12,603 matches
-
puterea în comunitățile sale: familie, loc de muncă, sat sau oraș, țară etc. Primele reflecții de tipul personalismului politic în spațiul românesc le găsim chiar în ortodoxie. Astfel, în anul 1924, Episcopul Râmnicului Noul-Severin, Bartolomeu Stănescu, licențiat în drept și sociologie la Sorbona, spunea că "omul este care își face statul, iar nu statul îl face pe om", denunțând caracterul intruziv al statului român interbelic în viața socială. În anii comunismului, Aleksandr Soljenițîn, simțind povara ateismului impus spunea: Nu vrem această
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
cultură și educație, Puntea Frântă și căderea spre niciunde - fragment, Comunicare și înțelegere, Editura Ramuri, Craiova, 2006; - Puntea Frântă și căderea spre niciunde, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu; republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; - Tipuri de discurs, Revista de Sociologie, Universitatea Craiova, 2007; - Mătăniile Alexandrei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2008, republicat integral, în săptămânalul socio-cultural Timpul, Gorj; fragmente publicate în revista de cultură Destine Literare - Toronto, Canada; - Vămile apocalipsei, roman, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2009, republicat integral, în săptămânalul
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
București Universitatea “Spiru Haret” din București Universitatea “Tibiscus” din Timișoara Universitatea Română de Stiinte și Arte “Gheorghe Cristea” din București Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureș Universitatea din Oradea Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu Universitatea de Nord din Baia Mare Sociologie Universitatea “Spiru Haret” din București Universitatea “Andrei Șaguna” din Constantă Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca Universitatea “Hyperion” din București Universitatea “Ovidius” din Constantă Asistență socială Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Pitești Universitatea Creștină “Partium” din Oradea Universitatea de Vest “Vasile Goldiș
Vezi care sunt cele mai slabe facultati din Romania by http://www.iasi4u.ro/2013-vezi-care-sunt-cele-mai-slabe-facultati-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/95954_a_97246]
-
anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru problemele integrării europene a acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituții occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut fur die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
fur die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Nivelul de educație și calificare Exercitarea profesiei de jurnalist necesită un anumit traseu de educație sau training finalizat printr-o calificare: • Studii superioare în sistem universitar, urmând cursurile unor facultăți de Jurnalism și Științele Comunicării, Litere sau Filosofie, Stiințe Juridice, Sociologie, Psihologie sau alte specializări în Politologie, Economie, Sociologie (nivel licență). • Atestat emis de UZPR Cunoștințe și deprinderi • Limba română • Un vocabular bogat si expresiv • Utilizarea computerelor și a altor echipamente electronice • Legislație și guvernare • Cunoasterea limbii engleze/franceze sau a
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante by http://uzp.org.ro/comitetul-director-al-uzpr-a-adoptat-documente-importante/ [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
jurnalist necesită un anumit traseu de educație sau training finalizat printr-o calificare: • Studii superioare în sistem universitar, urmând cursurile unor facultăți de Jurnalism și Științele Comunicării, Litere sau Filosofie, Stiințe Juridice, Sociologie, Psihologie sau alte specializări în Politologie, Economie, Sociologie (nivel licență). • Atestat emis de UZPR Cunoștințe și deprinderi • Limba română • Un vocabular bogat si expresiv • Utilizarea computerelor și a altor echipamente electronice • Legislație și guvernare • Cunoasterea limbii engleze/franceze sau a unei alte limbi de circulație internațională • Educație și
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante by http://uzp.org.ro/comitetul-director-al-uzpr-a-adoptat-documente-importante/ [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
țăranului român? Satul - un mit condamnat să dispară? Mihai LEONTE: Nu vreau să citez pe nimeni în privința discuției despre satul românesc. În mediul rural s-au produs mari schimbări din multe puncte de vedere. Despre moralitatea țăranului român pot discuta sociologii care studiază acest subiect. Trăind în mediul muncitoresc din tinerețe, am pierdut marea legătură cu satul. Mi-am păstrat în sufletul meu satul natal așa cum l-am cunoscut în copilărie. Cineva din satul meu Petia îmi trimite fotografii cu imagini
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
evoluția artei are nevoie de cotituri și de revoltă pentru a putea depăși stagnația ideilor. Arta POP este văzută azi ca o forță importantă în lumea mai largă a artelor vizuale. Puternic influențat de cultura timpului dar cât și de sociologie, filosofie și consumerism, curentul botezat „Pop Art” (amintind arta populară) a cotit abrupt de la tradiția anterioară. O serie de artiști se rup de la normele acceptate că să producă o nouă artă, vastă, bogată în mesaje, în simboluri și de aici
POP ART ESTE O ARTĂ? de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1436705132.html [Corola-blog/BlogPost/376101_a_377430]
-
