87 matches
-
sus ca intensitate și durată a torturii, pe luni și ani grei de chin față de martiriul apostolic și de cel al persecuțiilor veacurilor primare ale Bisericii. Să luăm aminte cu înaltă venerare și adâncă reverență la aceastăcarte memorabilă, filocalică și sofianică! ------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 31 mai 2017 Referință Bibliografică: IOAN IANOLIDE - TESTAMENTUL UNUI NEBUN / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
om, dar în mod expres creștinului ortodox. Toți creștinii ortodocși din toate vremurile trebuie să-L cunoască integral pe Mântuitorul Iisus Hristos, pentru ca să-L slujească integral și să-l adâncească fiecare în sinele trăirii sale firești, formatoare, misionare, duhovnicești, vocaționale, sofianice și filocalice. Dar, cum creștinul iese din sfera Cetății creștinismului comunitar, din nobila și frumoasa Cetate Apostolică ce a stârnit invidia multora, din universul comuniunii hristice deci, el se pierde în neantul nimicurilor sale cotidiene de târg... Dumnezeu hărăzește atunci
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
spiritualității și viziunii ortodoxe, Biserica nu are un caracter cosmocentric, deoarece ea se definește în funcție de categoriile transcendentale ale „altei lumi”. De aceea, menirea Bisericii nu este să organizeze lumea ci menirea și misiunea ei este să redea lumii dimensiunea ei sofianică, ecumenică, cu alte cuvinte, să fie cu adevărat o Biserică slujitoare . Este sigur, însă, că ceea ce se înțelege prin „lumea modernă” este altceva decât ceea ce este în Ortodoxie înseamnă lumea drept creație a lui Dumnezeu. Din punct de vedere al
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
sau perspectivei ortodoxe, Biserica nu are un caracter cosmocentric, deoarece ea se definește în funcție de categoriile transcendentale ale „altei lumi”. De aceea, nici menirea Bisericii nu este să organizeze lumea actuală, ci menirea ei este să descopere acestei lumi dimensiunea ei sofianică, ecumenică; cu alte cuvinte, să fie cu adevărat o Biserică slujitoare, cum adesea s-a spus, în sensul de a avea o deschidere autentică față de „ea” . În aceeași ordine de idei, se cuvine să relevăm faptul că prezența și lucrarea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
ortodoxă a lumii, sunt îndreptățite să aibă un cuvânt hotărâtor și decisiv în marea problemă a unirii și unității creștinilor, nu mai puțin însă în eventualitatea intrării Bisericii Ortodoxe într-o societate „globalizată”. O teologie care ține seama de caracterul sofianic al creației, de frumusețea care nu umbrește lumea văzută, ci o luminează, implicit ține cont și seama de o prezență care poate aduna și convoca pe toți creștinii în unul și același adevăr, după cum poate oferi o soluție viabilă și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
face cu ele o „breșă” în lumea nemanifestată, a „graiului uitat”, a Logosului divin. Pilda celor zece fecioare, în care cele cinci nechibzuite, fără untdelemn pentru candele, rămân în afara ușii când vine Mirele, se deschide printr-un adaos mijlocitor și sofianic: „Cinci erau nebune./ Cinci înțelepte.// Dar cea de-a unsprezecea -/ Fecioara -/ se ruga Mirelui pentru toate zicând:/ Și ierbii/ și crinului/ și lunii/ și stelelor/ și soarelui fă-le un semn/ din inima mea pentru Tine/ ca să le torn în
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
mioritic este produsul unei matrici inspirate de spiritualitatea ortodoxă". Într-un text din 1936 despre "spațiul mioritic", Blaga revine la reflecțiile asupra Sofiei ca "Inteligență a ortodoxiei": "Sîntem siguri că spontaneitatea creatoare a popoarelor ortodoxe s-a contaminat de puterea sofianică în multe din manifestările sale". Blaga evidențiază punerea în scenă a elementului creștin al morții ca nuntă din Miorița: "Moartea este o nuntă, este uniunea sfîntă cu elementul cosmic. Moartea ca act sacramental și natura ca biserică sînt două viziuni
