931 matches
-
Brătianu 09.30 DEPUNERI DE JERBE ȘI COROANE -statuia Iuliu Maniu 10.00 DEPUNERI DE JERBE ȘI COROANE - busturile Regelui Ferdinand și Reginei Maria 10.15 DEPUNERI DE JERBE ȘI COROANE - statuia Mihai Viteazul, busturile Făuritorilor Unirii 11.00 PRIMIREA SOLIILOR DIN CETĂȚILE DE SCAUN - Sala Unirii 12.00 TE DEUM - Catedrala Reîntregirii 12.00 CEREMONIALUL SCHIMBĂRII GĂRZII CETĂȚII - Poarta a III-a 12.30 POVESTEA ORAȘULUI MARII UNIRI SPUSĂ DE PERSONAJE ISTORICE: DANSURI MEDIEVALE - Piața Tricolorului 12.30 EXPOZIȚIE DE
Programul zilei de 1 Decembrie la Alba Iulia. Vezi când are loc parada militară () [Corola-journal/Journalistic/24357_a_25682]
-
Catilina, scriitor celebru în epocă și peste veacuri, teoretician literar, el s-a ilustrat și prin introducerea gândirii speculative la Roma. Romanii erau prin construcția lor genetică refractari filozofiei: În anul 155 în.d.Cr. a sosit în cetatea eternă o solie ateniană formată din trei filozofi, academicul Caeneade, stoicul Diogene din Babilon și peripateticul Critolaus. După îndeplinirea misiunii diplomatice, ei au ținut conferințe în care i-au uluit pe romani prin virtuozitatea cu care își susțineau ideile. Mai ales Caeneade a
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
capta esența din capul locului, chiar prin titlurile poemelor, granule ale sumbreții fără scăpare: Elogiul zădărniciei, Les puissances des ténèbres, Starea de plîns, Apoteoza Răului, Pustiitorul, Agonie, Atotsfîrșitul. Sau asumîndu-și rolul de herald al nimicirii, prin acest vers-deviză: "Că o solie a ireparabilului sosește poetul". Un prim aspect al acestei solii care poartă mesajul tenebrelor nimicitoare o constituie însăși făptura poetului ce se oferă martirajului, mostră a unei umanități damnate. Sfințenie sau fachirism? Jertfă sau performanță tehnică? Din fericire, poezia nu
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
ale sumbreții fără scăpare: Elogiul zădărniciei, Les puissances des ténèbres, Starea de plîns, Apoteoza Răului, Pustiitorul, Agonie, Atotsfîrșitul. Sau asumîndu-și rolul de herald al nimicirii, prin acest vers-deviză: "Că o solie a ireparabilului sosește poetul". Un prim aspect al acestei solii care poartă mesajul tenebrelor nimicitoare o constituie însăși făptura poetului ce se oferă martirajului, mostră a unei umanități damnate. Sfințenie sau fachirism? Jertfă sau performanță tehnică? Din fericire, poezia nu e obligată a face departajări, nutrindu-se inclusiv din simțămîntul
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
Ta. Orbitor! MAJESTATEA SA (către FOTOGRAF): Ai înregistrat totul? Totul, totul?... FOTOGRAFUL: Absolut totul, Înălțimea Ta. MAJESTATEA SA: Lumea trebuie să afle că s-a schimbat. Să spuneți povestea departe, până unde nimeni nu locuiește! (Către SFETNIC.) Au fost toți solii străini? Au văzut și s-au minunat? Vor spune lumii cum cresc? (SFETNICUL confirmă.) Bun... Cupa asta chiar îmi place. Parcă-i o țâță tare... (Către GENERAL.) Tu nu știi să răspunzi când te întreb? Dacă-l ochesc din greșeală
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Epistola către Diognet, I, 2, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 409. 118 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 16, 11 la Matei, P.G. LVII, col. 253. 119 Idem, Despre pocăință, omilia 9, 1, P.G. XLIX, col. 343. 120 Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, cap. XXXII, traducere, introducere, note și indici de Pr.Prof.Dr. T. Bodogae, Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Pr.Prof.Dr. D. Fecioru, în Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 501. 121 Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, cap. I, în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cărui nume îl cunoșteau deja din revista «Familia», nu atât pe luceafărul poeziei românești de mai târziu, pe care încă nu-l bănuiau, ci pe fratele român de dincolo de Carpați, care le aducea, prin versuri și prin farmecul cuvintelor sale, solia frumuseții și a sentimentelor ce legau pe fiii aceluiași popor” - i-a relatat Emilia Lungu-Puhallo, ea însăși ziaristă și poetă, lui Aurel Cosma jr., care, la rându-i, este citat cu însemnările din „Prin Timișoara de altădată“ în mai toate
Agenda2003-3-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280600_a_281929]
-
trebuia să-i ofere tinerei Maria ocrotire și adăpost. Fecioarei Maria îi binevestește arhanghelul Gavriil că va naște Prunc, de origine dumnezeiască, și că împărăția Pruncului, adică Biserica, va fi fără sfârșit. Maria nu și-a pierdut cumpătul în fața acestei solii creștine, ci îndrăznește să întrebe, plină de curaj: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? “ (Luca 1, 34). Acestei întrebări arhanghelul îi dezvăluie modul minunat în care se va petrece zămislirea Pruncului, subliniind din nou dumnezeirea Lui
