109 matches
-
le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne face următoarea socotință. O leafă de 24 - 40 000 franci pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne face următoarea socotință. O leafă de 24 - 40 000 franci pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o foarte numeroasă clasă de paraziți improductivi cu trebuințe enorme, cari toate se satisfac direct sau indirect din punga contribuabilului ori din altă avere a statului. Toate socotințele acestea ni le-am făcut noi înșine, văzând și pipăind lucrurile, nu răzimîndu-ne numaidecât pe vrun scriitor străin care-a gândit în altă țară, în alt timp și asupra altor împrejurări. Astăzi găsim însă în ziarul "Post", precum se știe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
preconizată, după cum am mai spus, prin Regulamentul Organic. În articolul 158 se punea însă și problema unirii Prutului și a Siretului printr-un canal pe Bahlui, avându-se în vedere în primul rând o legătură cu Iașul. Costachi Conachi, în „socotințele” sale referitoare la unele dintre capitolele Regulamentului Organic, nota că acel canal s-a proiectat „numai și numai în favorul trăitorilor în orașul Iași; eu socotesc că osebit cu cheltuielile năstrușnice ce ar cere o faptă ca aceasta, din pricina depărtării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nostrului Galați; precum ca atunci vărsarea mai sus numitului râu în apa Dunării s-ar muta din josul portului moldovenesc, în vreme ce acum se află din sus...”, iar Siretul, micșorându-și debitul prin construcția canalului, n-ar putea susține nici măcar plute. „Socotințele” lui C. Conachi sunt întemeiate și, în ceea ce-l privește personal, el n-ar fi putut, prin așezarea moșiilor sale, să beneficieze cu nimic de pe urma realizării acelui canal. Noi adăugăm că Moldova, în starea în care se afla în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedere comun, după cum rezultă din răspunsul verbal austriac la expunerea confidențială a țarinei privitoare la pacea cu Turcia, în care se afirma că independența tătarilor era incompatibilă cu securitatea statelor Austriei. În fapt, Viena nu avea cum să-și impună socotințele sale în reglarea problemei crimeote și va bate în retragere, dar va rămâne intransigentă în chestiunea Principatelor. În răspunsul amintit mai sus, ea a declarat referitor la independența Moldovei și Munteniei că era, de asemenea, „incompatibilă cu securitatea și liniștea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popoare ajunse la conștiința de sine. „Puține sunt popoarele - observa T. W. Riker - care în cursul dezrobirii lor și-au păstrat cumpătul atât de bine sau au dat dovadă de o mai nobilă bărbăție decât românii”. Dacă vom lua în socotință și statutul și poziția geo-politică a românilor, atunci vom subscrie fără nici o rezervă la „depoziția” lui Russel din 4 septembrie 1859: „Principatele sunt o problemă foarte grea ori de câte ori se dezbate chestiunea lor”. William Miller constata: „ingenios și aproape pe neașteptate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrurilor fiind natura, așezată de C. Rădulescu-Motru pe principiul determinismului prin cauzalitate. Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
elemente ale sufletului mistic față de cele care apar accentuate în descrierile lui Lévy-Bruhl. Acesta din urmă insistă pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nefericită" (în sens hegelian, ca o conștiință ce-și ratează continuu împlinirea); ea are totuși puterea de a arăta calea prin care reacțiunea (retragerea resentimentară din fața vieții) se poate transforma în acțiune. El doar răstoarnă valorile; supraomul le transmută. După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalism unilateral, nu unui "personalism științific". Autonomia voinței are, la Kant, un temei mistic; înțelesul personalității este vag, pentru că el nu e prezentat prin mijloace experimentale; folosirea metodei transcendentale îl îndepărtează de metoda inductivă, cea care ar fi oferit, după socotința lui C. Rădulescu-Motru, o bază solidă cercetării personalității. Aceste "inconveniente" ale personalismului kantian nu rămân blocate în interiorul sistemului care le-a dat naștere, ci trec în filosofiile ce-l urmează. Fichte, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche construiesc în model personalist, urmându-l
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar ideea perfecțiunii morale să aibă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să mă vezi; O, binecuvântată ți-aș [zice] să fii tu, Copil cu păr de aur ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amărăciunei și-a vieți-mi pustiire Nimic n-ar [fi] alături cu dulcea ta zâmbire Și-n a mea socotință mă sint atât de mic... Tu tot odorul lumii și eu... eu tot nimic... Ia-ți mâna de la frunte... (O privește) înger al frumuseții! (Anna plînge) Dar ea plînge? De ce plângi, Anna? Ce ți-i? ANNA (rîzînd) Nu mi-e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