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al morții ca nuntă din Miorița: "Moartea este o nuntă, este uniunea sfîntă cu elementul cosmic. Moartea ca act sacramental și natura ca biserică sînt două viziuni grave și esențiale ale transfigurării ortodoxe a realității. Iată, acestea sînt adevăratele viziuni sofianice". Blaga reproșează gînditorilor ruși că nu au ajuns dincolo de planul metafizic pînă la a înțelege sofianismul ca o determinantă "stilistică" inconștientă a culturii Estului și Sud-Estului european. Oricare ar fi motivul pentru care citești Blaga, este impresionantă capacitatea de atracție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
zeu e mort..."38 (ms. 2287) Ai impresia că M. Eminescu scrie (direct) inscripții funerare, făcând previzibil aforismul lui Cioran. Însă, M. Eminescu nu îndreaptă radicalitatea gândirii lui ("Dumnezeu / E Mort") spre resurecția unui supraom. El dă valoare trecerii omului (sofianicului blagian, de mai apoi): pe fiecare treaptă prin care "pulberea trece" se întâmplă un eveniment (istoric, individual), un "complex al lui Ghilgameș", un cutremur care a străbătut ființa umană: În lut și-n cenușă te prefaci, o oame" (M. Costin
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Întemeiat pe scrieri patristice (Dionisie Areopagitul, în special), nutrit și de idei din teologia rusă (Pavel Florenski, N. Bulgakov), eseul pivotează în jurul aserțiunii că „Dumnezeu e frumusețea perfectă și absolută”, care „se revelează lumii din proprie inițiativă” prin sophia. Revelația sofianică e compensația dăruită omului de către divinitate pentru pierderea prin păcatul originar a fericirii paradisiace. Teologic interpretată, creația artistică exprimă „nostalgia paradisului”. Încercând să determine apariția unui curent ortodoxist în literatură și în toate artele, Nichifor Crainic a reușit doar să
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
de inspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor”. Documentație argumentată, la care însuși C. Hușanu adaugă și explică: „Am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
cu răbdare, ca un acoperiș de catedrală gotică. Paradigma excelenței nu mai este acum elocvența, ci precizia. Summele medievale vor ca silogismul să epuizeze toate resursele inteligenței. Inteligența însăși devine „gândire calculatoare”. Astfel, tot mai puțin loc rămâne pentru inspirația sofianică a teologiei sau măcar pentru curiozitatea rebelă a poeziei. Dacă este să-l urmăm pe Martin Heidegger, „sistemul” propriu-zis avea să apară totuși abia în modernitate, când filozofia rivalizează cu rigoarea științelor naturii. Descartes și Galilei sunt cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tradiția Bisericii Răsăritene, era dezirabilă o confruntare a altor modele metafizice născute în interiorul creștinismului decât cele îndatorate scolasticii sau revoluției protestante. Unde se ascunde unicitatea teologică a Răsăritului? Lucian Blaga a surprins tensiunea acestei lumi încă neînțelese vorbind despre „inspirația sofianică” și „transcendentul care se coboară”. Păstrând mireasma tainei revelației, gânditorii ortodocși au refuzat obiectivarea conceptuală a Dumnezeirii și imaginarea divinului sub titlul de Ființare supremă. Un mistic capadocian de mare influență, Sf. Grigorie de Nyssa (†394) - socotit de cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a condescendenței sofianice pe care Pronia divină o vădește în lucrarea sa cosmică: Gott ist mein spiel (s. 84), în timp ce oamenii îndumnezeiți devin „cei mai apropiați prieteni de joacă ai Domnului” (s. 296). Grigorie Teologul afirmase la rândul său: „Se joacă Cuvântul înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o poziție aparte (întruchipând o „stângă” a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice, plăsmuiri mitice și reprezentări proprii creștinismului răsăritean (sofianicul) îl apropia de gândirism, alte preferințe, cum ar fi simpatia autorului pentru experiențele artistice moderne, îi dictau distanțări nete de acesta. B. s-a numărat printre primii care a vorbit la noi cu admirație de Edvard Munch și Van Gogh
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