Se zice că noi trăim în spiritul lui Caragiale și visăm în spiritul lui Emiescu. Suntem acizi, dar și melancolici. Tindem spre lumina luciferică a lui Eminescu, dar caragialismul nostru ne împiedică ascensiunea spre înălțimi. Să fie o problemă de sociologie a poporului român? Sau tot un moft? Caragiale i-a oferit publicului exact ce îi trebuia: lucruri simple, ușor digerabile, un fel de circ pe pâine, scene comico-tragice care „au prins” la marea masă de „moftangii”. Adică„Momente și schițe
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
sufletească unitară. Adică să fim toți într-un gând, într-un cuget. Așa a pornit viața noastră. 10 surori au fost la început. Acum avem vreo 24 de ostenitoare în obște, toate au studii universitare în diferite domenii; medicină, teologie, sociologie. Ele stăteau poate într-o așteptare, dar nu erau hotărâte să plece la mănăstire. Și cred că le-a ajutat faptul că au trecut puțin prin viață, în sensul că au venit aici persoane cu vârsta între 30 și 40
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429247887.html [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Goicea-Mare, județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începând cu toamna anului 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile. În iarna anului 1927, a început colaborarea la revista Gândirea. A continuat să aibă o vie activitate în cercurile cultural-religioase la Paris, unde a conferențiat în repetate rînduri. În luna octombrie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării naționale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 să fie subsecretar de stat la Finanțe, până la 23 august 1944. În această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Gusti. Regele Carol al II-lea și ulterior regele Mihai I i-au conferit distincții și mari ordine naționale, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român. Orator de mare forță, și-a a conferențiat cu pasiune
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
a organizat peste 30 de sesiuni științifice, mese rotunde, consfătuiri cu specialiștii ș.a.m.d. Institutul are patru secții active de care răspund colective de profesori specialiști: 1. Secția de olimpism; 2. Secția de stiință sportului și științele pedagogiei, psihologie, sociologie, istorie, medicina sportivă, biochimie de efort și de aparate de investigare; 3. Secția de istorie și arta militară; 4. Cenaclul “George Bacovia”, cu subsecții de pictură, sculptură, grafică, literatura, film, televiziune, arta sportului, de acestea din urmă răspunzând Prof. Cristian
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Odiseea_unei_vieti_profesor_un_ioan_miron_1393424086.html [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
orele de curs. Articolele sale sunt diagnoze ale obsedantelor decenii parcurse. Absolvă mai întâi Institutul Politehnic ‘'Serghei Lazo'' din Chișinău, iar în 1984 cursurile postuniversitare în jurnalism. Este conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova, iar din 1999 doctor în sociologie, specializarea ecologie socială și umană, domeniu din care l-am auzit des cuvântând. Puțin știu că este cofondator al mișcării ecologiste din țara soră-Republica Moldova, dar și conducător de proiecte ecologiste finanțate de Centrul de Mediu REC Moldova, Fondul Ecologic
ANDREI DUMBRAVEANU 60 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ecou_la_o_aniversare_andrei_pompiliu_comsa_1390423178.html [Corola-blog/BlogPost/347516_a_348845]
-
iubirii”. Un an mai târziu, acesta semnează volumul de pamflete și satire “Oblomovismul Sinarhiilor”, iar în 2005 un nou tom de stihuri, intitulat “Meditații Poetice”. Autorul este licențiat în management la American University “Eminescu Center”, dar și al Facultății de Sociologie și Psihologie în cadrul Universității “Spiru Haret” din București. Ilie Marinescu a urmat de asemenea, Academia de Radio și Televiziune din România, “Tudor Vornicu”, fiind colaborator la mai multe ziare și reviste, precum “Buletin de București”, “Harababura”, “Zău” sau “Șoc”. Poetul
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
orienteze politicile noilor realități de după Marea Unire, avea nevoie de fundamente teoretice bazate pe analize „la fața locului”, de o instituție în acest sens. Și, grație acestei personalități cu veleități academice omnipotente (specializat în școlile Occidentului în domenii ca filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului din București - toate fondate de Dimitrie Gusti. Apoi, unele instituții de profil au trebuit revitalizate prin aflarea la cârma lor a acestui reformator providențial. De aceea, D.Gusti preia șefia Catedrei de Sociologie Politică de la Facultatea de
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului din București - toate fondate de Dimitrie Gusti. Apoi, unele instituții de profil au trebuit revitalizate prin aflarea la cârma lor a acestui reformator providențial. De aceea, D.Gusti preia șefia Catedrei de Sociologie Politică de la Facultatea de Litere și Filozofie din București, preia direcția Fundației Regale, devine președintele Serviciului Social etc. Și, de pe aceste poziții de mare responsabilitate, Dimitrie Gusti crează metode noi de cercetare sociologică pe care le pune în practică prin
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
Regale, devine președintele Serviciului Social etc. Și, de pe aceste poziții de mare responsabilitate, Dimitrie Gusti crează metode noi de cercetare sociologică pe care le pune în practică prin campaniile de cercetare monografică din perioada 1925-1932, campanii organizate în cadrul Seminarului de sociologie a profesorului Gusti și prin contribuția Fundației Regale, prin angajarea a numeroase persoane specializate ori în curs de specializare, ca studenți. Campania a implicat sate-eșantion din fostul Regat și din teritoriile readuse acasă după trecerea viforelor care le-au smuls
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]