30 matches
-
290 Târgoveața din Bath este prima femeie care reușește să se impună drept o interpretă neautorizată a Sfintei Scripturi, însă exegezele eronate pe care le transmite devin o condamnare prin propria voce, chiar dacă ea nu realizează acest lucru. Personifică maniera sofistă de susținere a unui argument, dar totul este impregnat de comic și cititorul în final tinde să adopte punctul de vedere al personajului. 291 Ironia este mereu prezentă în discursul ei. Folosește orice strategie pe care o cunoaște pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
redactarea dialogului „De vita beata”, 1963) și Gh. Guțu ( Ideile lui Seneca despre stil, 1960). Marile curente filosofice ale Antichității fac obiectul unor cercetări aplicate: Felicia Vanț, Câteva probleme de lingvistică și gnoseologie la filosofii epicurieni (1960), Zoe Petre, Teoria sofistă a egalității naturale (1963), Ion Banu, Modelul empiric, epicurian, al dialecticii (1974). Revistă de înaltă ținută, S.c. cuprinde numeroase studii în limbile franceză, germană, engleză, rusă și italiană, provenind de la profesori și cercetători români și străini. Alți colaboratori: Carmen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
și nimicul din fiecare act al acestei coincidențe "fenomenale", care a făcut posibil un eveniment atât de semnificativ pentru însuși destinul umanului. Distribuirea prin împărțire a logos-ului rezolvă (într-o anumită măsură), mai întâi, o tensiune creată prin "mișcarea" sofistă, legată de problema naturii obiectului și a dependenței acestuia față de subiect. Trebuie spus că sofiștii mizau mai degrabă pe o confuzie de natură între obiect și subiect, susținând că totul, pentru cunoaștere, îl reprezintă travaliul conștiinței cunoscătoare (obiectul fiind dependent
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că totul, pentru cunoaștere, îl reprezintă travaliul conștiinței cunoscătoare (obiectul fiind dependent în mod covârșitor de subiect). Celebra trilemă a lui Gorgias poate fi înțeleasă în acest cadru de semnificații. Problema naturii obiectului rămâne, totuși, chiar după o asemenea opțiune "sofistă" corespunzând "subiectivării obiectului", fiindcă ea presupune, totuși, o "împarantezare" a condiției de obiect, cel puțin formală, având sensul trecerii în față a problemei dobândirii adevărului. La limită, s-ar putea spune că dobândirea adevărului, prima problemă a cunoașterii, se poate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structural și istoric, putem observa că ceea ce am numit "dictatura judicativului" (sau "judicativ constitutiv") încă mai poate fi gândit, ba încă mai este ceva semnificativ pentru problema originii gândirii, rostirii și făptuirii. De exemplu, am putea renunța la evocarea "motivației sofiste" a fenomenului dictaturii judicativului, fără ca acesta să-și piardă sensul său de a fi; ea rămâne mai departe cogito-ul însuși. Ceea ce înseamnă că dictatura judicativului este autonomă față de astfel de elemente (proprii), structurale și istorice, și că tocmai acestea din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]