636 matches
-
în hohote, aplauze. Prea adesea, între personajele interpretate de Vasile Muraru se regăsesc indivizi mândri de ei înșiși, zelatori cu aprecieri strâmbe ale valorii, ceea ce nu înseamnă că aceștia pot fi jucați de către actori cu talent mediocru. Dimpotrivă. E a sofiștilor măiestria de a se lăuda cu nemăiestria lor, care poate fi dibăcie dar nu artă. Acest lucru ar păși pe urmele imposturii care nu duc în nici un caz la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, unde se află un
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415391970.html [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
sa, vorbind despre Platon - carte editată de editura Humanitas - are un capitol intitulat „Educația și viața virtuoasă”, în care spune că pe măsură ce viața intelectuală a Greciei înflorea, apărea o categorie de oameni speciali, intelectuali ai acelor zile care se numeau „sofiști”. Deștepți fiind, ei puteau împărtăși tinerilor - deșteptăciunea. Socrate, era considerat unul dintre „sofiști”, el deosebindu-se de ceilalți prin faptul că nu pretindea a fi capabil a-i face pe oameni mai deștepți ci doar să-i ajute să-și
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1497021698.html [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
Educația și viața virtuoasă”, în care spune că pe măsură ce viața intelectuală a Greciei înflorea, apărea o categorie de oameni speciali, intelectuali ai acelor zile care se numeau „sofiști”. Deștepți fiind, ei puteau împărtăși tinerilor - deșteptăciunea. Socrate, era considerat unul dintre „sofiști”, el deosebindu-se de ceilalți prin faptul că nu pretindea a fi capabil a-i face pe oameni mai deștepți ci doar să-i ajute să-și formuleze noțiuni concrete pe care ei înșiși ar fi putut să le scoată
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1497021698.html [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
capabil a-i face pe oameni mai deștepți ci doar să-i ajute să-și formuleze noțiuni concrete pe care ei înșiși ar fi putut să le scoată la iveală, și prin aceea că el nu pretindea bani pentru aceasta. Sofiștii ofereau o educație diferită de cea tradițională, adaptată noilor vremi și care urmărea binele și tindea spre desăvârșire. Educația tradițională producea oameni ambițioși și integri, pe când cea nouă urma ambiția și mai puțin integritatea, necesar fiind mai întâi formarea caracterului
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1497021698.html [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
minți, atunci pare justificată teoria conform căreia tot ceea ce cunosc vine în urma reprezentării simțurilor, fără a avea un corespondent în realitate, pentru că dacă elimin simțurile, realitatea așa cum o cunosc ar dispărea. Așa să fie? Solipsismul apărut în Grecia presocratică cu sofistul Gorgias din Leontini susține ideea că nu există nimic în afara propriei individualități, iar tot ceea ce se afla în afara ei reprezintă proiecții în personalitate, construcții ale percepției sau intelectului, realitatea neavând existență în afara sinelui care o percepe. Solipsismul este acea teorie
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
parte din frumos-sufletul. Cât de greu i-a fost lui Socrate să smulgă frumosul din brațele lui Pitagora, care-l închisese în „măsură”, „proporție” și „armonie”, apoi să-l scoată din mâlul plăcerilor văzului și auzului, în care îl împotmoliseră sofiștii, și să-l aducă acolo unde-i era locul: adică în suflet! De aici, prin poarta sufletului, Frumosul, prin mâna lui Platon, s-a-mprietenit cu Binele și Adevărul. Întotdeauna Platon a fost un sensibil și de aceea a dat cheia lui
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
CAPITOLUL 77 POVESTEA DESPRE TREI ORBI Eu și același dascăl Sofronie ne-am dus într-o zi la Ștefan sofistul ca să luăm lecții. Era amiază. Ștefan sofistul locuia la biserică Născătoarei de Dumnezeu , zidita de fericitul papă Evloghie, supranumit al Doroteii. Când am bătut la ușă filosofului a venit o fată și ne-a spus:’’ Doarme , dar așteptați puțin!”. Când
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381461726.html [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
CAPITOLUL 77 POVESTEA DESPRE TREI ORBI Eu și același dascăl Sofronie ne-am dus într-o zi la Ștefan sofistul ca să luăm lecții. Era amiază. Ștefan sofistul locuia la biserică Născătoarei de Dumnezeu , zidita de fericitul papă Evloghie, supranumit al Doroteii. Când am bătut la ușă filosofului a venit o fată și ne-a spus:’’ Doarme , dar așteptați puțin!”. Când am aflat asta am spus lui Sofronie
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381461726.html [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
