204 matches
-
pe coperta a patra a ultimului său volum. Împărțirea volumului în cicluri poematice urmează arborescenței temelor: poeme de dragoste (Balade, Doamnelor, balade), meditații existențiale în registru cvasifolcloric (Cântece-decântece, farmece și vrăji), poezie socială (Efectul de seră), poezie spiritual-religioasă (Poeme bizantine), solilocviu filosofic-teatral (Măști, dialoguri și sofii...). Elementul tutelar al acestui univers dens, unitar, este focul, semnificant, în cheie abisală, al idealității înalte. Pecete generică a unei tinereți învolburate, el prezidează și vârstele târzii și promite să ateste, mai presus de timp
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
acea "rugozitate" elegant-dramatică în favoarea unei ironii colocviale. Acesta ar fi, la limită, reproșul de esență: că în textul Monicăi Lovinescu naratorii au o insolitare aspră a vocii, ceea ce presupune, în ciuda adresării permanente către un posibil cititor, o singurătate nedepășită, un solilocviu - iar în traducere tonul devine colocvial, ceea ce presupune un dialog cu cititorii, o comuniune de gust și de repere. De exemplu, propoziția citată ca motto, "un inconnu est toujours un inconnu", este tradusă : "străinul tot străin rămâne", cu trimitere nejustificată
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
morții unuia dintre copiii familiei, fapt care provoacă anamneza celui mai mare dintre ei, o anamneză care are drept cadru arhitectura complicată a zgârie-norilor, a izolării la înălțimi amețitoare în structuri cristaline, de o perfecțiune glacială, a unui om solitar. Solilocviile meditative constituie o colecție frumoasă de banalități, de generalități, cărora doar aerul ceremonial al șoaptei și rama muzicală le conferă o profunzime de împrumut și nu de conținut. Dacă realizăm un decupaj al părților muzicale, și al brumei de text
Noduri și semne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5171_a_6496]
-
ațipit/ în care/ întunericul pilește mînere de uși/ somnul ca o răsplată/ îndărătul unor perdele/ aducînd vorba/ despre craniul pleșuv al paradisului// din ghiozdanul unui școlar/ rostogolindu-se pe asfalt/ cifra obeză:/ doi” (Orașul ca un fosfor tăcut). Taedium vitae, solilocviul, retragerea, marginalitatea: iată materia din care se alcătuiește Bucuria anonimatului. O poetică a nespectaculosului, sau mai bine zis a spectacolului existenței/lor nespectaculoase (și nebăgate în seamă). Reeditarea de față ne atrage atenția că e cazul să recitim literatura din
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
de „delir al sufletului său bolnav”. (Serghei Bulgakov) Astfel, dacă în prima parte a acesteia asistăm la monologul unui individ care vrea să creadă că, în adâncurile sale sufletești, crede în Dumnezeu, deși nu acceptă lumea, în jumătatea cealaltă a solilocviului, aceeași credință este supusă unui examen definitoriu, cel care-l susține, singurul de fapt, rămânând... Fiul de origine divină: Iisus Christos, care ne-a lăsat moștenire pilda vieții Sale; Nietzsche îi spune practica vieții Sale. Să nu uităm că Ivan
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
nu dă peste zvîrcoliri, agonii sau surpări definitive, ci peste un spirit mansuet care chicotește cu inteligență pe seama incidentelor prin care trece. Așa se face că nu asistăm la o dramă de conștiință provocată de frîngeri dureroase, ci la un solilocviu de intelect în cursul căruia un spirit stingher face literatură sub pretext că-și înfățișează degenerarea. Arta lui Ciocîrlie e că-și convertește tribulațiile în expresie fină, respectînd regula discreției literare. Altfel spus, autorul știe că intimitatea în literatură are
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
nici un efort.” (p. 93) Asta nu înseamnă că autorul e în puseu de autoflagelare: pentru asta ar fi trebuit să se deteste pe sine, ceea ce nu-i cazul. Spuneam că nu aflăm în carte o dramă de conștiință, ci un solilocviu de intelect, cu remarca obligatorie că perorația autorului este întreținută de lecturi. Din acest motiv, majoritatea reflecțiilor îi sunt iscate de citate pe care scriitorul le comentează în cheie personală, atîta doar că citatele nu sunt note de lectură făcute
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
prin emoție, singurul care îi îngăduie și stingerii personale să-l accepte pe «dincolo» luând de «aici» un mugur de metaforă - lumina devenită întunericul ei. Este învățătura orfică eminesciană a morții, prezentă deja în misticismul solar grec dar și în solilocviul ciobanului mioritic - fără ca o asemenea observație să ne plonjeze automat în tropismele gândirii mitice, care mai mult limitează libertatea emoției. Limbajul este un proces monologic și autocreator nutrit din misterul emoției. Dar rămâne o trezire adresată «nimănui», căci în primul
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
sus și Tânguire în Lumea, 2, nr. 31, 5 mai 1946, p. 6, col. 1-2, sus. 6. Lumea. Săptămânal literar, artistic, social. Apare în București (23 septembrie 1945 - 16 iunie 1946). 7. Epistola este însoțită de manuscrisele: Cina, Copacul, Invocație, Solilocviu și Stingere. 8. Forma corectă este abstinența. Provine din latinescul abstinentia. 9. G. Mărgărit - Tânguire. Conține cinci strofe, dactilografiate, a câte patru versuri fiecare.
