87 matches
-
iunie 2017. Pe o stradă lungă, strungă, se ținea a treia rundă, Topârceanu, Mastroiani Lenin, Stalin și Maciani, toți vorbeau, dar nu prea clar, esoteric și lunar, teosofic, teologic, antibiotic și musonic, Mussolini tot striga, papagal de Buhara, pui oglinda, sofianic se zărește popananic, casa celui ce-a pitit ... Citește mai mult Pe o stradă lungă, strungă,se ținea a treia rundă,Topârceanu, MastroianiLenin, Stalin și Maciani,toți vorbeau, dar nu prea clar,esoteric și lunar,teosofic, teologic,antibiotic și musonic
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/boris_mehr/canal [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
sudice ale României din veac. Ezotericul Cezar este mai sub stanțial decât exotericul orto dox ce avea să-i înăsprească asupririle ultimei vârste. Poate fi eșecul unei paradigme, sau de fapt răsăritul încă crepus cular, paradoxal, al uneia înnoi toare, sofianice, în cea a Fiului, cel născut ci nu făcut? * La celălalt capăt, Cioran și Eugen Ionesco, palid instabil imitați de Paler, vociferează. Iar Eminescu (totuși, Emi novici!) străluce și năluce acolo, invizibil ziua, si rotindu se că și Luceafărul „ nemuritor
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
deslușit, sie însuși, ceea ce divinitatea i-a dezvăluit (cât de ocult!) Misterele IsiacoEleusine. Oare va fi posibil? și în ce proporții umane? ... Se va vedea, în timp. “Á la bon entendeur, salut!” ...Dar, Poetul va apuca, oare, să știe/afle (sofianic!) dacă...”da”, ori dacă “ba”?! Când “interminabilul” poetico-inițiatic va deveni “desăvârșire/terminare” a șTIRII SOPHIANICE - a INIȚIERII generale? Asta n-o poate ști nimeni, din zona “orgasmului inițiatic”.
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
direcție axiologică. Ei se contopesc în conceptul de capodoperă. Așadar, prin capodoperă se înțelege o creație unică, exemplară și de tip genial (Im. Kant), ce-și justifică ființarea prin propriile ei reguli. Formele sensibile se bucură de prestigiul unicității: viziunea sofianică transpusă în metafore paradisiace; modelul ideal de frumusețe al păstorului realizat prin imagini „imposibile” („Perișorul lui, peana corbului,/Mustăcioara lui, spicul grîului”); alegoria moartea-nuntă, constituită dintr-o formă poetică „răsturnată”; eroismul gîndirii, adică „seninătatea abstractă” în fața morții. Ne aflăm, deci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vă uitați, Pe-o gură de vale, Vouă vi se pare Tot soare răsare. Ci vouă vă vine Tot cirezi de vaci... Exemplele dezvăluie un imaginar mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate prin aceeași viziune sofianică. În această curgere misterică de lume și de lumi infinite, nimic nu se pierde, totul e în devenire, în rotire. Orice accident, de tipul asasinatului mioritic, să spunem, angajează totalul, impune presant valorizarea și revalorizarea existentului. Ceea ce i se întîmplă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca la puterea care le întocmește și le cârmuiește, ca la lumina ce le înnoiește, le desăvârșește și le înfrumusețează”. A spune deci că frumusețea lumii este de origine dumnezeiască, e tot una cu a spune că e de caracter sofianic. Dar ce rost poate avea în planul mântuirii această stăruință a lui Nichifor Crainic asupra însușirii de frumos a lui Dumnezeu? Am văzut că vorbind de frumusețea dumnezeiască și sofianică a lumii, Nichifor Crainic o determină în același timp ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e tot una cu a spune că e de caracter sofianic. Dar ce rost poate avea în planul mântuirii această stăruință a lui Nichifor Crainic asupra însușirii de frumos a lui Dumnezeu? Am văzut că vorbind de frumusețea dumnezeiască și sofianică a lumii, Nichifor Crainic o determină în același timp ca dragoste, iar de dragoste știm că e cauza proprie a mântuirii. Iubirea e frumoasă, e frumusețe și adevărata frumusețe e iubitoare, e iubire. Dumnezeu este atât de frumos, atât de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iar alte dăți că prin iubire ne mântuim. (Asupra acestei concepții a lui Dostoievski stăruie Nichifor Crainic îndelung. A se vedea îndeosebi: Paradisul posibil.) Ridicarea făpturii în starea de mântuire echivalează cu ridicarea ei în starea de plenitudine a frumuseții sofianice. „Sofia creaturală e făptura în măsura în care e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate... E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului” (Problema stilului). Iată dar cum teologia estetică se încadrează în teologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine sensul preocupării noastre, să trecem acum la un alt aspect și anume la caracterul sofianic al frumuseții. Expresia de „frumos sofianic” a apărut întâia oară în românește întrun eseu despre Sensul teologic al frumosului, publicat în revista „Gândirea” în anul 1932. M-a bucurat în chip deosebit că acel eseu a putut să provoace cugetarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine sensul preocupării noastre, să trecem acum la un alt aspect și anume la caracterul sofianic al frumuseții. Expresia de „frumos sofianic” a apărut întâia oară în românește întrun eseu despre Sensul teologic al frumosului, publicat în revista „Gândirea” în anul 1932. M-a bucurat în chip deosebit că acel eseu a putut să provoace cugetarea filosofică a d-lui Lucian Blaga
