109 matches
-
sfințenie la credința lui creștină. Evreii cată să fie mulțumitori nouăi Germanii pentru actul eliberării lor; participarea însă la conducerea statului nu este deloc un drept natural al tuturor locuitorilor, ci fiecare stat hotărăște în privirea aceasta după propria lui socotință. Dar în locul unei asemenea gratitudini vedem într-o parte a jidovimei noastre răsărind ca buruiana rea un spirit de prezumpțiune care nu se manifestă numai în mizerabila persiflare a religiei din partea unor gazetari, ci caută uneori de-a dreptul de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
motive evident mincinoase, este sfătuit de duhovnic să-i dăruiască și să nu-l judece dăruind vei dobîndi. Se simte fericit: cît de bine îmi pare că m-am făcut ortodox. În catheismul steinhardtian una din fericiri ar fi dreapta socotință, greu de definit, dar cardinală însușire. Ca existențială caracteristică umană, "călugării ortodocși nu socotesc nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am făcut ortodox. În catheismul steinhardtian una din fericiri ar fi dreapta socotință, greu de definit, dar cardinală însușire. Ca existențială caracteristică umană, "călugării ortodocși nu socotesc nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte. (Are o formulă tot atît de vastă ca polimerii de bază.) În dreapta socotință intră, precis, tainic drămuite, și bunul-simț, și înțelepciunea, și cumințenia, și voința, adăugite celor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu socotesc nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, evlavia ori sfințenia, ci dreapta socotință, care este o virtute foarte complexă și greu de exprimat în cuvinte. (Are o formulă tot atît de vastă ca polimerii de bază.) În dreapta socotință intră, precis, tainic drămuite, și bunul-simț, și înțelepciunea, și cumințenia, și voința, adăugite celor de mai sus. Nici una din virtuți nu e absolută nici chiar adevărul doar iscusita cumpănire a multora ne poate ajuta să ne ferim nu numai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de acum”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 13, în Filocalia..., vol. VI, p. 20-21) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
privi cu duioșie, îl sărută și adormi și ea lângă el. * În altă zi, Răducu veni cu o altă poveste trăsnită. Auzise la grădiniță ceva ce îl răscolise și nu putea să nu afle amănunte de la mămica lui care, după socotința sa era cea mai deșteaptă femeie din oraș, fiindcă era profesoară și știa și engleză. Mămică copiii spun despre Ionică, copilul tușei Leonora, știi tu, femeia despre care ți-am spus că mătură prin grădiniță, că mama lui l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în Balcani, la una din puterile cari determină soarta Orientului și soarta României. Daca ar veni la adecă sau, mai bine zicând, daca Austro-Ungaria va urma politica observanței laxe, li se poate îngădui românilor de a alege după a lor socotință liberă suzeranitatea morală căreia vor să se subordoneze, dar de ales trebuie să aleagă necondiționat. Al doilea lucru asupra căruia voim să atragem atenția dumnealor este următorul: se înșală - poate nu fără s-o știe - asupra naturii interesului pe cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne face următoarea socotință. O leafă de 24 - 40 000 franci pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne face următoarea socotință. O leafă de 24 - 40 000 franci pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o foarte numeroasă clasă de paraziți improductivi cu trebuințe enorme, cari toate se satisfac direct sau indirect din punga contribuabilului ori din altă avere a statului. Toate socotințele acestea ni le-am făcut noi înșine, văzând și pipăind lucrurile, nu răzimîndu-ne numaidecât pe vrun scriitor străin care-a gândit în altă țară, în alt timp și asupra altor împrejurări. Astăzi găsim însă în ziarul "Post", precum se știe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
își ia îndeobște exemplele de urmat, cât și după sfatul celor 12 boieri de frunte care iau parte împreună cu înălțimea sa la judecată. Boierii nu au drept de vot, ci își spun doar părerea și principele hotărăște după buna lui socotință și este ascultat și cinstit de popor ca un Dumnezeu și tot ceea ce face este privit ca bine făcut: “Quia Dominus fecit”. M-am minunat cu câtă măiestrie și cu câtă rânduială își arată pricinile lor înaintea principelui, atât cei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tot focul seu: Unirea! Scholi și arme! Schoală prin orașe, schoală pentru popor prin toate satele. In 1860, în toată Moldova erau abea șeședeci și șapte de scholi sătești. După uă măsură adoptată în 1859 de Ministeriul instrucției publice cu socotința Consiliului scholilor, aceste scholi erau deschise și pentru fetele sătenilor, până la vârsta de sece ani, ținându-se însă lecțiile pentru fiecare sex în dile și ore osebite. Populațiunea acestor 67 scholi sătești se urca la aproape două mii elevi și eleve
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