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
Dionisie Areopagitul. Folosind „întreita orbire” a necreștinilor că pe o temelie în vădirea Adevărului, Bonaventura și-a desăvârșit speculația (de la un cuvant drag lui, speculum= oglindă) într-o opera din care mai cunoscute sunt: Despre întreita cale (De triplici via), Solilocviu (Solilocvium), Pomul vieții (Lignum vitae), Itinerariul minții spre Dumnezeu (Itinerarium mentis în Deum), Viața mistica (Vită mystica). Despre înțelegerea revelației și teologia istorică a lui Bonaventura a scris însuși Joseph Ratzinger, cel care avea să devină Papă Benedict al XVI
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
o pună întotdeaua deplin în valoare, iar dansul final, cu toate peronajele purtând perfuzii zburătoare, atacate, pe rând, de un personaj draculian, a fost și ca idee prea puțin fericită. Cel de al doilea spectacol Soliloquy, sau cu titlul extins Solilocviu despre Țara Minunilor, a fost mai mult o joacă decât un prilej de meditație, cum ar fi sugerat titlul, fiind alcătuit preponderent dintr-o suită de duete și scene de grup și mai puțin cum ar fi fost de așteptat
Dansul în Festivalul „George Enescu“ Artiști portughezi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3167_a_4492]
-
iar din Nimic n-ar trebui să cadă, 94. Jubiliant în fața fantasticilor chipuri ale vieții și a secretei existențe a lucrurilor, atent la conspirativele relații dintre acestea, Gheorghe Grigurcu le mânuiește cu o la fel de dinamică poftă de cuprindere. Într-un solilocviu de cea mai supravegheată economie - clipa de maximă întindere a arcului, înainte de pornirea săgeții. Paradoxul îl constituie versul plin, aproape cantabil („Înotând în carnea tânără a Nimfei ca-n apele Mării”/, „Treci prin verdeața verii ca printro apă clară”), dar
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
face că ceea ce ar fi putut foarte bine să devină un dezastru avea să se transforme, în cazul lui Alexandru Dragomir, într-una dintre cele mai fascinante aventuri ale filozofiei din istoria culturii române: filozofia ca gîndire solitară pură, ca solilocviu infinit, ca bucurie de a gîndi pentru tine tot ce te înconjoară. Pentru aceasta, Dragomir a trebuit să îndeplinească o singură condiție: să facă din clandestinitatea culturală o profesiune de credință. Condiția aceasta a îndeplinit-o atît de bine încît
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
apel la sintagme scurte, nervoase, aparent lăsate într-o perpetuă suspensie, mărturisesc un vechi și temeinic tabiet meditativ, o propensiune spre marile (încă) întrebări ale ființei: ,pe Olimp/ tronul lui Zeus mai adevărat/ decât orice așezare omenească" (Note de drum). Solilocvii dramatice, dacă nu tragice, ele se alcătuiesc plasmatic, de regulă, la țărmul mării, în decor cosmic, țesând cu o voce mică, sfielnică, friabilă, broderii vocale în jurul spaimelor singurătății, dar și al transparenței, al principiului, deopotrivă luminos și numinos, al existenței
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
Jurnalul unui heruvim, Ed. Semne, 2005, Dincolo de tăcere - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2009, Dansul Inorogului - Elogiul Melanholiei, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Inimii - Anotimpuri - Jurnal de Poet, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Cerului - Zodii de poet, Ed. Semne, 2011, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii, Ed. Semne, 2011, Evanghelia Apocalipsei - Epifanii, Ed. Semne, 2012, Testament în Alfabetul Tăcerii, Ed. Tipo Moldova, Colecția „Opera Omnia”, Poezia contemporană, 2013. Așa cum se vede, autorul a devenit foarte activ după 2009, ceea ce confirmă o resurecție a personalității în alte
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
autosacrificii armonice, întru PARADISUL MUZICII SFERELOR CELESTE. 1 - EVANGHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (Editura „Semne”, cu ilustrații de Damian Petrescu, 2010); 2 - EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011); 3 - EVANGHELIA TĂCERII - SOLILOCVII (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011); 4 - EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2012). 2 - THEODOR RĂPAN, vol. FIIND, Editura Semne, București, 2013. 3 - SONETUL BISECT, CCCLXVI: Ultim Sonet! Sunt viu după