însă prea marea scandelă și să rânduiască călugărilor grecești obroc de la mănăstire, până se vor stinge unul câte unul. Persecutarea și oprimarea ereticilor și schismaticilor creștini precum și a locuitorilor necreștini din cuprinsul țărilor ungurești nu atârna totdauna numai de libera socotință a regelui după vremuri, ci foarte adeseori persecutarea li se impunea regilor ca o datorie deosebită, întărită cu jurământ solemn, pentru a căreia împlinire strictă și serioasă Scaunul roman câștigă dreptul moral și juridic de-a stărui. Un asemenea caz
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat și bine întărit, în porțile căruia îl așteptau latinii. Cu toată superioritatea lor în privirea disciplinei, tacticei și vitejiei, Ioannițiu respinse pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui, și astfel Ioan Asan luă în putere-i regiunea Elbanon și intră pustiind în provinția Iliria. După ce îndeplini însă în cea mai mare parte cuceririle pe cari le avuse de scop și regulase stările de lucruri după propria sa socotință, principele româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub administrarea romeilor, păstrând însă pe cele mai multe în mînile sale proprii, înzestrîndu-le cu garnizoane îndeajuns, cu comandanți buni și cu strângători de dare. Dar cea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu succes în cumpănă toată retorica și iscusința pentru a dispune populația în favoarea împăratului. "Am răbdat multe - zicea el - sub domnia băiatului Calliman și ne-am mângâiat numai cu nădejdea că, ajungând la vrâstă bărbătească, ne va hărăzi c-o socotință mai matură răsplata ce ni se cuvine pentru nevoile ce le-am suferit. Dar soarta rea ne-a tăiat nădejdea din rădăcină, căci acuma iar se va pune în scaun un copilaș, încît am fi nebunii nebunilor de-a ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele făgăduite, nu-i era întru nimic daca pretențiile romane se brodeau a fi mai mari ori mai mici. Spre a câștiga opinia publică pentru sine crezu că n-are nevoie de a-și tăinui acasă la el adevărata sa socotință și cu acest scop convocă tot clerul la Curte. Aici le declară pe față că el va primi și va trata foarte amabil pe solii papali, cu toată mărimea pretențiunilor lor, și că aceasta e cu atât mai necesar cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atacurilor dușmane provocate prin această operă de convertire. În același spirit de prozelitism papa Clement VI (1351) dete voie regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, ca să ridice în cuprinsul teritoriului său, dar mai cu samă pe la margini, biserici parohiale romano-catolice, în socotința cumcă prin asemenea biserici s-ar putea converti cu mult mai ușor schismaticii eretici, necredincioșii și păgânii care cresc și se-nmulțesc pe acolo ca buruiana cea rea. Același papă orândui a se trimite frați din ordinul minoriților din Ungaria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
una apucă de-a lungul mării preste Byzia, cealaltă pe drumul drept ce ducea prin mijlocul țării la Adrianopole, unde urmă împreunarea amânduror părților oștirii. Cu toate acestea el lăsă pe mai târziu luarea acestui oraș și înaintă cu înțeleaptă socotință spre marginea Serbiei, pentru a da atât craiului Serbiei, Ștefan cât și altor guvernatori învecinați și căpetenii de oști posibilitatea de-a trece la el și de-a se alipi de partidul lui, lucru de care până acum fusese împiedecați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care o va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic să aibă o „giudecată nepărtinitoare”, el refuză să admită ceea ce numește „socotințile judecătorești”. Unele chestiuni de măiestrie artistică, de stil, de formă și compoziție fac, de asemenea, obiectul preocupărilor sale. Încercările de critică aplicată (despre Mihail Cuciuran sau Dimitrie Dăscălescu) sunt cu totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
al concepției sale teologice. Irineu reia această temă a lui Pavel (Ef. 1,9‑10), dar îi conferă o amploare și o profunzime cu totul proprii. Iată fragmentul paulin: „El ne‑a făcut cunoscută taina voii Sale, după buna Lui socotință, astfel cum hotărâse întru Sine mai înainte, spre iconomia plinirii vremurilor, ca toate, cele din ceruri și cele de pe pământ, să fie iarăși unite întru Cristos (<∀6γν∀8∀4φΦ∀Φ2∀4 ϑ Βς<ϑ∀ ƒ< ϑ⎝ ΟΔ4Φϑ⎝, ϑ ƒΒℜ ϑ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
răpirea. Sfântul Vasilie cel Mare oprește, prin canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se lăsa în socotința rudelor, ori părinți de vor fi, ori frați, sau orice fel de ocrotitori ai fetei...”. Răpirea este condamnată și de alte canoane: 67 apostolic, 27 al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, 92 și 98 Trulan și 11 Ancira
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răpirea. Sfântul Vasile cel Mare oprea, prin Canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se lăsa în socotința rudelor, ori părinți de vor fi, ori frați, sau orice fel de ocrotitori ai fetei ...”. Răpirea este condamnată și de alte canoane: 67 apostolic, 27 al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, 92 și 98 Trulan și 11 Ancira
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]