6,897 matches
-
anume în art. 6, alin.(1) la care ne-am referit. Și aceasta, în mod evident, pentru că legiuitorul constituant de la 1991 n-a avut în vedere în mod direct cultura, ci... minoritățile naționale. În perioada interbelică, Dimitrie Gusti, șeful școlii sociologice de la București (școală cu autentică audiență internațională în epocă), vorbea despre manifestările sociale creatoare constitutive de valori materiale și spirituale - economia și cultura - și de activitățile sociale regulative - politica și dreptul. O organizare socială bună, respectiv o constituie bună, trebuie
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
economia și cultura - și de activitățile sociale regulative - politica și dreptul. O organizare socială bună, respectiv o constituie bună, trebuie să fie locul geometric al îndreptățirii echilibrate a tuturor manifestărilor creatoare sau ocrotitoare de valoare. Pe de altă parte, analiza sociologică și axiologică, ne convinge că, mai fragile fiind, valorile culturale au nevoie, mai mult ca alte tipuri de valori, de intervenția regulativă a politicii și a statului. Că lucrurile stau într-adevăr așa, o dovedește împrejurarea că în țările democratice
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
lipsită de valoare estetică, această poezie a avut totuși în primul rînd o valoare așa-zicînd funcțională, de higienă a psihicului, de întreținere a memoriei vii, împotriva agresiunii de fiecare zi". Obiceiurile mnemotehnice din închisori ar fi meritat un întreg studiu sociologic. Este totuși fragilă ipoteza lui Ion Pop, în comparație cu dimensiunea și importanța fenomenului. El se bazează doar pe o afirmație de acest gen a lui Paul Goma în cartea sa Gherla. De îndată ce problemele puse de texte sînt serioase, provocatoare, Ion Pop
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
adevărul a ieșit la iveală, uluitor: din 96 de școlari ce compuseseră cîndva clasele a X-a, A, B, C, și D, 46 se fixaseră definitiv în străinătate. Aveam adică aproape cincizeci la sută de "transfugi". Deveneau brusc inutile studiile sociologice ori anchetele sociale pentru a vedea ce se întîmplă de fapt cu românii în "epoca de aur" ceaușistă. La treizeci de ani de la bacalaureat, aproape jumătate dintre absolvenții unui mare liceu bucureștean părăsiseră țara. Harta internă a Republicii Socialiste România
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real și ficțiune" (p. 27). În partea a doua a cărții, intitulată Stiluri, limbaje și tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic și sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și juridic, precum și despre stilurile epistolare ale e-mail-ului și al mesajelor pe robotul telefonic
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
De remarcat aici că, deși mai mulți cercetători au scris despre diferite aspecte ale muzicii anilor '90, puțini au realizat că fenomenul - în special cel al muzicii rap și al manelelor - nu este unul superficial și că, fără o perspectivă sociologică care să dubleze analiza lingvistică a textelor și a limbajului obscen și violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare. În fine, ultima secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
se formează, cu egală ușurință, trei derivate foarte apropiate ca sens, cu sufixele moderne (internaționale în măsura în care au corespondente în mai multe limbi de circulație) -ist, -ic și -istic. Telenovelist și telenovelistă sunt substantive care, în română (cu o clară preferință, sociologic determinată, pentru forma feminină), desemnează în primul rînd actorii sau personajele din telenovele - "ar trebui să fac ceva cu bretonul meu... că arăt ca nu știu ce telenovelistă urâtă" (dbrom.ro/ Negru); "jurnaliștii au aflat cu emoție că frumușica telenovelistă a încercat
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
aceștia i-au înrîurit scriitura în cel puțin egală măsură cu Proust, în descendența căruia e îndeobște plasată, fără ca exegeza să fi insistat, așa cum se cuvenea, pe factura naturalistă, decisivă, a creației sale. Să menționăm că afectarea științifică, acele fișe sociologice sau clinice care abundă în paginile literaturii de acest tip, nu reprezintă, în pofida aparențelor, un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui. Pe urmele "poeților damnați" și în legătură cu Nietzsche, naturalismul pune în paranteză morala, pe motivul unei
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Chiar filozofii au luat în discuție recent, acest fenomen. În plan literar, mă refer la autori ca Houellbecq, Angot, Millet... A.R.-G.: Scandalul pe care ei îl provoacă nu este un scandal literar. Houellbecq de pildă produce un scandal sociologic. Literar vorbind, forma romanelor sale este realmente cea mai plată posibilă: La Platforme! (acesta fiind titlul ultimului roman al incriminatului autor). Și procedează astfel în mod deliberat. Nu-l interesează deloc să facă un scandal literar. Face un scandal mediatic
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
violență literară la Nabokov. Întîmplarea face ca el să fi îndrăgit fetițele, ca și mine de altfel, dar nu este cîtuși de puțin suficient să iubești fetițele pentru a fi un mare scriitor (rîde amuzat). R.B.: Evident, scandalul moral sau sociologic - în cartea dumneavoastră există în cea de-a patra și a cincea zi, pasaje de acest fel - nu are esențialmente vorbind de-a face cu calitatea literară propriu-zisă a cărții... A.R.-G. (Intervine brusc): ...în fiecare din romanele mele
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
corupție cu relevanță pentru sistemul juridic, modalitățile și mijloace de corupere a celor ce activează În sistem, instrumentele internaționale În domeniu care tratează acest subiect, respectiv principalele metode sau politici anticorupție aplicabile În sistemul juridic. Obiectivul acestui studiu - mai degrabă sociologic decât juridic - este acela de a oferi un tip de abordare sistemică, o evaluare a integrității din sistemul juridic românesc atât la nivel instituțional, cât și la nivel individual. Evident, studiul nu este aplicabil doar României, chiar dacă referirile concrete vor
