5,538 matches
-
în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu ... Câteva repere bio-bibliografice Domnul Dan Gheorghe Dungaciu s-a născut la data de 3 octombrie anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru problemele integrării europene a acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul ... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos �cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei care cred“ ar fi o tabără omogenă, care știe ce
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
sinceritate și seriozitate, Domnul Dan Dungaciu. Material întocmit și redactat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 494, Anul II, 08 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
în domeniul politic și economic, cu destulă prudență și rezervă, ajungând până la a face o nouă diferențiere între Europa comunitară și Europa de Est. Această diferențiere este dată de frontiera invizibilă dintre tradiția și spiritualitatea occidentală și cea orientală ortodoxă . Mai mulți sociologi consideră că acceptarea țărilor din Europa Centrală, cum ar fi, de pildă, Republica Cehă și Polonia în NATO și în Comunitatea Europeană, a avut ca motivație o veche tradiție catolică și protestantă, și nu un criteriu sincer de extindere economică
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare”. În studiul său „Despre televiziune” (București, Editura Art, 2007), Pierre Boudieu opera o delimitare între sociologi cinici (cei care speculează „cunoașterea legilor mediului” în elaborarea de „strategii cât mai eficiente”) și sociologi clinici (cei care profită de „cunoașterea legilor și a tendințelor” cu scopul de a aduce corecții fenomenelor examinate). Și în critica literară am putea
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare”. În studiul său „Despre televiziune” (București, Editura Art, 2007), Pierre Boudieu opera o delimitare între sociologi cinici (cei care speculează „cunoașterea legilor mediului” în elaborarea de „strategii cât mai eficiente”) și sociologi clinici (cei care profită de „cunoașterea legilor și a tendințelor” cu scopul de a aduce corecții fenomenelor examinate). Și în critica literară am putea delimita critici cinici și critici clinici. Cei dintâi se servesc de competența critică pentru a-și
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
Autorului Patron spiritual al Bibliotecii Județene Arad, cu un somptuos bust care ne întâmpină pe un hol imens , cu alt bust la Iași, îi celebram azi deși dată de nastere 23, 24 martie la 1847 , este incertă.Filozof istoric pedagog sociolog teoretician al artei mondiale genealog autor al primei sinteze a istoriei românilor academician scriitor este prezent și în nume de străzi din Arad Timișoara Iași Sibiu Pitești Sibiu etc. Că edtor al revistei Arhiva a semnat cu pseudonim I.Laur
XENOPOL SAU ISTORII REGĂSITE SI LA ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1490241759.html [Corola-blog/BlogPost/379085_a_380414]
-
face pe noi, scriitorii, tare invulnerabili. Ne-au băgat prin închisori, ne-au ucis, ne-au făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu opiniile sociologilor. Dragul meu George, scriitorii și artiștii în general - se nasc cu o doagă lipsă: cu doaga bocitului nemotivat, mai limpede spus. Ei pot dormi și sub poduri și pot scrie sau face artă și alungați prin păduri. Acum că am
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
face pe noi, scriitorii, tare invulnerabili. Ne-au băgat prin închisori, ne-au ucis, ne-au făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu opiniile sociologilor.Dragul meu George,scriitorii și artiștii în general - se nasc cu o doagă lipsă: cu doaga bocitului nemotivat, mai limpede spus. Ei pot dormi și sub poduri și pot scrie sau face artă și alungați prin păduri. Acum că am
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
obținerea râvnitelor fonduri europene. Povestea nu este adevărată. Nici în prima, nici în cea de-a doua versiune. Dar a spune, în spațiul public, povești inventate... li se întâmplă tot mai frecvent unor comunicatori înrobiți spiritului „epocii post-adevăr”, cum numesc sociologii acest segment de timp în care o parte semnificativă din mass-media a uitat de probarea adevărului; iar verificarea informațiilor din mai multe surse e floare rară. Acum e moda dezvăluirilor calomnioase. Un obicei relativ nou, ca anvergură, născut în anii
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... by https://republica.ro/capra-vecinului-de-la-dragasani-din-dealul-viilor [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
regăsi pe un Mircea Vulcănescu „al său”. Suntem convinși. Pagini de dosar despre Mircea Vulcănescu Cum am mai spus în paginile anterioare, la data de 28 octombrie anul 1952 se stinge din viață în penitenciarul Aiud Mircea Vulcănescu, scriitor, filozof, sociolog, economist, spirit enciclopedic și personalitate complexă a generației anilor '27. Între anii 1940-1941 ocupă poziții importante în administrația națională, iar din 27 ianuarie 1941 devine subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, unde rămîne pînă la 23 august 1944. Onorat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
