95 matches
-
ce este acum acolo în superficialitatea sa cea mai extremă superficialitate și punctualitate care provin din capacitatea sa de a fi televizat și de a fi în calitate de televizat pentru intervalul cât va fi, urmând să basculeze apoi în neant. Atunci când sociologismul politicianist propulsează conținutul societății în universitate și o scufundă, în același timp cu acest conținut și deoarece el este din ce în ce mai mult constituit de mass-media, comunicarea mediatică ce invadează tot intră în concurență, în interiorul Universității chiar, cu modul tradițional de transmitere
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
parafrazându-l pe Noica) - dar capitole precum: „Între boală și alterarea raportului cu lumea", „Blocajul comunicării", „Revanșa epifenomenelor", „Rupturi", „Ferestre ale cunoașterii de sine", „Iluzia refugiului în lumea poeziei", „Deschiderea la lume și închiderea în sine - un dialog imposibil?" - frizează sociologismul vulgar. Cum adică, „alterarea raportului"?! Poate „alterizare", poate „schimbare". Ceva alterat este ceva stricat după simțul comun („mâncare stricată", de pildă") - dar teoretic acest „alter" înseamnă altceva, deci laptele stricat, ca să rămânem în zona alimentară, este stricat față de ce a
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
în care erau "prelucrate" modalitățile de combatere a manifestărilor proletcultiste. Nu era pentru prima dată când ideologia comunistă punea între paranteze un conținut semantic. În definitiv, maniera de abordare a problemei literare era acum doar în aparență îmbunătățită, salvată de sociologismul vulgar al primilor ani postbelici. Astfel, se va vorbi de necesitatea de a evita schematismul, superficialitatea, dar soluția oferită ca remediu rămânea la fel de proletcultistă: pentru a scrie o poezie bună, poetului i se recomanda să treacă la o "documentare profundă
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Caragiale și Eminescu și a sfârșit cu o carte banală, dar decentă, despre Camus), Vicu Mândra (o Istorie a dramaturgiei românești, rămasă la secolul XIX, nu lipsită de interes), N. Tertulian (obsedat inițial de estetismul lui Lovinescu și, apoi, de sociologismul lui Lukács), Georgeta Horodincă (studii vioaie, fără personalitate), G.C. Nicolescu (o naivă și neîncheiată Viață a lui Alecsandri), Savin Bratu (autor al unei biografii a operei lui Creangă, rău scrisă, dar forfotind de idei), D. Micu (autor laborios de critice
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
sterile de tip universitar, cât și zglobia nonșalanță a foiletonismului" (p. 101, cap. "Răzbunarea inefabilului"). Eugen Simion revine în atenție cu noua ediție la Întoarcerea autorului, lucrare apreciată drept plină de rigoare și având meritul de a "pune la zid sociologismul dizgrațios de vulgar al comisarilor bolșevici postdecembriști" (p. 106, cap. "Scepticul nemântuit".). Spirit echilibrat și pozitiv, autorul Restituirilor nu își lasă nerostite rezervele, următoarea recomandare a lui Eugen Simion părându-i-se "utopică": " Un critic nu trebuie (...) să cunoască dedesubturile
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
în totul, cât și opere aparținând unui gen sau altuia. În materie de comparatism, Romul Munteanu a fost la noi un precursor, înaintea lui Adrian Marino și Paul Cornea. A aparținut unei generații care a încercat să se sustragă rigorilor sociologismului vulgar referindu-se la contextul social-politic prin examinarea unui spațiu cultural nelimitat la acela românesc. Criticii cu doar câțiva ani mai tineri vor proceda altfel: își vor astupa urechile la cântecul de sirenă al sociologismului vulgar dedicându-se esteticului. Ca
Profesorul Romul Munteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5675_a_7000]
-
încercat să se sustragă rigorilor sociologismului vulgar referindu-se la contextul social-politic prin examinarea unui spațiu cultural nelimitat la acela românesc. Criticii cu doar câțiva ani mai tineri vor proceda altfel: își vor astupa urechile la cântecul de sirenă al sociologismului vulgar dedicându-se esteticului. Ca profesor, Romul Munteanu nu și-a descoperit de la început formula proprie. Detașat, între 1957 și 1961, la Institutul de Romanistică din Leipzig, n-a predat seriei mele nici o singură oră. Deoarece și-a publicat prima
Profesorul Romul Munteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5675_a_7000]
-
și, trebuie să spun, în feluri diferite. În anii ‘60, când ele redeveniseră accesibile, nici măcar nu mi-am dat seama că se află în contradicție. Estetismul de care generația mea de critici s-a slujit ca de un scut împotriva sociologismului vulgar a descoperit în teoria „poeziei pure” argumente dintre cele mai solide. Ideea de „gratuitate” a actului literar venea ca o mănușă noii și mai liberei interpretări a literaturii, după un deceniu și jumătate de instrumentalizare politică. Existența unui univers
Natural și istoric by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5690_a_7015]
-