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
viața unei persoane publice presupun niște reguli. Printre care și pe aceea că te protejezi de curioși atunci cînd nu vrei să profiți de ei. E perfect firesc ca poze din dormitorul Andreei Marin să se vîndă ca pîinea caldă. Sociologic, e ușor de explicat, iar cantitatea de vulgaritate și nuri de pe ecranele noastre - fie că e vorba de știri, reclame sau divertisment ca Academia vedetelor - nu e de natură să protejeze intimitatea vedetelor care se scaldă în ea. Granița dintre
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
intelectuală”, care să dăinuie mai mult decît gloria efemeră pe care le-o asigură cinematografia sau televiziunea. Publicarea acestui tip de scrieri este condiționată și determinată însă și de instinctele voyeuriste ale publicului larg. Ar mai exista și o explicație sociologică a fenomenului. În perioadele de prosperitate economică și stabilitate politică, disponibilitatea publicului cititor de a consuma literatură „dificilă” sporește. Invers, cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
focalizează pe distracție/ loisir/ hoby ș. a. Concediile se consumă, de regulă, în alte spații decît cele de domiciliu: la munte, la mare, la rudele din țară ori din străinătate ș.a.m.d., în funcție de bugetele familiale. (Scriu „de regulă”, întrucît statistici sociologice de ultimă oră arată că procente tot mai ridicate - 45-55% dintre români - își petrec acasă vacanțele/ concediile din lipsa banilor). Ca „bugetar”, mi-am petrecut cea mai mare parte din vacanțele intervalului 1990-2003 acasă, în așteptarea acelor reforme profunde - inclusiv
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
Napoilă, (ultraretrograd pînă hăt, la literatura daco-romană), plasează tezele despre imitație, sincronism și modernism „într-o fundătură plină de beznă”, fiindcă - părerea lui! - mentorul „Sburătorului” nu are nici o clară conștiință filosofică, nici una istorică, nici una estetică, n-are nimic: „Din opiniile sociologice și culturologice (de teorie ca formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității nu poate fi vorba) ale lui Lovinescu nu este nimic de reținut ș...ț Modernismul său, de care s-a făcut și se face mult caz
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
primei ediții și, mai ales, în aceea de a intra în dialog livresc cu atât de controversatul Om recent a lui H-R. Patapievici. Aparent cele două cărți fac front comun în lupta împotriva „sindromului" postmodern, ambele recurgând la argumente filosofice, sociologice, istorice. Turnirul khazar ia forma soluționării unei probleme de logică constând în a demonstra „inaintatea sofistică a parohialismului contemporan, fără a introduce din afară sau de sus criterii de autoritate ori metafizice spre a compara și ierarhiza sistemele culturale." Așadar
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
la tinerețe, iar Mușina, Stratan, Stoiciu și Coșovei (pentru a nu lua decât aceste exemple) au mai scris, cum s-ar zice, în virtutea inerției, cu succese parțiale, dar fără impactul și strălucirea de odinioară. Sigur, nu e vina lor că, sociologic vorbind, statutul literaturii (al poeziei în special) s-a deteriorat, dar nu e mai puțin adevărat că luminile rampei poetice au fost ușor ușor adjudecate de alți poeți. Voci poetice, fără discuție, distincte, ceva s-a rupt în fiecare în
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
de mai multe ori, reface legătura cu perioada avangardistă, prin recursul la o scriitură compozită, amestecînd realitate și imaginar, forme discursive, ilustrație grafică și digresiune autobiografică. Minunat povestitor, jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul unei vaste și diverse opere. Povestirea aleasă pentru Premiul de traducere "Don Quijote", acordat anul acesta de Institutul Cervantes are un pretext românesc și mai multe
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
în care li se cerea elevilor să prezinte "condiția intelectualului în societate", ilustrînd-o cu personaje din romane studiate, proba de limba română de la recentul examen de bacalaureat a reușit, mult mai bine decît un sondaj de opinie sau o anchetă sociologică, să ne atragă atenția asupra cîtorva lucruri tulburătoare. Proporțiile zdrobitoare în care în rolul intelectualului român caracteristic au fost distribuiți Ilie Moromete și Ion al Glanetașului invită desigur mai ales la un hohot de rîs și la o porție sănătoasă
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
Drept alibi e menționat cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice ca pe un soi de "lege internă" a organismului evolutiv al creației literare. Urmează însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării critice în timp, se va constata însă o puternică rezistență a valorilor autentice la orice tentativă de demolare. în general, se revizuiesc mai ales zonele mediane ale literaturii, unde au putut funcționa criterii de altă natură decît
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
explica - totuși! - lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri. Pentru această categorie, Biserica devine patrimoniu istoric - este mai degrabă românească decât ortodoxă. A cincea categorie este cea a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc.). O expertiză sociologică, fie și afiliată, nu i-ar fi stricat deloc Bisericii și ar fi ajutat-o să își ghidoneze acțiunea, să decripteze cât mai just profilul, nevoile și aspirațiile credincioșilor ei. Și, în ultimă instanță, să își livreze mesajul mai eficace
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Conform obiceiului, pentru cititorii noștri, postăm periodic un set de întrebări, un chestionar, pe teme diverse, de interes general. În recentul chestionar, care nu are pretenția unui sondaj sociologic, respondenții la întrebarea „ Este libertatea presei sub asediu ? ”, au răspuns cu „ DA ”( 72 % ), alții au considerat că nu există pericolul unor presiuni asupra presei ( 25 % ) , iar ceilalți nu au avut un răspuns ferm. Rămâne, astfel, îngrijorarea că oamenii presei pot
PRESA, în atenţia opiniei publice [Corola-blog/BlogPost/94364_a_95656]