38,408 matches
-
invidie. O teorie pe care mi-am insusit-o mai demult spune că există organizații orientate spre procese și organizații orientate spre rezultate. Dar cum organizațiile sunt făcute de oameni și sfârșesc prin a face, la rândul lor, oameni de soi nou, am ajuns să cred că, de fapt, oamenii înșiși pot fi împărțiți în felul acesta: unii urmăresc cu lupă și cu milimetrul corectitudinea proceselor, alții urmăresc cu asiduitate rezultatele. Primii băltesc, ferindu-se, de teama pedepsei, să-și asume
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
urmează calea sinuoasa a gătitului, sexului, cititului, conversației spumoase, a berii băute cu băieții, a preocupărilor lui, a prietenelor ei, a încrederii și totuși a aventurii și lista ar putea continua... Până la urmă, trag concluzia că femeia adevărată e un soi de bărbat, doar că are “dotarea” necesară să fie femeie? O himera frumoasă în care ai curajul să presari brumă de vise care ți-a mai rămas, fanteziile și speranțele, având siguranță că nu o poți avea ? Cam tristă poezia
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
de aici vine de fapt tristețea cea mare... E ciudat să te citesc invocând minuni autohtone din trecut, când tu nu îl suporți decât în granițele orizontului tău virusat de nepatrunderea lui. De la faza cu Eminescu...mi-ai devenit un soi de daimon invers. Istoria... Știi tu ce părere are însuși profesorul Boia despre reacția provocată în generația ta de cărțile lui? Citite prea curând, de către oameni care mai întâi critică, abia apoi află...dacă află..despre ce au criticat. Nu
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
care își aude vorbele la o vodca de 1 leu, in colt, la birt. Chiar dacă uneori intri în contradicție cu tine însuți, trebuie să fii tu primul cenzor al libertății tale de exprimare, atunci când “riști” să te transformi într-un soi de portavoce, indiferent cărei generații îi aparții. Și francezii se chinuiau să deslușească dacă Napoleon a fost un geniu sau un criminal care a distrus floarea tinerimii și barbatimii franceze în campania din Rusia. Dar nu cred că l-ar
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
nu-i duce mintea. Sigur că tot niște milițieni sunt de vină pentru că am ajuns în această stare deplorabilă în care distribuția carnetelor de conducere pare invers proporțională cu IQ-ul populației. Dar mă bucur când progeniturile lor, polițiștii de soi nou, se silesc să îndrepte greșelile antecesorilor și-i ajuta, cu duhul blândeții, pe impetuoșii mei colegi de trafic să-și vină în minți. Adică să nu mai intre într-o intersecție pe jumătate blocată, să nu-și mai claxoneze
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
în minți. Adică să nu mai intre într-o intersecție pe jumătate blocată, să nu-și mai claxoneze colegul din fața care așteaptă pe verde deblocarea intersecției și să nu mai vireze în intersecții decât de pe banda de lângă bordura. Polițiștii de soi nou nu-i ceartă pe șoferii care greșesc și rareori ajung să-i amendeze. Sunt, pur și simplu, mai mulți și nu-i mai lăsa să greșească. Am încredere că, prin repetiții zilnice, colegii noștri de trafic mai slabi de
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
de credință afirmata și rasafirmata(marxismul),este în pericol! I-am atras atenția că atunci cînd, de dimineață, te bați cu Pleșu și Liiceanu, explicindu-le cît de criminal e liberalismul pt că după-amiază să faci apologia multinaționalelor, pupindu-te cu tot soiul de hipermanageri și pozindu-te cu vedete de televiziune, lumea se gîndește că ceva e în neregulă. Nu există decît două explicații: ipocrizie sau dublă personalitate. Eu îmi fac griji pt cea de-a doua posibilitate. Te-ai gîndit că poate
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