modestă căsuță din mahalaua Păcurari-Iași, într-o familie “împovărată cu șase copii,” una din cele mai strălucite figuri ale științei și geniului românesc, marele savant și istoric ALEXANDRU DIMITRIE XENOPOL, lăsa posterității o biobibliografie impresionantă: - istoric, filosof, estetician, literat, publicist, sociolog, pedagog, economist, om politic și magistrat; - discipol al lui Titu Maiorescu și profesor al lui Nicolae Iorga; - profesor la Institutul Academic, la Universitatea și Institutul Humpel din Iași; - doctor în drept (la Universitatea din Berlin) și în științe filosofice (la
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
Române, cel care gândește, organizează și dirijează toate activitățile Câmpului Românesc de la Hamilton ; Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin) ; Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese și gustoase ,,ca la mama acasă’’. Aici întâlnim vechii prieteni sociologul Cristian Medelean, din Țară Moților și pe poetul și publicistul basarabean din Vadul- Leca Iacob Cazacu-Istrati ; Dl. ing. Aurel Olteanu (Giurgiu-București) ; Dna prof. Anca Olteanu (Sibiu) ; fiul lor, Daniel Olteanu (pe care l-am lăsat acum doi ani în urmă
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul dintre cei mai importanți sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Țuțea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arșavir Acterian și alții - au constituit puncte de plecare ferme pentru acaparantele și riguroasele abordări teoretice întreprinse de Domnul Profesor Mihail Diaconescu în
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
moralitatea, interiorul dar și exteriorul, un mod prin care poți dovedi bunătatea unei inimi căreia îi pasă de ceea ce se întâmplă. Conceptul are o lungă istorie în gândirea filosofică și etică. Termenul a fost inițial inventat în secolul XIX de către sociologul și filosoful francez Auguste Comte (1798-1857) care a urmărit înființarea unei filosofii pozitive, corespunzătoare stadiului în care a ajuns omenirea și spre care trebuie să tindă, adică progresul umanității, umanitate pe care el o iubea cu pasiune mistică. S-a
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/_nevoia_de_altruism_vavila_popovici_1392066912.html [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
-
obligați să răspundă dacă cineva îi ajută. Datorită multor studii s-au observat și efectele voluntariatului ca formă de altruism asupra fericirii și sănătății și s-a găsit o conexiune puternică între voluntariat și sănătatea actuală și viitoare de bine. Sociologii au fost mult timp preocupați de modul de construire al unei „bune societăți”, cu altruism, moralitate și solidaritate socială. Religiile lumii promovează altruismul ca o valoare morală de mare importanță. În Creștinism, de exemplu, altruismul este centrul învățăturilor lui Iisus
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/_nevoia_de_altruism_vavila_popovici_1392066912.html [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
-
Coreea, caricaturile lui Costel Pătrășcan se bucură de mare success, fiind apreciate în toate colțurile lumii. De asemenea, a obținut multe premii naționale la principalele saloane de caricatură. Expoziții a desfășurat în Republica Moldova, Belgia, China și Cipru. Fiind de specialitate sociolog, caricaturistul a vorbit despre cum l-a ajutat studiul societății în pasiunea pentru care pune mult suflet. Există o strânsă legătură între cele două, asta fiindcă omul este întotdeauna surprins în diferite ipostaze în caricaturile sale. Dincolo de talent, această meserie
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420014840.html [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
clar la constatarea: cine crede, trăiește mai mult. S-a ajuns din perspectiva științelor religioase să se constate că „creștinul se întristează și trece prin perioada de doliu altfel”2. Au urmat alte numeroase studii făcute de medici, psihologi și sociologi care au adăugat: cei credincioși se vindecă după operații mai bine și mai repede decât cei necredincioși. Cei care cred ajung foarte rar în depresii, iar când ajung scapă mult mai repede. De asemenea, s-a precizat că riscul de
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
Viața este un dozaj; ești din când în când inteligent, sau ești mai inteligent azi decât ieri”. Poate și de aceea ne trebuie, în cele mai multe momente ale vieții, răbdare, bunătate, înțelepciune; să fim continuu penetrați de spiritul pozitiv care, pentru sociologul și filozoful francez Auguste Comte (1798-1857) - fondatorul filozofiei pozitivismului - filozofie ce nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței -, constă în „a vedea pentru a prevedea” - a studia ceea ce este, pentru a conclude
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1421883522.html [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
și Director științific al Centrului de Studii „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Botoșani; - Cetățean de Onoare al municipiilor Cluj-Napoca, Galați, al orașului Slănic- Moldova și al com. Ipatele, jud. Iași. EDIȚIE PRINCEPS - PEGASUS PRESS BUCUREȘTI - 2002 Marinescu Constantin, Jurist, politolog, sociolog, filozof, profesor universitar, vicepreședinte, Academia Ecologică din România; N. 08.03.1928 în Galați, căsătorit cu Marinescu Maria; Prenumele copiilor: Elena; Studii: Lic. „V. Alexandri”, Galați, 1949; Fac. de Științe Juridice, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1953; dr. în filosofie
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]