de la extrem de favorabile în generația șaizeci, chiar și în lipsa reeditării cărții, la prudente sau defavorabile în generația optzeci (adversar ireductibil, Ion Bogdan Lefter). Cât îi privește pe douămiiști, se remarcă, cel puțin în anumite grupări ideologice radicale, o întoarcere la sociologismul lui Gherea, ceea ce presupune un refuz al esteticului maiorescian și călinescian. Preeminența acordată de criticii generației șaizeci esteticului e corect interpretată (ca politică!) de unii (Alex. Goldiș), dar refuzată (ca evazionism) de alții (C.Rogozanu). Vom trăi și vom vedea
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
Mai știe oare cineva ce a fost sociologismul vulgar? A fost acea critică literară pentru care sensul unei ficțiuni este totdeauna social. De exemplu, când un critic vedea în Capra cu trei iezi o poveste cu animale care reflectă în esență un conflict de clasă din lumea satului
Neo-sociologism vulgar () [Corola-journal/Journalistic/2913_a_4238]
-
satului între o țărancă săracă și un chiabur care îi oropsește copiii. Criticul nu e altul decât încă tânărul Ibrăileanu. Ideea îi putea veni de la Gherea, care analiza printr-o prismă asemănătoare poezia lui Eminescu și teatrul lui Caragiale. Triumful, sociologismul vulgar l-a cunoscut în critica literară a anilor 1950. Pe alte meleaguri, el pare să nu fi murit nici la un veac de la „rafinata” analiză a lui Ibrăileanu. În Franța, s-a tipărit de curând, postum, ultimul studiu al
Neo-sociologism vulgar () [Corola-journal/Journalistic/2913_a_4238]
-
și spiritul capitalismului”, în 1921 L. Wittgenstein scrie „Tractatus logico-philosophicus”, iar Camus publică în 1951 „Omul revoltat”, în care analizează evoluția umanității prin prisma revoltelor și a revoluțiilor. Noi sisteme în filosofie: fenomenologismul, cu Ed. Husserl; intuiționismul, cu H. Bergson; sociologismul, cu E. Durkheim. În 1923 se întemeiază Școala de la Fankfurt, iar în anul următor ia ființă Cercul de la Viena. Totodată, împreună cu Marx, Darwin și Nietzsche, însă de pe pozițiile medicinei, Sigmund Freud contribuie decisiv la răsturnarea perspectivelor tradiționale asupra valorilor consacrate
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
o carte sovietică. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ramuri”, „22” ș.a. Debutul editorial al lui D. e reprezentat de Schițe de critică, volum apărut în 1966, ce se resimte, ca mai toate scrierile epocii, de pe urma sociologismului și dogmatismului. În ciuda unor aprecieri conjuncturale, criticul se relevă ca un spirit penetrant, știind să distingă valoarea. Această culegere de cronici, ca și cele ce i-au urmat, are profilul „mențiunilor critice” ale lui Perpessicius, deși formulările sunt mai puțin
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
la conturarea unui stil, li se adaugă o serie de factori secundari sau accidentali, contopirea tuturor acestora având ca rezultantă matricea stilistică. Aceasta este un complex inconștient care, odată fixat, rămâne imun la orice bombardament al conștiinței. Apropiindu-se de sociologism și nu doar în măsura în care teoria despre matricea stilistică arată inconsistența teoriei imitației Blaga deschide cale unor interpretări ale raportului individ-colectivitate. "Inconștientul ni se descoperă ca o realitate psihică-spirituală statornicită în orizonturi care îi aparțin, funcționând suveran după propriile sale norme
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
neîntrerupte activități interdependente. Faptul de bază este acela că participarea în comunitate este mediată de participarea în familii, localități, rețele personale și instituții. Această participare esențială, cum am numit-o, menține integritatea și raționalitatea participanților" (Selznick, 1992: 367-368). Spre deosebire de adepții sociologismului pe linia fundamental durkheimiană și de criticii sau scepticii comunității, Selznick nu privește participarea în comunitate ca irațională sau distrugătoare a eu-lui ci, dimpotrivă, consideră că în absența comunității raționalitatea este adesea precară. Chiar participarea în grupurile de interes, guvernate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și „Moldova socialistă”. Cartea de debut a lui M., culegerea Povestiri, apărută în 1962, include o suită de nuvele pe teme rurale, situate la hotarul dintre schița publicistică și povestirea propriu-zisă. Romanul Semne bune anul are (1965) este afectat de sociologism vulgar, ca și alte scrieri : Piatra de temelie (1980) și nuvelele din Botezul (1984). Pe de altă parte, romanele Spicul visului (1973), Cruciș de săbii (1977), ce evocă personalitatea lui Dimitrie Cantemir, și povestirea Calea lupilor (1989), consacrată figurii spătarului
MADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287947_a_289276]
-
uciși”, reține ca modele de creativitate activă, „substanțialistă”, pe Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și respinge pe E. Lovinescu pentru relativism estetic, pe M. Dragomirescu pentru estetism, pe G. Ibrăileanu pentru sociologism, pe N. Iorga pentru dogmatism, de asemenea, pe G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu. Fanatic al distrucției așa-ziselor forme anchilozante din cultură, I. era nu numai nedrept, lipsit de acoperire și de perspectivă în afirmații, dar și
