37 matches
-
pe cele 55 prezentate în carte. Cum rostul declarat al volumului este să fie un tablou al universului american, un soi de Comedie umană a veacului 20 pe Noul Continent, e inevitabil să opereze, în subsidiarul stabilirii conținutului, un criteriu sociologist. A documenta o așa-zisă "experiența americană", cum aspiră cartea lui Updike, numită de unii Evanghelia după Ioan (The Book of John), presupune să pornești cu o presupoziție a ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a încercat
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
s-a părut absolut formidabil că nici unul dintre intervievatori n-a făcut caz de meseria mea de sociolog, de influența acesteia asupra a ceea ce scriu, ci s-au referit pur și simplu la cărți, la text, la poveste, fără prejudecăți... sociologiste. Un alt punct de interes pentru jurnaliști a fost Clubul 8 și al său „manifest monguz“, despre care știau mult mai multe decât îmi imaginasem. La standul celor două edituri de limbă germană m-am simțit foarte bine. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
descoperit el? Fiindcă un scriitor de ce ar fi el mare dacă nu e original și n-a descoperit nimic? Satiră a făcut și Vasile Alecsandri, iar despre mediile micilor funcționari sau comersanți au mai scris și alții- Nu simpla fixare sociologistă a mediului descris și stabilirea genului literar practicat de un scriitor ne dă cheia originalității unei opere. Firește, descrierea obiectivă a condițiilor sociale și istorice e necesară, și, bineînțeles, condiționează orice analiză cât de cât serioasă a problematicii unui mare
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pentru constituirea celorlalte științe sociale deci și a pedagogiei. Rămîne totuși valoroasă intenția de a da pedagogiei o fundamentare științifică printr-o mai amplă și profundă cercetare a fenomenului educației în interrelațiile sale cu celelalte fenomene sociale. Punctul de vedere sociologist a fost dominant nu numai în stabilirea raportului dintre sociologie și știința educației, ci și în înțelegerea și explicarea relației dintre individ și societate. Chiar dacă prin ideile referitoare la educație, Durkheim nu a oferit soluțiile cele mai indicate pentru rezolvarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
economia pe care o fac" (ibidem, p. 149). În definitiv, Moulin aderă, disimulat, mai degrabă la "paradigma credinței" decât la cea a raționalității, cum subliniază Hennion: "Paradigma credinței devine cel mai mare numitor comun [sic] al sociologiei [...] într-o filiație sociologistă care-l leagă pe Durkheim atât de Bourdieu, cât și de Becker sau Moulin [...]. Moulin împinge concluzia spre teoria credinței". Antoine Hennion, 1993, pp. 120-121, 131. • Luptă sau cooperare? Concurența este a priori un element esențial în teoria pieței, care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de scriitorii de la C. Începând din 1885, articolele și intervențiile polemice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea limpezesc, într-un fel, lucrurile și definesc, mereu în confruntare cu estetica și critica lui T. Maiorescu, un tip de ideologie literară de natură deterministă, sociologistă, unde accentul se pune pe angajarea în lupta socială, atât a artistului, cât și a artei. Tot Gherea, de data aceasta îndreptățit, crede că în critica literară („critică științifică”) trebuie introdus un model analitic, model de altfel validat de evoluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
literaturii franceze, de tematizarea naturii în același spațiu literar ori de poezia lui Émile Verhaeren. Și cercetările sale pe teren românesc mărturisesc afinitatea pentru o anume vârstă a lirismului. Monografia Traian Demetrescu (1967) - conservând în demersul și limbajul interpretativ reziduuri sociologiste și fiind concepută în chip tradițional (viața, apoi opera, discutată pe genuri) - se remarcă prin informația documentară, interpretarea păstrându-se de regulă în respectul opiniilor consacrate și cantonându-se la un nivel descriptiv și didactic. Nu sensibil diferit se procedează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
pe piața culturală, cât și ca obiecte simbolice cu valoare recunoscută de public 12. Apelând la istoriografia de dincolo de ocean, rolul social al intelectualului surprins în varii ipostaze socio-culturale este prezentat sistematic de Lewis Coser în Men of Ideas: A Sociologist's View (1960). Preocupat de situația intelectualilor americani la mijlocul secolului XX, autorul introduce subiectul printr-o incursiune generică asupra apariției și cristalizării categoriei intelectualilor și a relațiilor dintre aceștia și putere. Intelectualul este un produs al civilizației occidentale moderne laice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aflate În curs și care nu s-au constituit, Încă, Într-un corpus unitar și coerent de enunțuri valide științific. În acest context, dată fiind aspirația de „obiectivitate” a sociologiei Încă de la apariția sa, orientările cu nuanțe explicit sau implicit sociologiste ca exerciții de desprindere a sociologiei de haloul metafizic care i-a fost arondat În condițiile „nașterii” sale la modul epistemic constituie primele secvențe doctrinare ale sociologiei. Diversitatea acestora se raportează la o sferă de echivalențe care le poate asigura
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ritmurile și proporțiile reale ale evoluției sistemului social, s-a concretizat În orientarea empiristă care, prin proliferarea tehnicilor de culegere a datelor, a antrenat același risc pe care l-a generat și sociologismul: dezvoltarea individului În social. Dacă În orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
golden calfă and let pass our life, our life that is not ours” (21.V.1931). “Last year, in Paris, I entered (‘learned as I was’) in a serious scientific milieu. True, it took me out of my ‘almost ripe’ sociologist’s old habits, but once I shook the ashesă (for I had burntă) I could again set going; of course, by starting anew! This year, the grief is even deeper. Totally lacking the knowledge of the language [Bernea had decided
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
folklore was an important discipline, well represented in the sociologist French movement. It so happened, however, that the French ethnomusicologists viewed it as an obsolete specialty, although the President of the Folklore Society, Maunier was a distinguished ethnographer, folklorist and sociologist. While sociology was quite dynamic in France at the time, its achievements went in a direction quite different from the one adopted in Romania. French sociologists were preoccupied by the philosophical relevance of sociology. To establish it, they appealed to
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]