221 matches
-
comunicare cotidiană, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să înțeleagă conversații/discuții informale cu un grad redus de previzibilitate; - să înțeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune și radiofonice, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală și economică; - să înțeleagă filme și piese de teatru, putând avea încă dificultăți de comprehensiune date în principal de ritmul, acuratețea și diferitele probleme ale nivelului suprasegmental aferente discursului oral, dar și de construcțiile lexicale cu referent mijlocit de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
înțeleagă conversații/discuții informale/formale cu un grad redus de previzibilitate; - să înțeleagă cea mai mare parte din emisiunile de televiziune și radiofonice, chiar dacă ritmul este rapid, fiind caracteristic vorbitorilor nativi, în principal dezbateri, interviuri, programe de divertisment, de actualitate sociopolitică, culturală și economică, fără a avea timp suficient pentru a se familiariza cu un anumit accent; - să înțeleagă filme și piese de teatru, putând avea încă dificultăți de înțelegere date în principal de ritmul, acuratețea și diferitele probleme ale nivelului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
întrucât primarii rezultați dintr-un scrutin într-un singur tur, dacă nu obțin peste 50%+1 din numărul voturilor valabil exprimate, nu sunt reprezentativi. 19. În finalul motivării excepției, autorul acesteia prezintă și o serie de considerații referitoare la contextul sociopolitic, arătând că soluția alegerii primarilor într-un singur tur nu a fost niciodată subiect de analiză din partea Curții Constituționale; "sistemul a fost folosit pentru prima dată la scară națională la alegerile locale din iunie 2012", dar într-un context politic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
negocierea aderării României la Uniunea Europeană sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. ... (4) Pentru asigurarea transparenței procesului de negociere, ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, este președintele Consiliului consultativ pentru negocierea aderării la Uniunea Europeană, constituit din reprezentanții mediilor sociopolitice. ... -------------- Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 39 din 22 ianuarie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 27 ianuarie 2004. Articolul 8 Ministrul integrării europene și ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155557_a_156886]
-
origine a acestuia. 8. Solicită Comisiei Europene să separe în mod clar obiectivele de integrare ce se adresează migrației legale de cele ce vizează fenomenul migrator recent, pentru a evita să îi confere celui din urmă aparența acceptării la nivel sociopolitic. 9. Atrage atenția că tehnologia inovatoare, rețelele de socializare și internetul, resurse ce se doresc a fi valorificate în toate etapele procesului de integrare a resortisanților statelor terțe, inclusiv înainte de plecare, prezintă riscul de a fi folosite pentru pregătirea atentatelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275753_a_277082]
-
În limbajul zilelor noastre, un partid comunist este un partid politic care promovează comunismul, o interpretare specială a filozofiei sociopolitice a marxismului a gânditorului și liderului bolșevic Vladimir Ilici Lenin. Partidele comuniste din zilele noastre pot uneori să nu folosească în mod oficial termenul "comunist" pentru a se autodenumi. Chiar dacă fac asta, însă, nu toate partidele comuniste urmează interpretările stricte
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
negocierea aderării României la Uniunea Europeană sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. ... (4) Pentru asigurarea transparenței procesului de negociere, ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, este președintele Consiliului consultativ pentru negocierea aderării la Uniunea Europeană, constituit din reprezentanții mediilor sociopolitice. ... Articolul 8 Ministrul integrării europene și ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, sunt membri, potrivit legii, ai Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană. Articolul 9 (1) Ministrul integrării europene și ministrul delegat, negociator-șef pentru aderarea României la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156677_a_158006]
-
islamice care prevalează în fața legilor oamenilor și este o întoarcerea la perioada de "jahiliyya", din societățile preislamice. Prima perioadă în care a scris Sayyid Qutb se plasează între 1925-1939 și cuprinde în principal literatură: poezii, nuvele și eseuri pe teme sociopolitice și morale. Primul volum de poezii intitulat " ash-Shațī al-majhūl" (Țărmul necunoscut) și abordează teme precum relația dintre cretor și creație (univers). În această periodă Qutb era puternic influențat de situația dificilă cu care se confrunta Egiptul din punct de vedere
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]
-