studiat la cele mai înalte școli din Bizanț, Atena și Roma retorică, filosofie și a strălucit în iubire față de semeni și fapte bune. A avut coleg de studii pe Iulian Paravatul care mai târziu avea să ajungă împărat, pe Libaniu sofistul, și a fost toată viața bun prieten cu Sfântul Grigorie cuvântătorul de Dumnezeu. Din iubire față de Dumnezeu zile și nopți întregi se ruga necontenit, și rugăciunile lui ardeau ca o văpaie. Nu cerea altceva decât înțelepciune în slujirea arhierească, ceea ce
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/1_ianuarie_sfantul_vasile_ce_ion_untaru_1388550924.html [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
filozofică ori științifică, este imposibil de cenzurat în orice societate ce pretinde a fi democratică”. Rădăcinile libertății societății moderne se află în lumea greacă. Înțelepții și filozofii greci ce gândeau diferit dar erau uniți printr-o activitate comună, se numeau sofiști. Perioada de dezvoltare a sofismului a fost cea a secolului V î.e.n. Istoricii vorbesc despre această perioadă ca despre o perioadă a iluminismului. Omul universal Cicero (106 î.Hr.-43 î.Hr.) vorbind mai târziu despre sofiști, afirma că „o dată cu sofiștii înțelepciunea
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
o activitate comună, se numeau sofiști. Perioada de dezvoltare a sofismului a fost cea a secolului V î.e.n. Istoricii vorbesc despre această perioadă ca despre o perioadă a iluminismului. Omul universal Cicero (106 î.Hr.-43 î.Hr.) vorbind mai târziu despre sofiști, afirma că „o dată cu sofiștii înțelepciunea a coborât din cer pe pământ”, ei aducând înțelepciunea în viața publică și făcând din ea o deprindere politică și morală. Sofiștii considerau că pentru a conduce trebuie să știi, adică să fii instruit. În
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
numeau sofiști. Perioada de dezvoltare a sofismului a fost cea a secolului V î.e.n. Istoricii vorbesc despre această perioadă ca despre o perioadă a iluminismului. Omul universal Cicero (106 î.Hr.-43 î.Hr.) vorbind mai târziu despre sofiști, afirma că „o dată cu sofiștii înțelepciunea a coborât din cer pe pământ”, ei aducând înțelepciunea în viața publică și făcând din ea o deprindere politică și morală. Sofiștii considerau că pentru a conduce trebuie să știi, adică să fii instruit. În primul rând este necesară
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
a iluminismului. Omul universal Cicero (106 î.Hr.-43 î.Hr.) vorbind mai târziu despre sofiști, afirma că „o dată cu sofiștii înțelepciunea a coborât din cer pe pământ”, ei aducând înțelepciunea în viața publică și făcând din ea o deprindere politică și morală. Sofiștii considerau că pentru a conduce trebuie să știi, adică să fii instruit. În primul rând este necesară educația conducătorului cetății care, instaurând dreptatea, poate lărgi libertatea oamenilor. Lărgindu-se însă aria acestor filozofi, gândirea s-a degradat. Totuși, una dintre
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
Anaxagoras (500 î.Hr.-428 î.Hr.), cu gândire cotată drept materialistă, cel care a afirmat că „omul este măsura tuturor lucrurilor”, filozof apreciat de către Pericle, cel mai mare om de stat din Grecia antică. Aristocratul Platon (427 î.Hr.-347 î.Hr.) desconsidera sofiștii. El a dominat filozofia greacă idealist fiind, îndreptându-și privirea către ideal, imaterial, salvând omenirea de la trăirea în universul imediat. Statul lui Platon era un stat autoritar în care individul era subordonat statului. Spre deosebire de Platon, Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
într-adevăr, Isus ar putea fi considerat comunist - sau, mă rog, proto-comunist; dar ce va face să credeți că iubim (și) creștinismul?? Oricum, amalgamul de fapte prin care dovediți “asemănarea” între violență comunistă și “violență” capitalista va recomanda că un sofist înverșunat... dle răducanu, n-am altă adresa decât cea la care ați încercat deja (dragoș punct bucurenci at cațavencu punct ro) și vă asigur că funcționează. încercați să eliminați spațiile, să înlocuiți “punct” cu “.” și “at” cu “@” Așteptăm comentarii: http
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
a creat în secolul VI î.Hr. o mișcare (eterie) politico-militară, cu numeroase caracteristici de sectă ascetică și purificatoare (în sudul Italiei și Sicilia). Democrit din Abdera susținea o cosmogonie mecanicistă cu rezonante divizibile și imuabile - atomii în veșnică mișcare. Apariția sofiștilor, în secolul V î.Hr., a echivalat cu o „revoluție” în gândirea elenică, ei introducând spiritul critic, ideea de eficiență a acțiunii, antidogmatismul manifest. Învățați precum Protagoras din Abdera, Gorgias din Leontini, Prodicos din Cos, Hippias din Efest puneau omul în
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
în gândirea elenică, ei introducând spiritul critic, ideea de eficiență a acțiunii, antidogmatismul manifest. Învățați precum Protagoras din Abdera, Gorgias din Leontini, Prodicos din Cos, Hippias din Efest puneau omul în centrul reflecției filosofice, în locul zeilor și al „principiilor fondatoare”. Sofist și, totodată, antisofist, Socrate s-a străduit să „predice” îndoiala creatoare, să condamne superstițiile, incultura, viciile concetățenilor, să fundamenteze o metodă de gândire (rațională) și o etică în spiritul ideii că fericirea oamenilor stă în virtutea luminată de rațiune. În secolul