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deschis prin ea o perspectivă de înțelegere sistematică a culturii ortodoxe. De la dânsul însă termenul acesta a trecut oarecum în popularitate prin entuziasta lui întrebuințare de către tinerii publiciști, care drept vorbind nu prea știu ce înseamnă. Căci într-adevăr ideea sofianică e legată de anume subtilități teologice, care au fost de natură să-l inducă în eroare pe un metafizician de mare înălțime ca Pavel Florenski și erau gata să-l prăbușească în erezie pe cel mai adânc cugetător al teologiei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cugetător al teologiei ortodoxe actuale, care este părintele Sergiu Bulgakov. Discuția acestei foarte însemnate probleme ar necesita însă un studiu de largi proporții, care iese din economia și din preocupările cărții noastre. Aici ne vom mărgini, deci, să lămurim sensul sofianic al frumuseții așa cum iese mai ales din documentele biblice. în afară de Psalmi, care pun la îndemâna oricui această idee, izvoarele principale ale doctrinei sofianice le găsim în Proverbele lui Solomon, în înțelepciunea lui Solomon și în înțelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
proporții, care iese din economia și din preocupările cărții noastre. Aici ne vom mărgini, deci, să lămurim sensul sofianic al frumuseții așa cum iese mai ales din documentele biblice. în afară de Psalmi, care pun la îndemâna oricui această idee, izvoarele principale ale doctrinei sofianice le găsim în Proverbele lui Solomon, în înțelepciunea lui Solomon și în înțelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah. Sophia e termenul grecesc pentru înțelepciune. Dar filosofii ruși, care au actualizat-o, văd în ea frumusețea dumnezeiască manifestată în cosmos. Sophia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
au actualizat-o, văd în ea frumusețea dumnezeiască manifestată în cosmos. Sophia este frumusețea”, zice Pavel Florenski(Pavel Florenski: Der Pfeiler und die Grundfeste der Waheit în Ostliches Christentum, vol. II ). „Sophia se descoperă lumii ca frumusețe, care e caracterul sofianic sensibil al lumii”, zice Sergiu Bulgakov(Sergiu Bulgakov: Kosmodizee, în același volum. ) Să spunem de la început că această idee reprezintă raportul Sfintei Treimi față de lume. Concepută transcendent, Sophia e necreată; concepută imanent, Sophia e creată. E același lucru ca lumina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
el”. Prin puterea ei, „toate lucrurile sunt felurite între ele, dar nici unul nu e de prisos. Un lucru sporește bunătatea celuilalt și cine se poate sătura admirând frumusețea lor!” (Sirah, II, 9,10; XLII, 24,25). Desfășurarea puterii și acțiunii sofianice asupra făpturii se oprește îndeosebi la suflete, pe care le inspiră, le luminează și le călăuzește spre Dumnezeu. „Ea duce pe oameni la știința lui Dumnezeu”. (înț. lui Solomon, VIII, 4). Și „din sufletele sfinte face prieteni ai lui Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această lume, readusă în ordinea spirituală, primordială, renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat. Ideea de Sophia creaturală îndumnezeită constituie una din cele mai subtile și mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încercarea de a lămuri metafizic acest raport al Fecioarei îndumnezeite, socotită ca „mama omenirii” față de Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind pe părintele Bulgakov la atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește raportul Sfintei Treimi față de creatură sau revărsarea puterii dumnezeiești în făptură, lucru în care cărțile sfinte, printr-un acord unanim, văd însăși frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică. Prin natură, prin sfințenie și prin artă, făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din formele și din armonia ei intră în considerația argumentațiilor raționale, ce ne vorbesc despre raportul cauzal dintre Creator și creatură. Un argument cum e cel cosmologic sau, mai ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui Kant.), dar tăria acestui argument se reazemă tocmai pe caracterul sofianic al lumii, pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui Kant.), dar tăria acestui argument se reazemă tocmai pe caracterul sofianic al lumii, pe înțelepciunea suverană, care-i proporționează părțile în unitatea armoniei universale și rânduiește mijloacele în finalitatea aceluiași organism. Dar tocmai această dispozitie a părților în unitatea întregului constituie frumusețea. Și fiindcă e foarte greu să găsim întrun tratat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o admirăm. Această formă, care e o urmă sau o rază a înțelepciunii creatoare, imprimată în inima lucrurilor și care dă proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui și reînoiește afecțiunea ce ne leagă de el. în ordinea teologică, contemplația sensibilă nu e altceva decât actualizarea emoțională a dogmei despre prezența de imensitate a lui Dumnezeu în lume, prezență creatoare și providențială. Această prezență de imensitate, reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului sofianic, întraripată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului sofianic, întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații ne arată gradul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]