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
est aut nusquam quod quaerimus” De ce aș putea cuprinde în acest braț firav, tulpina florilor, tulpina lor pe acest braț curbat. Doar trandafirul a invatat, se apără cu spinii dar restul parcă ne răsfăța cu un pitoresc sublim. Îmbrățișând îmbrățișat, solie, aduc omagiul unui condamnat, la picioare de tulpine florilor simbol curat. De ce acest: Hîc est? Pentru că: Aici este, sau nicăieri, ceea ce căutăm. Referință Bibliografica: Hîc est / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017
HIC EST de PETRU JIPA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381585_a_382914]
-
rost la trecătorii grăbiți. Îmi face bine iluminarea de-o clipă a fețelor reci. Sunt cerșetorul ce-și schimbă rușinea-n arginți Și-n apă curată văi de suflete seci. Azi am trăit copilăria-ntr-un ceas Am primit o solie de zâmbet și-o dau mai departe. Sunt călătorul ce caută febril un popas, Pe care-l găsesc adesea într-un gând de departe. Iar tu, cel ce-mi dăduși, prin zâmbet, lumină, Ești soarele pasului meu străin, efemer. Mi-
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
est aut nusquam quod quaerimus” De ce aș putea cuprinde în acest braț firav, tulpina florilor, tulpina lor pe acest braț curbat. Doar trandafirul a învățat, se apără cu spinii dar restul parcă ne răsfață cu un pitoresc sublim. Îmbrățișând îmbrățișat, solie, aduc omagiul unui condamnat, la picioare de tulpine florilor simbol curat. De ce acest: Hic est? Pentru că: Aici este, sau nicăieri, ceea ce căutăm. Citește mai mult ,,Hic est aut nusquam quod quaerimus”De ce aș putea cuprindeîn acest braț firav,tulpina florilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
Citește mai mult ,,Hic est aut nusquam quod quaerimus”De ce aș putea cuprindeîn acest braț firav,tulpina florilor,tulpina lorpe acest braț curbat.Doar trandafirul a învățat,se apără cu spiniidar restul parcă ne răsfațăcu un pitoresc sublim.Îmbrățișând îmbrățișat, solie,aduc omagiul unui condamnat,la picioare de tulpineflorilor simbol curat.De ce acest: Hic est? Pentru că:Aici este, sau nicăieri,ceea ce căutăm.... XIX. ÎN DEȘTEPTĂRI DE ROUĂ, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Pădurea o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
rost la trecătorii grăbiți. Îmi face bine iluminarea de-o clipă a fetelor reci. Sunt cerșetorul ce-și schimba rușinea-n arginti Și-n apă curată vai de suflete seci. Azi am trăit copilăria-ntr-un ceas Am primit o solie de zâmbet și-o dau mai departe. Sunt călătorul ce căuta febril un popas, Pe care-l găsesc adesea într-un gând de departe. Iar tu, cel ce-mi dăduși, prin zâmbet, lumină, Ești soarele pasului meu străin, efemer. Mi-
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
am zâmbit fără rost la trecătorii grăbiți.Îmi face bine iluminarea de-o clipă a fetelor reci.Sunt cerșetorul ce-și schimba rușinea-n argințiși-n apă curată vai de suflete seci.Azi am trăit copilăria-ntr-un ceasAm primit o solie de zâmbet și-o dau mai departe.Sunt călătorul ce căuta febril un popas,Pe care-l găsesc adesea într-un gând de departe.Iar tu, cel ce-mi dăduși, prin zâmbet, lumină,Esti soarele pasului meu străin, efemer.Mi-
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
coboară Istoria lumii pe a vieții scară, Scriindu-și adesea, cu sângele-i teza... Doar ea a știut,omenirea să ție, Cu dragostea ei iubitoare să-ntreacă, Furtuni și dezastre,ce și azi ne încearcă, Să ducă senină a vieții solie... Virtutea,credința,iubirea-i fecundă A dat pământului mulțimea ce crește... Ca mulțumire, omenirea azi îi dăruește O zi specială,aniversară ,ce abundă... Deci sexului slab,cum zice o glumă Azi ne-nchinăm,cu daruri și fapte, Nutrim năzuințe în
TU FIICA A EVEI... de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384191_a_385520]
-
doar ce urmează: Voința-I binecuvântează Alt corp ceresc cu un nou neam. De ce a hotărât să-ți fiu, Eu, vizitiu spre noua casă? Și ce planetă'a fost aleasă S-o facă rai dintr'un pustiu? Este planeta nemuririi, Solie către universuri, Nativii ei sorbi-vor versuri *** Referință Bibliografică: Nu mi-ai fost înger ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate
NU MI-AI FOST ÎNGER … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384297_a_385626]
-