calea "ferată" preconizată de N. Suțu ar fi costat atunci țara minimum 22,5 milioane lei, întrucât s-ar fi impus automat "facerea unui pod costisitor peste Siret, cum și iezături și viaducte mult mai costisitoare în apropierea Galațiului"17. Socotința sa pare totuși exagerată, de vreme ce Suțu întemeindu-se pe studiile inginerului francez aflat în serviciul Moldovei, Béguin aprecia că instalarea liniei ferate Tg. Ocna Galați nu putea să coste mai mult de 6 milioane de lei18. Evident, și într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca minele să fie cunoscute ca un mare izvor a<l> înavuțirei naționale și să înflorească pe viitorime în această țară, atunce scoposul acestor rânduri se va împlini și descoperirile cu osteneală făcute vor fi, după vrednicie, răsplătite. Publicația acestor socotințe s-au întârziet numai din pricina feluritelor trebi și a altor împregiurări. Folosul ce aduce unei țeri lucrarea minelor se poate privi din două puncturi și anume: 1. Luând în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au de scop îmbunătățirea stării Moldovei, subiscălitul îndrăznește ca în privirea proiectatului drum de fer de la Tg. Ocna până la Galați, în privirea neapărat trebuitoare regulării salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei; pe lângă acestea: 2. ar fi și de prisos, cum și 3. chiar în cazul dacă acesta s-ar înființa, n-ar aduce nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în visele doamnei Firescu torturată de ideea că doarme într-o casă căreia nu i se făcuse sfeștanie. Baba din Peștele pe brazdă sau cea din Mielușelul, Pe povârniș, Vecinii II, Rodul tainic nu are nimic din cumințenia și dreapta socotință a "bătrânilor". Tot așa și corespondentul ei masculin: moșul sau moșneagul. Viclenia e singura achiziție a unei vieți îndelungate pe care ei găsesc cu cale să o folosească spre beneficiul personal împotriva celorlalți. În opera lui Slavici există peste două sute
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și îl distinge pe homo religiosus elita și reperul fundamental al omului moral căruia credem că îi revine meritul de a duce mai departe preceptele Moralei. Această însușire nu este nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, ci dreapta socotință care este o virtute complexă și greu de exprimat în cuvinte. În ea intră precis, tainic drămuite, și bunul-simț și înțelepciunea și cumințenia și voința adăugate celor de mai sus. Niciuna dintre virtuți nu e absolută, doar iscusita cumpănire țintește
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, În Întâia noapte a nașterii, după unele socotințe În cele trei dintâi nopți de a rândul: după altele, În noaptea a treia numai sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai În a opta. Identificarea mai multor tipuri de narațiuni În care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
mâna lui"418 (Ecclesiatul, 5, 14) etc. 2.4.1.2. În această parte a romanului întâlnim încă două texteme, de o importanță capitală. Primul dintre ele se găsește în discursul indirect al hadâmbului Stavrikie, sfetnicul împărătesei Irina: "[16] După socotința acestui mare sfetnic, alcătuirile legii lui Dumnezeu sunt una - iar cele ale stăpânirii pământești alta. Domnul și împăratul lui își face [sic] legea lui pentru buna rânduială a norodului și a lumii. Ține pe om supus în credința cătră Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în ciuda cărora domnul reușește să susțină tipărirea de cărți, construirea de biserici ori înființarea de școli funcționând aici strategic, ca un diez, ca un revelator evidențiind o dată mai mult meritul și efortul domnitorului, ca și buna sa alegere, cu dreapta socotință. Încheiem cu un citat amplu din predoslovia Mitropolitului Teodosie la Penticostar, Buzău, 1701 oferind o summa de virtuți exemplare: "Cu adevărat desăvârșit au sălășluit întru al Măriei tale bun suflet sfântul Duh, și pentru aciasta dai dăplin toate lucrurile desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tocmește și cum să cade frumos orânduiește și împodobește." 76 Citatele și parafrazele legate de alegoria scrierea-luptă sunt preluate din D. Cantemir, Hronicul..., pp.6-7. 77 Evanghelie învățătoare, Govora, 1642, a lui Udriște Năsturel în BRV I. 78 Împreună cu dreapta socotință, discernământul "cu socotințî și cu semuiria sufletéscî", după cum cheamă la lectură Udriște, trezvia implică, în patristică, introspecție și cântărire de sine. "Trezvia este în principal luare aminte la noi înșine, la cele ce se petrec în interiorul nostru, la gândurile care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
85-86). 5.3. Prudența Prudența este considerată mama tuturor virtuților. Ea presupune pătrunderea esenței lucrurilor, cunoștințe folosite în scopul unei judecăți practice cu efecte în plan personal. Presupune atenție, circumspecție, grijă, precauție, prevedere, băgare de seamă, luare-aminte, fereală, pază, priveghere, socotință, veghere, prevedere, memoria lucrurilor, inteligență, istețime, agerime, iuțeală a minții, grijă la detalii. Un om prudent are capacitatea de a-și controla/inhiba atât emoțiile negative (teama, disperarea, ura, enervarea etc.), cât și pe cele pozitive (bucuria succesului scontat, nerăbdarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al concepției sale teologice. Irineu reia această temă a lui Pavel (Ef. 1,9‑10), dar îi conferă o amploare și o profunzime cu totul proprii. Iată fragmentul paulin: „El ne‑a făcut cunoscută taina voii Sale, după buna Lui socotință, astfel cum hotărâse întru Sine mai înainte, spre iconomia plinirii vremurilor, ca toate, cele din ceruri și cele de pe pământ, să fie iarăși unite întru Cristos (<∀6γν∀8∀4φΦ∀Φ2∀4 ϑ Βς<ϑ∀ ƒ< ϑ⎝ ΟΔ4Φϑ⎝, ϑ ƒΒℜ ϑ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]