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
școlii critice a „Contemporanului”. Teza de bază de la care tânărul critic purcede privește condiționarea socială, mediată, a artei. Discipol al lui C. Dobrogeanu-Gherea, cu interpretările lui sociologice, el stăruie asupra caracterului de clasă al literaturii. Profesează, nu fără alunecări în sociologism vulgar, o estetică deterministă. Militând pentru o artă cu rădăcini în realitate, intră în conflict cu adepții esteticii junimiste. Adversar pătimaș și adesea incomprehensiv al Junimii, I.R. își însușise totuși, prin Gherea, teoria maioresciană a „formelor fără fond”. Combătând doctrina
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
fine, la ziarul „Moldova suverană”, ca redactor-șef (1994-1997). Este autorul mai multor cărți de critică: Evoluția prozei contemporane (1978), Revelația slovei artistice (1979), Reflecții critice (1981), în care cultivă critica tematistă cu descrieri amănunțite ale subiectului, adesea plătind tribut sociologismului dominant în epocă. A mai semnat Treptele creației - trepte ale măiestriei, un studiu despre Vladimir Beșleagă (1981), Problema vieții și a creației, o analiză a operei lui Ion Druță (1988). A scris schițe și povestiri umoristice, a participat la pregătirea
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
în desfășurarea existenței, pentru felul în care acesta este influențat de lumea în care trăiește și în care va influența el însuși lumea. Cu toate că se conformează ideologiei timpului, autoarea va reuși să se îndrepte spre critica sociologică (îndepărtându-se de sociologismul marxist) și să îmbine în analiză caracteristicile „omului” și ale „operei”. Scrierile luate în discuție în eseurile și studiile sale critice sunt interpretate în funcție de structura socială a momentului, după cum se poate observa în următorul volum, Structuri libere (1970). În eseuri
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
fiul său, Bogdan Florian; Victor Durnea, Alexandru Călinescu, Liviu Papuc, Cornelia Gagos de la BCU Iași, cărora le mulțumesc și pe această cale. Pot fi citate și alte nume „ideologice” ale artei și literaturii, subordonate de multe ori marilor paradigme ideologice: sociologism, realism socialist, proletkult, protochronism, ceaușism, tracism (dacism) etc. Din prima categorie pot fi citați Virgil Teodorescu (1909-1978), președinte al Uniunii scriitorilor În anii 1970, apropiat, se spune, lui Nicolae Ceaușescu; În a doua, Gellu Naum (1915-2001), În a treia, Geo
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de analiză minuțioasă, stilul atractiv - sunt puse în umbră de câteva teze falsificatoare: sămănătorismul văzut ca „diversiune”, ca un „atentat împotriva realismului”etc. În schimb, prima monografie a lui R., Anton Pann, apărută în anii ’50, fusese puțin atinsă de sociologism, cartea impunându-se prin soliditatea ei, până azi inatacabilă. Corelând viața cu opera, istoricul literar vorbește pe larg și în deplină cunoștință de cauză despre cântărețul de strană și despre folclorist, despre moralist, fabulist, editor și povestitor, despre influența și
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
sfărâmată - „arcă a lui Noe eșuată” -, trezit de revoluție la realitatea vieții, încearcă să se facă util prin cunoștințele lui muzicale, prilejuind altui personaj din piesă evocarea miticilor Orfeu și Acteon, ca sugestie a incompatibilității dintre clasele sociale, purtând amprenta sociologismului anilor ’50. Ca și la Camil Petrescu, unul dintre personajele lui L., artist, face teoria necesității restrângerii la câteva motive artistice, încontinuu aprofundate prin noi interpretări, mereu îmbogățite prin alte idei: „Opera tuturor artiștilor - afirmă Manole din Moartea unui artist
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
În flăcări (1931), Sirenele zidirii (1932), De pază (1935), Dezrobire (1935), lipsite de valoare literară, ca și piesele Codreanu (1930) și Biruința (1933). Articolele sale de critică literară aparțin unui lector nu lipsit de gust, dar adânc marcat de dogmele sociologismului vulgar. A tradus din Pușkin, Lermontov, Esenin ș.a. SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Codreanu, Tiraspol, 1930; Întrebări literare (în colaborare cu I. Vainberg), Tiraspol, 1930; În flăcări, Tiraspol, 1931; Tinerimea în luptă și zidire (în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931
LEHTŢIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
pentru un act critic cu orientare sociologică explicită, care să aibă în vedere literatura ca modalitate de încorporare a faptului real și să interpreteze opera ca retrăire a experienței umane în lumea socială. Respingând în egală măsură excesele interpretative ale sociologismului vulgar - spre care riscă să alunece chiar personalități marcante ale domeniului, cum ar fi Lucien Goldmann sau Robert Escarpit -, precum și pe cele ale noii critici, care absolutizează literatura ca text fără referent exterior, teoreticianul ține seama de dublul caracter al
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]