55 matches
-
de interes comunitar din sit. Influența mai importantă a acestuia este asupra habitatelor forestiere. Distribuția habitatului 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) este condiționată de solul și substratul litologic. însușirile substratului litologic cu duritatea și compoziția chimică a rocilor de solificare influențează distribuția habitatului, de multe ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Ca factor ecologic, solul prezintă o importanță covârșitoare, influențând uneori decisiv dezvoltarea speciilor forestiere, în mod favorabil sau nefavorabil, direct sau indirect (Chiriță C. et al., 1977
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri. Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului). Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieșite de sub influența inundațiilor permițând dezvoltarea unei vegetații mai bogate care a determinat o bioacumulare
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
inundate sau ieșite de sub influența inundațiilor permițând dezvoltarea unei vegetații mai bogate care a determinat o bioacumulare și humificare mai intensă și drept rezultat s-a format un orizont humifer mai gros și mai bogat în humus. Procesul de solificare nu mai este întrerupt de viituri, astfel că solurile aluviale pot evolua în continuare spre solurile zonale din apropiere. Alcătuirea profilului și proprietăți: Litosolul distric prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: O(Ao) - Rp. Orizontul Ao este mai gros
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
din pietrișuri și nisipuri situate de-a lungului râului Mureș și a văilor principale. Natura substraturilor este deosebit de favorabilă pentru producerea fenomenelor de alunecare (însoțite de surpări și prăbușiri). Materialele parentale, în general bogate în argilă, orientează procesul de solificare spre formarea argiluvisolurilor. ... 4.2.3. Hidrografia Apele curgătoare de pe teritoriul ocolului aparțin marelui bazin hidrografic al Mureșului, toate cursurile principale din zonă fiind afluenți ai acestuia Ozdul, Gambut, Cecalaca, Gabud). Râul Mureș parcurge teritoriul pe cca. 22 km străbătând un
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în profilele principale de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
de teren. Multitudinea factorilor geomorfologici enunțați se află în strânsă legătură unii cu alții, determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea acesteia. Relieful influențează atât răspândirea și caracteristicile solului (profunzime, intensitatea erodării ș.a.), cât și procesele de solificare, prezența vegetației forestiere și a tipurilor de pădure și de stațiune. Pe categorii de expoziții, repartiția fondului forestier se prezintă astfel: Repartiția suprafeței pe categorii de expoziție Tabelul 4.2.2.3. Categoria de expoziție Suprafața (ha) % Însorită 2,47 1 Parțial însorită - - Umbrită
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
având ponderea cea mai mare în cuprinsul unității de producție analizate. Are profil: Aodi-C, apare cu deosebire pe versanți, pante cu alunecări, pe materiale parentale neconsolidate. Condițiile caracteristice pentru formarea regosolurilor sunt cele determinate de prezența eroziunii geologice, astfel încât solificarea nu poate avansa. Orizontul Aodi este puțin conturat și gros de 10-30 cm, parțial structurat, cu până la 4% humus în zona forestieră, cu sau fără carbonați, cu reacție acidă sau slab alcalină. Regosolurile au o fertilitate scăzută, iar pădurile
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
care are acumulare de humus și însușiri fizice și biochimice favorabile. Faeoziomurile sunt caracteristice părții estice și nordice a sitului, pe o suprafață de 127,17 ha, în sectoarele inter fluviale, strâns legate de pedogeneza specifică Câmpiei Transilvaniei. Dintre procesele de solificare se remarcă cele de bioacumulare intensă și formarea humusului de tip mull calcic, migrarea coloizilor de humus și argilă din orizontul A în orizontul B. Faeoziomurile au o textură mijlocie (lutoasă) sau mijlocie fină (luto-argiloasă), slab diferențiată pe profil. Faeoziomurile
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
niveluri ridicate ale Dunării, reprezintă habitatul stabil pentru Spermophilus citellus. ... 2.3. Pedologie În situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu solurile aparțin clasei solurilor hidromorfe și neevoluate/trunchiate, Protisoluri. Materialul mineral principal este reprezentat de nisipurile care nu permit nici procese evoluate de solificare și nici păstrarea nutrienților. Formarea solurilor în luncă depinde mai mult de factorii hidrici și climatici, dar procesele sunt încetinite de structura afânata a solului și de vegetația ierboasă, care nu îl fixează suficient, la care se adaugă și procesele