lămurești. Cred că ne place să aruncăm cu samburi de corcodușe în orice by default. Și după aia să ne erijam în urmași ai lui nea Descartes și să ne demonstrăm nouă înșine că există... Dubito ergo cogito... E un soi de juisare cognitivă, nu? Și apropos Salve Bucurenciule, îmi aduc aminte de tine din Liceu. Ăla cu buturuga, biți și mesaje porcoase prin băi. Pt Nora, Codruț, Lector. Nora - Mulțumesc că ai mutat postarea mea anterioară la rubrică potrivită. Codruț
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
goale și tricoul proaspăt imprimat, “barzaunele” rasist care-a tisnit din gitlejul președintelui. Mai întîi a fost incursiunea paranormala a lui Gheorghe în borcanul cu poncife behaviorist-electorale( soldata cu expresii de genul: “Băsescu se hrănește din mase”, “intra într-un soi de vibrație”, “e mai tare decît viața”, “sinapsele nu-i mai funcționează”,etc.). Pe urma a început incursiunea ta în paralogica “de bun simț” a corectitudinii sterno-cleido-video-paranoic-mic-politice. Deci Băsescu e rasist, Regele Mihai e rasist, “problemele grave” trec neobservate( ar
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
rezultat previzibil). foarte coerent gabriel liiceanu, ultrapenibil istoricul religiilor, dezamăgitor de slab dl bucurenci, rezonabil dl vieru. lucrurile astea trebuie reluate pentru fiecare contencios social sau intelectual. s-ar putea ca, pe nesimțite, să se fi produs cu noi un soi de progres - iertat să-mi fie flagrantul delict de speranță WOW, ce tare conferențiarul necist Bucurenci! Cum își aduce aminte - căci și-a pierdut agenda cu notițele! -, până la punct și virgulă, TOT ce s-a discutat - idei, fraze, paragrafe... My
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
foarte discutabila aserțiunea aceasta: ‘religiozitatea e consubstanțiala omului’... Adică, vorba aia, “pe ce te bazezi”?? Cf acestei logici (și subiacentei sale sugestii apodictice), cei care nu sunt religioși nu sunt oameni?! @ anonimus.Nu vreau să recurg, ca DB, la tot soiul de trimiteri bibliografice, dar n-am cum să evit referință la Eliade, Bachelard sau Gilbert Durand.Ei nu sînt teologi ci filosofi ai religiilor, antropologi, specialiști ai imaginarului.Toti ajung la concluzia ca un om total areligios este mai degrabă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
și-o înlocuiește cu credința în ...nihilism!Iată, deci că religiozitatea supraviețuiește morții lui D-zeu.Ceea ce ma deranjeaza este că religiozitatea originară,metafizica, nu mai are loc de progenitura ei, religiozitatea profana care crede că înlocuirea zeului cu tot soiul de substitute profane trebuie să devină normă universală. Pt Codruț: mersi pt cursul scurt de istoria religiilor... Știam ce spun și Eliade, si Durând et alii, dar asta nu mă obligă să fiu de acord cu ei. Sunt pure IPOTEZE
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Oricum, mi-e teamă că, pînă la omologarea în deplină egalitate a tuturor "colaborărilor", mai e un drum lung. Atît de lung că nu se va sfîrși niciodată". Elocventă în sensul eliberării conștiinței diaristului "indirect" de balastul preconcepțiilor de orice soi este și demersul d-sale în zone socotite "delicate", asupra cărora apasă un conservatorism obosit, degenerat în mecanică pietate. Dar socotind că libertatea nu e numai un drept, ci și o obligație, nu e normal să înlăturăm orice tabuizare? Am
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
așa cum pot fi agreabile unele cărți nu neapărat fundamentale, canonice etc., care, nu rareori, devin ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
etnologii altfel, despre care, iarăși, nu știu cînd voi mai avea ocazia să scriu. Am renunțat, convins că e mai bine doar să-l tentez pe cititor cu două cărți reușite. Restul merită efortul descoperirii depline. Sînt două titluri din soiul rar de carte care merită nu doar citită, ci și văzută, pentru că prezentarea grafică, punerea în pagină, conlucrează cu textul; forma știe să speculeze și să construiască fondul.