mișcări ce foloseau metode neconvenționale de administrare a dezvoltării economice și sociale. Fondată în 1968 ca o mică grupare religioasă, Darul Aqram s-a dezvoltat, până în anul 1994, într-un imperiu economic unic ce avea o influență imensă în cadrul elitei sociopolitice naționale. Reușitele sale tangibile au fost fenomenale, mai ales pentru o mișcare ce declara că funcționează stric în doctrina islamică. Până la oprirea activității sale în 1994, Darul Aqram, cu toate că a pornit din Malaysia,a dobândit o puternică orientare transnațională, mai
Ustaz Ashaari Muhammad () [Corola-website/Science/331985_a_333314]
-
proces complex, de formare și dezvoltare a culturii politice a individului, de însușire de către acesta a unor roluri care-l fac capabil de a participa la viața politică. Socializarea politică, ca socializarea în genere, nu este un proces de “"dresură sociopolitică"”, nu constă într-o simplă recepție și acceptare pasivă a elementelor de cultură politico-juridică transmise de către generațiile mature, ci angajează o amplă modelare a personalității, susținute eforturi de învățare socială pe tot traseul vieții individuale, având ca produs observabil comportamentul
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
pe masura (unele vor fi reluate abia în 1990). La relectura, uimirea noastră unește admirația pentru perfectă asimilare a materiei istorice, cu sinceră invidie confraterna a îndrăznelii scrierii și publicării unui text lesne descriptabil în săgețile lui trimise către realitatea sociopolitica imediată. Întorcîndu-mă la manuscrisul azi restituit circulației, al poetului și dramaturgului Rigas, ceea ce ne frapează a posteriori este consonanta dintre "cronicile" contemporane, evocările ulterioare - inclusiv din românul lui Silviu Angelescu - si comedia grecului. Ea însăși se vrea o satiră a
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
este Karl Marx (1818-1883), care a aprofundat teoria valorii-muncă, dar a adus și alte contribuții în dezvoltarea teoriei reproducției capitalului social, în teoria plusvalorii, a crizelor economice, a planificării economice etc. footnote> acordă o atenție sporită influenței pe care mediul sociopolitic o are asupra dezvoltării economice, ei promovând ideea potrivit căreia schimbarea contextului politic ar conduce la obținerea performanțelor economice. Pe de altă parte, sociologul german, Max Weber (18641920) stabilește o relație între valorile spirituale, credința religioasă și performanța economică a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
exagera, regimul politic de dictatură al lui Carol al II-lea a fost începutul declinului fragilei democrații interbelice. Populația românească majoritară pierdea astfel parlamentarismul, libertatea de expresie, de asociere etc. În plus, pentru evrei a început legiferarea instrumentelor de marginalizare sociopolitică din statul român. Aveau să urmeze discriminarea rasială, deposedarea economică, pierderea tuturor drepturilor politice, expulzarea și exterminarea fizică. Politica antisemită a statului român debutează în perioada regimului de dictatură regală. În ianuarie 1938 guvernul Goga-Cuza a dat Legea nr. 169
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
e Brandy Alexander, doborâtă de-un foc de pușcă, întinsă la capătul scărilor și sângerând de moarte. Îmi spun că șuvoiul de roșu care țâșnește din gaura de glonț a lui Brandy nu e sânge, ci mai degrabă un instrument sociopolitic. Chestia cu clonarea după reclamele alea la șampon, ei bine, e valabilă și pentru mine cum e și pentru Brandy Alexander. Să-mpuști orice persoană prezentă în camera asta ar fi echivalentul moral al asasinării unei mașini, a unui aspirator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
empirice ulterioare în științele sociale. Cercetări recente, prezentate la a 5-a Conferință Internațională asupra Reprezentărilor Sociale (Montréal, 29 august - 2 septembrie 2000), dovedesc că memoria socială se construiește printr-o ancorare culturală și istorică, prin articularea la un cadru sociopolitic actual (Kalampalikis) și că memoria unui grup trebuie tratată ca o reprezentare, ca o semnificație, un mesaj, un „cuvânt comun”, împărtășit de toți membrii. Grupul creează o istorie comună, comunică și transmite reprezentările proprii, transformă reprezentările publice în reprezentări mentale
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
căderea regimului socialist de tip sovietic să se instaureze de la sine, fără efort, capitalismul și democrația, care fuseseră percepute ca singura alternativă posibilă. Se pare însă că tranzitologii au serioase probleme în a prinde în scheme conceptuale inteligibile varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și cât aceste modele sunt folosite cu prudență, într-o problematică anume, și nu în general. Acum miza este de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regăsim doar la categoriile sărace, care nu au asigurate cele necesare supraviețuirii, ci și la altele. Dacă plecăm de la modul cum își însușesc indivizii definiția asupra realității a comunismului, contractul său, putem avea surpriza că cei mai mulți o fac prin literatura sociopolitică vulgarizatoare, prin explicații stângace și plictisitoare la locul de muncă etc. știm foarte puține despre socializarea politică a oamenilor simpli în comunism, dar e foarte probabil ca definiția asupra realității pe care și-o încorporează să fie mult deformată, cuprinzând
