe însă că în internet identitatea locutorilor nu este perfect controlabilă; pentru a stabili frecvențele unor termeni în funcție de sex ar fi necesară o cercetare sociolingvistică serioasă, pe un eșantion reprezentativ de vorbitori. În al doilea rînd, transformarea lui mersi confirmă poziția oarecum instabilă pe care cuvîntul de bază o are în comunicarea actuală. Formulele de politețe specializate pentru actul de mulțumire sînt diversificate în funcție de natura
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
integrat sintactic, în poziție inițială, cu funcție de marcă a sublinierii acordului: "Automat, că ierți"; "Automat că nu puteam să trec peste toate!" etc. Prin frecvență, automat tinde să devină, la unii vorbitori, un veritabil clișeu verbal. Interesantă e specializarea sa sociolingvistică: nu pare să apară în vorbirea spontană, familiară, a persoanelor cultivate, fiind specific mediilor mai puțin instruite. Extinderea semantică și funcțională a adverbului automat este explicabilă, urmând un traseu deja parcurs de alte cuvinte asemănătoare. Adverbe ca normal sau natural
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
superficial, exterior, atrag desigur atenția trăsăturile regionale ale dialogurilor (no, merem, o fost, litere "litri", bugătă "multă, destulă", nu-i bai..., Vaaai, țîpe-i Dumnezeu...): acestea aparțin modului de a vorbi al persoanelor în cauză, dar prezența lor masivă poate indica, sociolingvistic, și un grad mai mare de solidaritate, de familiaritate (interlocutorii nu își mai caută cuvintele, nu se străduiesc să recurgă la limba standard). Un efect comic involuntar e produs de contrastul dintre conotațiile idilic-tradiționale ale limbajului popular și jargonul modernității
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
împărați, îmbrăcați în haine scumpe... ai fi jurat că-s vii"). Varianta panaramă e probabil rezultatul unui proces de asimilare fonetică (sub presiunea celor doi a din cuvânt); simțită ca o deformare incultă (sau cu rezonanțe slave), forma asociază mărcile sociolingvistice cu potențialitățile negative ale sensului, specializându-se ca etichetă peiorativă și ironică. În ultima vreme, panaramă se găsește destul de des în presă, mai ales cu sensurile (uneori greu disociabile) de "scandal, atitudine provocatoare" și "comportament ridicol, spectacol involuntar comic": "în fața
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
pălărie, cocalari, ursari etc.", Evenimentul zilei, 19.03.2002). O asemenea evoluție semantică e plauzibilă - termenii pentru categorii sociale considerate inferioare se transformă firesc în insulte, cu sens peiorativ agravat (țăran, cioban, mitocan) - dar rămâne să fie dovedită pron cercetări sociolingvistice serioase. Mi se pare că sensul puternic peiorativ ar putea avea și o altă sursă, iar explicația ocupației rușinoase să se fi adăugat ulterior. E izbitoare asemănarea cuvântului cu un termen vulgar din argou (denumind organul sexual masculin) - cocar (înregistrat
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
epoci sau spații culturale diferite 4.3. Facilitarea comunicării în contexte care actualizează diverse puncte de vedere în interpretarea textelor literare: • interpretarea aceluiași text în funcție de mai multe perspective de lectură (tematică, structurală, contextuală, personală) 4.4. Identificarea referințelor socioculturale și sociolingvistice la care face trimitere un text literar/nonliterar, în scopul medierii neînțelegerilor și al eliminării ambiguităților: • identificarea resurselor care pot fi utilizate în vederea clarificării sau a îmbogățirii cunoștințelor referitoare la diverse noțiuni de istorie, teorie și critică literară sau de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
marginea unui anumit curent literar/context cultural 4.3. Facilitarea comunicării în compararea unor puncte divergente de interpretare a textelor literare: • argumentarea opțiunii personale rezultate în urma comparării unor puncte de vedere diferite asupra unui text literar 4.4. Explicarea referințelor socioculturale și sociolingvistice la care face trimitere un text literar/nonliterar, în scopul negocierii într-o manieră diplomatică a diverselor abordări, orientând discuția spre o concluzie unică: • masă rotundă cu tema: „Text și context: referințe socioculturale/sociolingvistice în înțelegerea textului” 4.5. Manifestarea sensibilității și a
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
de referință culturale variate și la propriile experiențe de viață Jocuri de rol pentru a evidenția diferențele dintre oameni privind aplicarea unor norme/perspective culturale Vizionarea unor scurte secvențe de film, ca bază de discuție pentru identificarea modalităților (norme socioculturale și sociolingvistice) prin care pot fi demonstrate empatia și respectul față de celălalt Discuții în grup, plecând de la experiențe personale, pentru înțelegerea unor obiceiuri/rutine culturale, a diferențelor socioculturale și sociolingvistice și a eventualelor stări de disconfort pe care acestea le pot
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
film, ca bază de discuție pentru identificarea modalităților (norme socioculturale și sociolingvistice) prin care pot fi demonstrate empatia și respectul față de celălalt Discuții în grup, plecând de la experiențe personale, pentru înțelegerea unor obiceiuri/rutine culturale, a diferențelor socioculturale și sociolingvistice și a eventualelor stări de disconfort pe care acestea le pot genera (de exemplu, salutul prin strângerea mâinii, reguli mutual acceptate, adresarea la persoana a II-a singular/plural, gestiunea spațiului etc.) Identificarea unor situații de comunicare din viața cotidiană care
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
Rodica Zafiu În mod surprinzător sintagma fără număr pare să se fi încărcat, pentru mulți vorbitori de azi, cu conotații sociolingvistice negative, evocând un registru substandard, suburban. Pentru alții, sper că a rămas o formulă poetică, usor arhaizantă, cu ecouri eminesciene. Dinamica uzului produce uneori asemenea polarizări paradoxale, asociind extremele ierarhiei stilistice: registrul foarte înalt - și cel plasat foarte jos. Explicația
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
bine, departe asupra taberii, decât tătarii și săimeanii îi bătea den sineațe” (M. Costin). Decât adversativ are altă valoare decât cel restrictiv plasat în fața unei propoziții, dar între opoziție și restricție există o evidentă legătură. Explicațiile nu schimbă, desigur, statutul sociolingvistic al construcției: oricât ar fi de motivată prin analogie sau prin alte tendințe din evoluția limbii, construcția lui decât restrictiv în context afirmativ rămâne una stigmatizantă: e un semn de incultură și ridicol, asemănător altor particularități din graiurile sudice. „Are
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
Rodica Zafiu În limbajul tinerilor (varietate sociolingvistică greu de delimitat, dar a cărei existență este incontestabilă), cuvîntul patetic e folosit, în ultima vreme, cu un sens special, calchiat din engleza colocvială: "ridicol, penibil, demn de milă și dispreț". O asemenea semnificație nu exista cîtuși de puțin în
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
cu full options" (roportal.ro). Sensul este, în acest caz, "bun", "tare", "performant". De fapt, prin extindere, orice termen apreciativ la modă (mișto, marfă, bazat) devine la fel de ambiguu și polisemantic ca prototipul evaluării (bun). Din punct de vedere stilistic și sociolingvistic, termenul este deja larg răspîndit: foarte folosit în limbajul tinerilor, apare des pe forumuri din Internet și în texte de muzică de orientări oarecum diferite, dar cu nivele de adresare asemănătoare (, Atunci când ești împărat / Pe mâna ta ești bazat", N.
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]