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
bovarism) în alte ipostaze: cariere, posturi, specializări. Dvs., unul, sunteți mulțumit de ceea ce faceți? - Ani de-a rândul am scris în ziar cu gândul că nu peste mult timp o să mă apuc din nou de literatură. Asta îmi dădea un soi de insatisfacție surdă, nu tăioasă, dar persistentă. Până când, brusc, am realizat, uitându-mă în urmă, că aceea era literatura, ce scriam în ziar. Astăzi cred că nu numai în cazul meu, în general literatura chilelor de celuloză și a metrilor
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
postul a fost suspendat pentru obrăzniciile fără seamă emise, ore de-a rândul, de către senatorul, și până foarte curând reprezentantul României într-un important for internațional, dl. Corneliu Vadim Tudor. Răspund: toate emisiunile moderate de dl Dan Diaconescu erau, de soiul lor, din cale afară de lungi, aceea în care s-a produs dl C.V.T. intrând, așadar, perfect în cadrul obișnuit. Altcum, enormități, grozăvii, mișelii, dl Corneliu Vadim Tudor profesează încă dinainte de Revoluție, în presă, la televiziune, acasă în vestibul, de la ferestre, bănuim
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
pentru un copil să trăiască fără speranță, i-a spus Hellen Poe profesoarei fetei ei. Fata-capră. Nu departe de baracă, în sus, spre Redwater Creek, se găsea o depresiune împădurită, numită Jefferson Lick. Potrivit unei legende locale, acolo trăia un soi de centaur, scăpat dintr-un circ ambulant canadian, o vietate turbată și primejdioasă din pricina tuturor anilor petrecuți într-o cușcă, biciuit și lihnit de foame, pentru desfătarea spectatorilor. țapul monstru din Jefferson Lick era bau-baul orașului, folosit pentru a speria
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
merge?" ș.a.m.d.), i se face rău, îl omoară pe tînăr din două mișcări repetînd obsesiv - "mă simt rău". în fond, însă, nu faptele ca atare ne deranjează, ci modul în care filmul dobîndește prin acest episod nota unui soi de lecție moralizatoare. Nu există finețe, nu există subtilitate, nu există dramă la urma urmei căci scena ca atare sună artificial de la bun început. Incredibilul s-a instalat în vreme ce emoția a fost uitată de dragul educației. Să mai amintim și că
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
ca și cum te-ar iubi" - Stare), senzualitatea se densifică într-o relatare sado-masochistă: "îți aduc poemul pe care l-ai născut./ El vine, ca o încununare a neliniștii,/ cu biciul dragostei și te biciuiește" (ibidem). Dar rebeliunea femininului împotriva masculinului (un soi de luciferism feminin, căci poate fi decelat și un subtext religios al posturii!) nu pare a avea aici sorții unei izbînde absolute, reducîndu-se la o hărțuire mai mult ori mai puțin grațioasă, la o sumă de ambuscade. în cele din
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și într-un orășel de provincie cu o oarecare tradiție culturală, destul de ostenit și de neprivatizat atunci cînd eu am făcut cunoștință cu el. Astăzi îl privesc cu alți ochi, cu un soi de tandrețe, pentru că ne-a ajutat să ne cunoaștem, să ne apropiem, să transformăm lucrurile și situațiile mai mult sau mai puțin importante în pretexte de a ne privi, de a rîde în hohote, de a deveni complici la poante
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Nu să ne trezim că din aceiași puțini bani publici școlile vor fi dotate cu frigidere pentru a nu se alege praful de ideea premierului, dîndu-se copiilor lapte stricat. într-o țară în care se plătesc din bani publici tot soiul de studii de fezabilitate de care nimeni nu are nevoie, nu s-a putut găsi un evaluator al costurilor probabile pe care le implică de fapt operațiunea "cornul și laptele". E presa de vină că guvernul nu-și ia în
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
Agresive și prostești. Antrenori, lideri de club, jucători, toți se angrenează în această bătălie fără sens, lipsită de fair-play și, în definitiv, ridicolă, căci meciul care urmează dezminte de regulă toate declarațiile. Psihologic vorbind, dacă tot e la mijloc un soi de preparare psihologică, e complet greșit să-ți batjocorești adversarul înainte de meci. Dacă îl bați, rezultă că l-ai bătut pe unul slab și n-ai nici un merit; dacă te bate, rezultă că ai apreciat anapoda valoarea sau că ai
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
și a tehnicilor "automatismului psihic" care, paradoxal, ajung a se monitoriza. Este ceea ce criteriul a numit "comedia onirică", parțial inspirată de pilda, contactată prin intermediul lui Breton, a lui Jacques Vaché, căruia îi datorează formula de "pohet" și "pohezie", ca un soi de scut ironic al cavalerului romantic fără prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
Exercițiul uitării este practică - tulburătoare, liniștitoare, devastatoare - în fața căreia ne aflam singuri, singurei. Nu uităm cu toții la fel, același lucru, în același timp. Parcurgerea Uitării a lui George Banu nu este doar actul lecturii și transferul ei filosofic. Este un soi de provocare cu capcane: poți pricepe că jocul te prinde, ca, poate prea de-vreme, uitarea îți dă tîrcoale și-și încearcă seducția. "Uitarea pri-mejduieste carieră oricărui actor. Și totuși, un actor care uită re-gaseste sentimentul primejdiei în teatru și
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]