demonstrează o importantă caracteristică a spiritualității poporului român și anume capacitatea de a-l găsi pe Dumnezeu în toate elementele naturii care ne asigură existența. Filosofii găsesc, însă, o altă explicație acestei spontaneități creatoare și anume contaminarea ei cu componenta „sofianică” a cultului ortodox. Această noțiune a fost definită de Lucian Blaga ca fiind „ o determinantă stilistică a vieții spirituale ortodoxe care se traduce în revelația din proprie inițiativă a transcendentului care coboară...”. Originea numelui acestui concept este legată de estetica
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
în boltă. Credincioșii protestanți se înalță ei înșiși spre transcendentul din boltă. Arhitectura romanică caracterizată prin linii orizontale ce sugerează doar o aspirație către transcendent, credincioșii reușind cel mult să se găsească în pragul transcendentului, acesta dovedindu-se inaccesibil. Componenta sofianică a cultului ortodox se mai poate regăsi și în conceptul gnostic elaborat de Florenski a cărui filosofie introduce ipoteza unei existențe intermediare între Dumnezeu și lume. Conform acestei teorii existența nu ar fi dualistă ci trialistă încadrând o realitate intermediară
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
teorii existența nu ar fi dualistă ci trialistă încadrând o realitate intermediară intre etericul divinității și organicul uman. Integrarea acestui concept în spiritualitatea ortodoxă susține nevoia credinciosului ortodox de a avea o corespondență între divinitate și viața pământeană. Exemplificarea conceptului sofianic în folclorul românesc se regăsește în mitul mioritic, care este în sine o viziune a transfigurării ortodoxe a realității, unde moartea este sinonimă cu nunta, act sacramental de unire cu o stihie cosmică, în prezența naturii care devine biserica în
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
de inspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor.” Portretizării Baboiene i-ași mai adăuga o mărturisire personală: am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de valoroasă cultură populară nu ar fi putut lua ființă și nu s-ar fi putut păstra, dacă nu ar fi fost ocrotită de atmosfera duhului ortodox, care se închină până la pământ în fața oricărei valori organice" (Blaga, 1936:65). Perspectiva sofianică e cel mai important determinant al ortodoxiei. "Sofianicul este în esență acest sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox că transcendentul coboară, relevându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lua ființă și nu s-ar fi putut păstra, dacă nu ar fi fost ocrotită de atmosfera duhului ortodox, care se închină până la pământ în fața oricărei valori organice" (Blaga, 1936:65). Perspectiva sofianică e cel mai important determinant al ortodoxiei. "Sofianicul este în esență acest sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox că transcendentul coboară, relevându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei transcendențe" (Blaga, 1936:106). În sens larg, sofianicul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Sofianicul este în esență acest sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox că transcendentul coboară, relevându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei transcendențe" (Blaga, 1936:106). În sens larg, sofianicul desemnează viziunea unei mișcări de sus în jos a transcendenței. Exemple de viziuni sofianice pe care Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
coboară, relevându-se din proprie inițiativă, și că omul și spațiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei transcendențe" (Blaga, 1936:106). În sens larg, sofianicul desemnează viziunea unei mișcări de sus în jos a transcendenței. Exemple de viziuni sofianice pe care Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
larg, sofianicul desemnează viziunea unei mișcări de sus în jos a transcendenței. Exemple de viziuni sofianice pe care Blaga le identifică în cultura populară românească sunt: Miorița, Meșterul Manole, legenda pământului transparent, grâul cristoforic, cerul megieș, slujba vântului 35. Perspectiva sofianică se regăsește în orice creație imaginară sau reală care poartă semnificația unui "torent de transfigurare a transcendentului, pornită de sus în jos" (Blaga, 1936:126). Dragostea de pitoresc reiese din estetica vieții cotidiene. "Dragostea de pitoresc a răsăriteanului este aceea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]