36 matches
-
istorie destul de lungă. Nu ne propunem să intrăm aici În detaliile istoriei solidarității, ci doar să clarificăm originile unui termen care va deveni, la puțină vreme după Despre diviziunea muncii sociale, un fel de program politico-filosofic, cunoscut sub numele de solidarism și pe care Îl va Întruchipa Partidul Radical Încă de la crearea sa, pe 23 iunie 1901. Genealogia noțiunii În ciuda inextricabilei dificultăți a chestiunilor legate de genealogie, putem să-i acordăm lui Pierre Leroux un statut privilegiat. În 1859, În La
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nu ne putem mulțumi cu un sentiment acolo unde este nevoie de „un principiu științific și rațional capabil să stea la baza intervenției forței publice” (Boutroux, citat de Bouglé, 1906, p. 264), principiu științific căruia revoluția i-a schițat contururile. Solidarismul sau dreptatea consacrată Într-adevăr, Léon Bourgeois va revendica În mod explicit moștenirea revoluționară: „Cei trei termeni ai devizei republicane «Libertate, Egalitate, Fraternitate» sunt respectați, nu distruși de doctrina noastră. Pentru egalitate, este de spus un singur lucru. Orice introducere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ibidem, p. 104). Din perspectiva unei acțiuni infinite, solidaritatea este Într-adevăr o politică inextricabil legată de conștiința unei transformări necesare a istoriei și a unei alte societăți de construit. A. P. & BOUGLE Célestin (1906), „Note sur les origines chrétiennes du solidarisme”, Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, pp. 251-264. BOURGEOIS Léon (1897), Solidarité, Paris, Armand Colin. — (1902), „L’idée de solidarité et ses conséquences sociales”, in BOURGEOIS Léon și CROISET Alfred (coordonatori), Essai d’une philosophie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Război Mondial, intitulată Liga Națională Flamandă (Vlaamsch Nationaal Verbond). Dillen a conturat ideologia partidului într-un manifest cunoscut sub numele "Cărticica portocalie" (Oranje Boekje). Aici, el prezintă cei trei piloni ideologici ai VB-ului, și anume: conservatorismul, naționalismul secesionist și solidarismul, declarând totodată că independența Flandrei reprezintă ținta politică supremă. Cu toate acestea, seducția ideologică a VB-ului s-a dovedit deosebit de limitată în anii 1980, Dillen rămânând singurul reprezentant ales al partidului, până în 1987, când, în parlamentul federal, i s-
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Iași, 2007. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.), Dicționar al gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași, 2009. Boudon, R., Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Bougle, C., "Note sur les origines cherétiennes du solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, 1906. Braniște, E.; Braniște, E., Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001. Bria, I., Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994. Buzărnescu, Ș., "Arhitecturi sociologice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de Studii Sociale despre aplicarea socială a solidarității (1902-1903), Léon Bourgeois, doctrinarul solidarismului, desemna "obligația de a proteja viața contra riscurilor cauzate de condițiile insalubre"2 ca fiind "cea mai presantă dintre obligațiile sociale ce se nasc din faptul solidarității" (p. 269). Spectacolul "nenumăratelor decese ale copiilor, care pun în mare pericol viitorul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe aceia care împărtășeau concepția leplaysiană a societății. Dar dezvoltarea tehnicilor de asigurare apărea ca o cale mult mai sigură pentru concretizarea principiilor solidarității
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de starea diviziunii sociale a muncii, prin responsabilitatea individuală. De la legea privind accidentele de muncă (10 aprilie 1898) la legea care instituia săptămâna de muncă de 40 de ore (21 iunie 1936), legislația socială se inspira în primul rând din solidarism pentru a implanta germenii statului-providență de după cel de-al Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu este singura teorie care cunoa?te un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n mediile republicane, care se �ntrebau, �n ace?ți ani delica?i pentru regim, asupra fundamentelor reale ?i posibile ale liantului social. �nainte de afirmarea solidarismului la sf�r?ițul secolului, un filosof ast?zi neglijat, Alfred Fouill�e, �i deschide calea. Acest eseist stimabil, care a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice Le Tour de la France par deux enfants (lucrare scris? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra teoriei ?tiin?ei (1922); Sociologia dreptului (1922); Wirtschaftsgeschichte (1923) WINDELBAND Wilhelm (1848-1915), Geschichte und Naturwissenschaft (1904) WUNDT Wilhelm (1832-1920): Elemente de psihologie fiziologic? (1874); Elemente de psihologia popoarelor (1905-1920) BOUGLE Celestin (1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se �ntorc spre lumea anglo-saxon? pe care mediile liberale franceze � din care fac parte � o opun modelului german, care are favoarea republicanilor. Demolins este printre primii care pledeaz? �mpotriva statului, ceea ce face din el unul dintre adversarii declară?i ai solidarismului dominant. Consecvent cu sine, el �?i aplic? ideile educative la Verneuil-sur-Avre, �n Eure, unde fondeaz? ?coală de la Roches care va deveni un important loc de formare a copiilor claselor conduc?toare �n prima treime a secolului XX. Dup? moartea lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]