și surori! Soarele-I ascuns de nori, Dar curând va răsări! Oare cum ne va găsi? Am curaj ca să privesc către El și să zâmbesc? Am urmat sfatul Scripturii, sau bolboroseala gurii? Nu vă amăgiți! Mesia este Cel ce dă solia, Logosul cel Sfânt prin care, noi avem eliberare, Nu poate cunoaște omul, câte zile are-atomul, Dumnezeu ne vrea în cer, prin credință, nu mister! Nu mai alergați la vraci, ei sunt controlați de draci! În Apocalipsa-i scris cum se-ajunge-n
DOAR CUVÂNTUL INSUFLAT! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380134_a_381463]
-
bărbați de stat le foloseau în interesul lor și a Țării Românești. Pentru a înșela vigilența agenților turci care mișunau pe străzile Bucureștiului ca să surprindă toate mișcările, și în special lucrăturile de la curtea domnească, Constantin Brâncoveanu evita să primească acolo soliile străine care ar fi trezit suspicuni de natură să-i creeze neplăceri. Travestiți sau deghizați în negustori de mărfuri occidentale sau orientale, emisarii guvernelor străine erau îndrumați pe drumuri mai puțin frecventate și primiți în toiul nopții mai cu seamă
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Împăratul o urmări prostit cum își pierde urma prin frunziș. Nu trecu mult și păsările care împânzeau văzduhul în căutarea lui se repeziră să îl însoțească la palat. După nici trei zile de la întoarcerea lui, la poartă se prezentă o solie a supușilor, condusă de bufniță. - Măria-ta, Petruș-Împărate, nu vrem să te superi pe noi și nici să îți iei din nou tălpășița, dar tare ne-am dori o împărăteasă! - Știu că aveți gânduri bune, începu împăratul, dar păsările săriră
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
înfiorător. Hoarda tătărască este masacrata, având mari pierderi în oameni, Eminec însuși este făcut prizonier de Ștefan. Hanul cel bătrân de pe Volga, tot nu înțelege cu cine are de a face, astfel încât își permite să-i trimită lui Ștefan o solie mânioasa de 100 de oameni (exact câți au murit la bătălia din Rimini!). Solie care are tupeul să-i ceară lui Ștefan nu doar eliberarea prizonierilor tătari ci și ...despăgubiri pentru pierderile suferite! Inconștiență și nesimțirea cererii sunt pedepsite pe
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
prizonier de Ștefan. Hanul cel bătrân de pe Volga, tot nu înțelege cu cine are de a face, astfel încât își permite să-i trimită lui Ștefan o solie mânioasa de 100 de oameni (exact câți au murit la bătălia din Rimini!). Solie care are tupeul să-i ceară lui Ștefan nu doar eliberarea prizonierilor tătari ci și ...despăgubiri pentru pierderile suferite! Inconștiență și nesimțirea cererii sunt pedepsite pe loc. Ștefan cel Mare ordona tragerea în țeapă a tuturor prizonierilor alături de 99 de
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
tupeul să-i ceară lui Ștefan nu doar eliberarea prizonierilor tătari ci și ...despăgubiri pentru pierderile suferite! Inconștiență și nesimțirea cererii sunt pedepsite pe loc. Ștefan cel Mare ordona tragerea în țeapă a tuturor prizonierilor alături de 99 de tătari din solie. Fiul hanului este tăiat pe loc în bucăți. Supraviețuitorului i se taie nasul și urechile și este trimis călare înapoi la Hoarda de Aur să povestească hanului ultimele noutăți ! Turcii se dovedesc, la rândul lor, la fel de grei de cap... Cuceritorul
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune Viorica Enachiuc. Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 șiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice și religioase, iar cartea cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece și rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Manuscrisul consemnează înființarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 și 1101. „Sunt informații despre organizarea administrativă și militară a țarii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la
Adevărul despre DACI de la BUDAPESTA ne va ZGUDUI. Istoricii ne-au MINŢIT [Corola-blog/BlogPost/93214_a_94506]
-
aparținut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune aceasta. Solii și cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 șiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice și religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece și rugăciuni, care include
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
în epoca bronzului”, spune aceasta. Solii și cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 șiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice și religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece și rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înființarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. “Sunt informații despre organizarea administrativă și militară a țării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]