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și variabilele corepunzătoare (afirmații) menționate mai jos. Axa I. Aspectele vieții cotidiene după eliberarea din detenție (vezi graficul 1): (a) marginalizare socială: atitudini de refuz, evitare, rezervă din partea cunoștințelor, rudelor, colegilor sau prietenilor; (b) confruntare cu schimbări dramatice ale contextului sociopolitic/situației familiale/personale la ieșirea din detenție: percepția modificărilor marcante ale mentalității, ale raporturilor sociale și reglementărilor politice; exproprierea și/sau colectivizarea averii părintești, domiciliul forțat al familiei, îmbolnăvirea gravă/moartea unui membru al familiei, arestarea unui membru al familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazurile investigate, diferită: transferul de la locul de muncă al soției, concedierea soției, condamnarea tatălui la 6 ani detenție, anchetarea fiului și exmatricularea fiului din Academia de Marină Militară. (i) Atitudini de evitare a contactelor sociale, prudență excesivă. Dată fiind situația sociopolitică din perioada postdetenție, foștii deținuți politici s-au confruntat cu dificultăți majore în încercarea de a desfășura o viață socială normală. Conform descrierilor, epuizarea fizică și nervoasă, teama și sentimentele de neîncredere au constituit factori determinanți ai disfuncțiilor sociale. Foștii
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rapide ale raporturilor sociale din acea perioadă, în majoritatea cazurilor, pierderile suferite inițial - avere, poziție socială, mod de viață, tinerețe, idealuri - s-au agravat la ieșirea din detenție prin intervenția unor factori suplimentari de stres, precum: modificări percepute pe plan sociopolitic, evenimente care au produs schimbări dramatice ale situației familiale sau divorțul și recăsătorirea soției. Schimbările dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție l-au plasat pe fostul deținut politic într-un context inedit, perceput ca un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de început a instaurării regimului comunist a produs o serie de schimbări dramatice în societate care au scăpat percepției celor ce au fost privați de contactul cu realitatea externă în acest interval de timp. Confruntarea cu schimbări dramatice pe plan sociopolitic, familial și personal la momentul eliberării a exercitat o influență negativă asupra manifestării ulterioare a preocupării pentru politică. Acest fapt ar putea fi explicat prin aceea că percepția schimbărilor survenite după ieșirea din detenție a inhibat interesul pentru domeniul politic
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fie cultivarea unor relații de prietenie apropiate. Jumătate dintre persoanele intervievate au recurs la comportamente de evitare și prudență excesivă. Adoptarea unei asfel de strategii ar putea fi pusă atât pe seama experiențelor traumatizante din timpul detenției, cât și a contextului sociopolitic din perioada postdetenție. Trauma detenției a amenințat securitatea personală și a provocat o zdrucinare a sistemului de valori și credințe, precum și a mecanismelor adaptative obișnuite. Adesea, reprezentările despre lume și viață ale victimelor violenței instituționalizate devin inoperante și strategiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evoluției personale. Se poate remarca faptul că prescripțiile vieții în comunism au produs un efect pregnant de uniformizare socială în care toți membrii societății, indiferent de trecutul personal, pregătirea profesională sau valoarea personală, au avut stiluri de viață comparabile. Contextul sociopolitic a împiedicat afirmarea individualității, dezvoltarea personală și urmărirea unor scopuri neconforme cu idealul comunist. Referințe bibliografice Allodi, F. (1991), „Assessment and treatment of torture victims: a critical review”, The Journal of Nervous and Mental Disease, vol. 179, nr. 1. Allodi
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
crucii. Naziștii au făcut la fel, dar ei nu au ponegrit Biserica așa cum au făcut comuniștii. Biserica noastră este pentru mine una dintre decepții- ea și-ar fi salvat spiritul numai prin refuzul absolut al mediatizării ceremoniilor și al rolului sociopolitic în care s-a implicat. Mentalitatea „capul plecat sabia nu-l taie” nu mai este valabilă în mileiul trei, nu numai pentru că nu mai sunt săbii, ci pentru că fără demnitate sau sentimentul valorii proprii, inclusiv coloană vertebrală, nu ai nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
constituit întotdeauna justificarea în „ultimă instanță” a măsurilor ordonate social - orice societate pleacă de la o reprezentare a ceea ce ar trebui să fie trebuințele, interesele și normalitatea psihologică a individului. Ideologizarea acestei reprezentări a urmat întotdeauna cursul intereselor manipulative, orice sistem sociopolitic s-a bazat, în fond, pe o anumită concepție psihologică despre om. S-a mers uneori chiar pe o caricatură a lui, sugerându-se permanent defectele de caracter pentru a culpabiliza și a te simți plin de imperfecțiuni - de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]