12,660 matches
-
că, pornit în căutarea vechilor minorități ale Bucureștiului, sociologul Zoltán Rostás stăpînește și tehnica interviului - pe care și-o rafinează în timp - și metoda poveștii de viață/ life story/ récit de vie, ținînd de istoria orală, undeva la întrepătrunderea dintre sociologie, psihologie, istorie, care în 1980 era doar experimentată în România pe căi neoficiale. Foarte multe lucruri ar putea fi discutate despre aceste Chipuri ale orașului, doar asupra unuia ne-am mai opri, și anume uimitoarea libertate cu care acești oameni
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
la Raymond Queneau, de pildă. El este din punctul meu de vedere un "nou romancier" (iarăși același surîs). R.B.: Da, este foarte adevărat, dar "Noul Roman" ca atare a intrat în istoria literaturii ca un curent autonom... A.R-G.:...în sociologia literaturii! R.B.: ...de altfel Raymond Queneau a fost foarte sensibil la "stilul Noului Roman". Se mai vorbește însă și despre "noua filozofie", "noua școală de istorie" etc. Se încearcă așadar aflarea unui epitet pentru anumite curente și mișcări cu scopul
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
turismul organizat (din nou concret: concernul “Aurore”, cel mai mare proprietar de hoteluri din Franța, aflat în top tenul mondial)7, discursul găunos al “drepturilor omului”, The Americam Way, Le Guide du routard, musulmanii, chinezii, islamul și monoteismul în general, sociologia, arta contemporană, Jacques Chirac, Jacques Attali, sado-masochismul. Acuzațiile sînt tranșante, nuanțele nu-și au aici locul. Sentința proferată împotriva monoteismului rămîne antologică pentru maniera polemică “în bloc” a lui Houellebecq: “Plus une religion s’approche du monothéisme songez-y bien, cher
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
noi. Nici de călăi, nici de victime.” (pp. 31-32) În pofida dimensiunilor sale reduse, Mortido este unul dintre cele mai complexe romane apărute la noi în ultimii ani. În structura sa se găsesc condensate aplicații de naratologie și lingvistică, observații de sociologie și politologie, o mică istorie a perioadei de tranziție de după căderea regimului comunist și - aproape că nu mai e cazul să o spun - foarte multă poezie. Nu în ultimul rînd Mortido poate fi citit, așa cum sugerează Liviu Antonesei, ca o
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil medical ar fi necesar ca, înainte de începerea cursurilor clinice, să existe un semestru dedicat studiului artelor, de preferință examinabil. ... Din fericire, schimbările în domeniu
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
încît poate lua cu ușurință chiar locul talentului. În aceste condiții, nu e de mirare că scriitorul în pantaloni scurți se ocupă, adeseori, de administrarea propriei tinereți, refugiindu-se în tot mai vastul teritoriu pe care literatura îl împarte cu sociologia. Una din umilințele meseriei de critic este dificultatea pe care el o întîmpină atunci cînd trebuie să hotărască în mod clar despre ce anume vorbește atunci cînd se referă la literatură. Aceasta este o problemă pe care criticul trebuie s-
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
un Raport al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului în România (MCA Romania) realizat de Marco Maximilian Katz, în colaborare cu Ozy Lazăr, președintele Comunității Evreiești din București și Alexandru Florian (în Ziua e scris greșit Florin), doctor în sociologie. Raportul MCA (care e afiliată la Liga Anti-Defăimare din SUA) îl critică pe Vadim Tudor, dar și pe alți intelectuali care, deși resping antisemitismul acestuia, resping deopotrivă existența unor atitudini antisemite la colegi ai lor români. E citat Mircea Mihăieș
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
urmă, cînd lingviștii nu știau ce știu astăzi) și așa mai departe. Ar fi încă bine, dacă asemenea aberații s-ar mărgini la un domeniu cum este istoria (și a limbii). Dar dăm peste ele și în filosofie și în sociologie și în alte discipline. Dl Ilie Bădescu, acela care, în anii comunismului, găsea în gîndirea eminesciană elemente protomarxiste, a publicat și el de curînd o carte despre care, cu excepția unei note din Observator cultural, n-a existat în nici o revistă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
se publică enorm și monstruos. Rare sînt editurile care au criterii de calitate ori de prestigiu. Majoritatea vor să cîștige bani, indiferent pe ce cale. Rezultatul este apariția unui număr greu de apreciat de volume de poezie, eseu, critică, filosofie, sociologie, de romane ori de piese de teatru. Multe ne parvin doar cu titlul. Cînd ne parvin și așa. De citit, nimeni nu le citește pe toate. Relativitatea operației de premiere decurge de la sine din aceste constatări. Ca să nu greșim, devenim
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
Gabriela Toma În istoria receptării ca și în studiile dedicate sociologiei culturii, literatura SF a fost așezată într-un plan secund comparativ cu literatura propriu-zisă, acest fapt datorându-se ambiguității statutului său de a se plasa ambivalent, la nivelul mecanismelor discursive, înăuntru și în afara retoricii main-stream-ului. După al Doilea Război Mondial