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
ordinea, dreptatea. Discipol al lui Platon, Aristotel ("Metafizica", "Politica", "Fizica", "Despre suflet" etc.) a ridicat raționamentul (inducție și generalizare) la rangul de „cale a cunoașterii” științifice. Omul este perfecțiunea lumii vii, iar politica are drept scop fericirea lui prin justiție. Sofiștii, Socrate, Platon și Aristotel au operat mutația esențială în gândirea filosofică a Antichității: omul este obiectul exclusiv al gândirii filosofice, direcție de gândire transmisă ca moștenire spiritualității moderne europene. Artele au lărgit, la rândul lor, orizontul preocupărilor intelectuale ale grecilor
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
lumii făptuite de învățații elini. Astfel Democrit aproximativ între anii 460-370 î.e.n. pornind de la cercetările naturii a fost determinat să studieze inducția, analogia, ipoteza și a formulat legea rațiunii suficiente. În continuare la constituirea logicii și-au adus contribuția filosofii sofiști prin practica demonstrației. Gânditorul Socrate aproximativ între 469-399 î.e.n. prin centrarea reflecției pe suflet a adâncit preocuparea pentru modurile de gândire. Discipolul lui Socrate, Platon aproximativ între anii 427-347 î.e.n. ocupându-se de studiul genurilor supreme ale ideilor a încercat
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
s-a prăbușit. Trupele palmireze rămase care au refuzat să se predea au fost capturate de către Aurelian și au fost executate la ordinele sale. Printre cei care au fost uciși s-a numărat și consilierul șef al Zenobiei și filozof sofist grec, Cassius Longinus. Zenobia și Vaballathus au fost luați ostatici la Roma de către Aurelian. Vaballathus se presupune că a decedat în drum spre Roma. În 274, Zenobia a apărut în lanțuri de aur în parada triumfală a lui Aurelian la
Zenobia () [Corola-website/Science/328976_a_330305]
-
riguroase, adăpostite în Templul lui Dionysos. Originari din Abdera au fost renumiți filosofi și oameni de litere ai Greciei antice. Aici a fost „leagănul” filosofiei atomiste reprezentate de Leucip și Democrit (sec. V-IV î.Hr.). Din Abdera se trage marele sofist Protagoras (sec. V î.Hr.), precum și filosoful sceptic Anaxarchos (sec. IV î.Hr.), matematicianul și astronomul Bion (sec. IV-III î.Hr.), istoricul alexandrin Hekataios (sec. IV-III î.Hr.) și poetul epic Nikainetos (sec. III î.Hr.). Identificarea orașului antic cu ruinele, încă vizibile în acea
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
filozofice punându-și problema cosmogoniei. Astfel apare astrologia, dar sunt puse și bazele filozofiei științei. Filozofia babiloniană a exercitat o puternică influență asupra celei grecești, în special asupra filozofiei elenistice. Textul babilonian "Dialogul pesimismului" conține similarități cu gândirea agonistică a sofiștilor, cu doctrina contrastelor a lui Heraclit, cu "Dialogurile" lui Platon și poate fi considerat precursor al metodei maieutice a lui Socrate. Aceasta perioadă este delimitată între anii 400 d.Hr. și 1.300 (dupa alți autori, până în secolul al XVI
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
urmeze exemplul”. Toate aceste acuzații vin de la un poet comic și anume Aristofan. În piesa lui Arisfofan, „Norii”, Socrate este prezentat ca un ateu care este preocupat de sofisme. Socrate își continuă apărarea prin afirmația că el nu poate fi sofist, deoarece ei sunt înțelepți (sau așa le merge numele) și sunt bine plătiți. El, în schimb, este sărac și nu știe nimic bun și nobil.
Apărarea lui Socrate (Platon) () [Corola-website/Science/304464_a_305793]
-
lui Socrate. , istoricul și memorialistul, s-a născut lângă Atena în jurul anului 430 î.e.n și a trăit până către 350. Fiul unui cetățean de vază, a avut parte de o educație aleasă, numărîndu-se printre cei ce frecventau lecțiile sofistului Prodicos de Céos, înainte de a deveni un discipol entuziast al lui Socrate, de care s-a atașat de timpuriu, când abia împlinise vârsta de douăzeci de ani. Diogenes Laertios și Strabo ne relatează că Socrate i-ar fi salvat viața
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
Spre deosebire de ei, Heraclit vedea lumea că pe o realitate în permanentă schimbare. Empedocle susținea că patru elemente erau puse în mișcare de forțele iubirii și urii, aflate în opoziție. Atomiștii Democrit și Leucip, au încercat să arminizeze aceste teorii contradictorii. Sofiștii precum Protagoras, Gorgias și Cratylos au evitat aceste discuții în contradictoriu. Erau angajați să predea artă oratorică studenților ce optau pentru o carieră în avocatură sau politică. Sofiștii și-au orientat gândirea și acțiunile către viață de zi de zi
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]