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
de teren realizate în cadrul ploturilor se trec în fișe de teren. Releveul fitocenologic reprezintă înregistrarea fidelă a compoziției floristice a fitocenozei, a unor indici populaționali cantitativi (abundența-dominanța, acoperirea, prezența) și a unor caracteristici ale biotopului (granulația nisipului, gradul de solificare a nisipului, prezența dunelor de nisip Releveurile se realizează în cadrul unor suprafețe de probă (quadrate), delimitate în porțiunile mai omogene ale fitocenozelor, evitându-se pe cât posibil zonele de tranziție dintre fitocenozele învecinate. Dat fiind specificul asociațiilor vegetale din
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de la Foieni). Tipurile de dune adăpostesc comunități de plante unice la nivel național sau european, cu numeroase rarități floristice, multe dintre ele specifice substratului nisipos, mai mult sau mai puțin sărăturat. În funcție de mobilitatea dunelor, de gradul de solificare a nisipurilor, de vegetația caracteristică cu rol în fixarea dunelor sau de influența mai mult sau mai puțin pregnantă a apelor freatice sau de infiltrație, în cadrul complexelor de dune, se disting mai multe tipuri de habitate și anume: – Dune
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980) cărora li se adaugă solurile intrazonale: clasa protisolurilor (soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate cf. SRCS
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor se pot vedea din loc în loc, 1-2 benzi, de culoare cafenie-roșcată, reprezentând soluri îngropate, mărturie a unor perioade în care aluvionarea a fost mai redusă, iar solificarea mai activă (C. Martiniuc, 1962). Adâncimea actuală a râului este relativ recentă și ea s-a produs datorită faptului că prin înălțarea șesului revărsările au devenit tot mai rare, iar întregul debit a fost obligat să se scurgă numai prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
parte din Podișul Moldovei, districtul Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1980. Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
1980. Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
1980. Principalele caracteristici ale unităților de sol din tabel se referă la: relief, pantă și expoziție, textura solului în orizontul de suprafață (primii 20 cm) și în secțiunea de control, rocă mama și rocă subiacenta, dacă aceasta influențează condițiile de solificare, adâncimea la care apare rocă dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reacția solului (pH în primii 20 cm), conținutul de CaCO(3), starea de aprovizionare în principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu și fosfor), conținutul de săruri, gradul
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab erodat textural este, după cernoziomuri, solul zonal cel mai răspândit. b) -Cernoziomul cambic slab spre mediu erodat textural este răspândit acolo
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
eluvii, deluvii, coluvii, proluvii. Acestea sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și luturi. Eluviile sunt alcătuite din formațiuni neconsolidate sau slab consolidate, ceea ce face ca diferențierea lor să fie mai anevoioasă, deseori considerându-se grosimea lor egală cu a stratului supus solificării. Pe anumite interfluvii, predominant argilomarnoase din bazinul Bahluiețului (de exemplu interfluviu dintre Bahluieț și Pârâul Oii), complexele argilo-marnoase s-au transformat diagenetic în luturi loessoide eluviale cu grosimi de 3-4 m ( Băcăuanu, 1968). Deluviile predominante sunt cele fine, nisipoase și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse acoperite de formațiuni vegetale erbacee de fânețe și pășuni, evoluția procesului de solificare s-a făcut pe direcția înțelenirii slab acide. Comuna se încadrează sub aspect climatic în zona climatică montană a Carpaților Orientali. Valorile barice oscilează între 69,4 mm minima și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului variazî ântre 25%-80
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
pelinul negru, mimozele, salcâmul, curmalul. Absența solurilor este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare. Solurile specifice sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor de apă și prin lipsa unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]