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru problemele integrării europene a acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituții occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
für die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
de bacalaureat. Apoi, în alegerea facultății, trebuie să țineți cont de ceea ce vă place să faceți. În principiu, companiile aleg oameni din toate domeniile. Așa că, studiile potrivite pentru a urma această meserie, pot include: Facultatea de Comunicare, Geografie, Turism, Marketing, Sociologie, Psihologie, Medicina sau Asistență Medicală. #3 - Vârstă minimă. Când te apropii de împlinirea vârstei de 18 ani, poți începe să aplici pentru companiile din România sau Europa. Acestea angajează cu limită de vârstă: 18 ani. Când te apropii de 21
Cum ajungi stewardesa [Corola-blog/BlogPost/94436_a_95728]
-
că vor muri doar gladiatorii În tomba lui Archimede doarme adevărul fizic Cred că am mai fost pe aici cândva în surghiun pentru nu știu ce vină Ca și noi ei au construit pentru tragedie și farsă Sub portocalul înflorit iarba face sociologie Diseară va fi un concert de muzică rock. Marea Unda de șold a femeilor creează geologice unde În oglindiri simetrice cu pescărușii stoluri de pești aleargă cu luna pe frunte Stânci aride alhambre forme în pielea goală suferă o jupuire
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
Marius Chivu Dan Lungu nu este doar un energic scriitor (este inițiatorui Clubului 8) și jurnalist (a scris la Timpul și la Monitorul de Iași), dar și un sociolog de perspectivă, în prezent lector doctorand la Catedra de Sociologie și Asistență socială a Facultății de Filozofie din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Sfârșitul anului trecut i-a adus publicarea a două studii. Primul dintre ele, Povestirile vieții. Teorie și documente este o culegere de istorii orale, documentele fiind
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
-și aibă creasta la Iași. Merită reținut acest aspect cum că doi dintre cei mai talentați tineri prozatori de azi sunt sociologi de formație. Dan Lungu mărturisea într-un interviu că literatura l-a ajutat mult în înțelegerea și practicarea sociologiei, că „simțul observației dezvoltat prin scrierea prozei îți dă o acuitate benefică în sesizarea elementelor pertinente ale contextului social”, așa cum și „modul de a privi actorul social și de a reconstrui complexitatea lumii sociale oferă sugestii prețioase prozatorului.” Construcția identității
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
operei de la producător la cititor. Lucrarea (însoțită de o bibliografie substanțială) este o apariție necesară, fără discuție, iar pentru cei ce vor să înțeleagă pe deplin literatura română sub comunism acest studiu este absolut obligatoriu. Chiar dacă a fost ocupat cu sociologia (pusă însă, cum am văzut, tot în serviciul literaturii), Dan Lungu n-a uitat de proză, căci poezia pare să fi trecut în planul secund. Volumul lui de proză scurtă, Cheta la flegmă, apărut în 1999 (Premiul pentru debut în
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
nu a reușit, fiindcă a murit și Cartojan și au murit multe lucruri atunci, imediat după al doilea război mondial; apoi a lucrat la Arhivele Statului și la secția de manuscrise de la Biblioteca Academiei. Tatăl meu a făcut studii de sociologie (a fost în echipele lui Gusti) și a fost, de asemenea, stenograf la Parlament și a lucrat cu Henri Stahl, cel care a întemeiat sistemul românesc de stenografie. Atmosfera în care am crescut m-a îndreptat mai mult spre istorie
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
mai mari decât el. Și zău, nu știu ce-o fi aia democrația inșilor dezinformați, inculți sau înfometați. Faptul că patruzeci și șapte la sută dintre români n-au citit în viața lor o carte nu e o constatare de sociologie. E însăși definiția mizeriei morale în care ne zbatem ca peștele pe uscat. Sistemul de educație facilitează astfel de împrejurări, astfel încât e de prevăzut că în următorii ani procentul va sălta dramatic. Metoda „grilelor” și a „testelor” — funest împrumut din
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm, noi dăm cu capul.” Mai știind cum sunt tratate sondajele de opinie în Adevărul, Cronicarul și-a dat seama că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
Maiorescu, Sadoveanu sau Odobescu, fie că ne referim la Teme, Arca lui Noe sau la Despre poezie, fie că luăm în considerare îmbelșugata-i cronică literară, criticul se bizuie pe „liberalismul metodei”. Chiar dacă preia elemente ale structuralismului, hermeneuticii, psihologiei sau sociologiei, N. Manolescu n-ar putea fi subsumat vreunei metodologii în parte, fiind mai relevantă observarea „gradului de deviație” de care dă dovadă în raport cu pedanteria aplicării metodei. Semnalul concepției sale literare l-a reprezentat cartea intitulată Lecturi infidele. Într-un climat
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]