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
medicală, împreună cu profesorul și artistul plastic Mircia Dumitrescu - Membru de onoare al Academiei Române - și poetul Eugen Suciu și-au dat întîlnire cu publicul iubitor de frumos într-un dialog expozițional de sculptură, gravură, fotografie și poezie - un autentic și valoros solilocviu de complexități creative, revelații imagistice și literare. Dr. Horia Mureșian - doctor în științe medicale și anatomist, premiat în anul 2011 de Academia Română cu Premiul „Victor Babeș” și de Academia Oamenilor de Știință din România, cu Premiul „Carol Davila” pentru lucrarea
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
iudaică, Roș Hașana deschide seria marilor sărbători ale lunii septembrie, culminând cu Iom Kipur, denumită și Ziua Ispășirii. Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr Aurel Vainer, deputat, spunea despre Roș Hașana 5774 că „este, ca de fiecare dată, un solilocviu fără menajamente de sine: ce am irosit și ce am realizat pentru mai binele obștii, pentru mai binele României”. Federația Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic Reprezentanții presei care doresc să participe la festivitatea de la Sinagoga Mare sunt rugați să
COMUNICAT DE PRESĂ : Evreii sărbătoresc începutul anului 5774 [Corola-blog/BlogPost/93023_a_94315]
-
central Dorin Moisescu, se întrețes cu aceasta, cititorul fiind atras într-un univers imaginar ce nu permite judecăți apriorice, doar valorizări ulterioare. Al. Florin Țene nu își condamnă eroii, îi aduce pe scenă, luminându-l pe fiecare în clipa metaforicului solilocviu, apoi lasă cititorii să descopere în ce măsură se regăsesc în personajele romanului. Fiecare poveste semnată de scriitorul Dorin Moisescu are în centru un cuplu a cărui soliditate stă sub semnul efemerului (chiar și Dorin Moisescu ajunge să divorțeze la un moment
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
PĂSTRĂVI - Scrisori din lazaret (2004), POȘTALIONUL DE SEARĂ - File din jurnalul unui heruvim (2005), DINCOLO DE TĂCERE - Jurnal de poet (2009), DANSUL INOROGULUI - ELOGIUL MELANHOLIEI (2010), EVANGHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (2010), EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET (2011), EVANGHELIA TĂCERII - SOLILOCVII (2011), EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII (2012), FIIND 365 + 1 Iconosonete (2013). Motto-ul, din Nichita Stănescu: „Ce fac eu nu se vede!”, ne introduce în universul mirific al cărții, singura care, în concepția artistului, consfințește „dreptul divin la pasiune”, particularizându-l
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
siguranță individului și îi croiesc destinul. NU! Aceste entități daimonice au părăsit de mult templul sufletului pentru a căuta salvarea Demiurgului. Căci omul e un Demiurg incapabil să ajungă la esența sa divină până ce nu varsă nițel picuri de osândă. (Solilocviul se încheie: Vittorio ia bricheta și cu ia aprinsă se apropie de margine. Apa ia foc. Se dă în lături îngrozit. Țipă. Se deplasează până la cortină. O smulge apoi se acoperă cu ia precum un giulgiu ascunde fața mortului. Tremură
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
Saint-John Perse, cel care între periplurile ulyssiene și între anabasicele perindări își fura timpul să regăsească talazurile egeice ale poeziei cea îmbogățitoare a unor strigăte de bucurie la zărirea țărmurilor dorite spre care te întorci întotdeauna”. Cele douăzeci de grupaje (Solilocvii, În fața ușii - Mirarea, Epifanii, Visul lui Quasimodo, Natură moartă cu poet, Efemeride, Divagații și alte magii, La cap de pod, Joc de doi - Incantații rebele, Rai gol, Arpegii interzise, Crestomația Melanholiei - Semne de apă, Catharsis, Extaze, Stanțe infidele, Exil de
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ELOGIUL MELANHOLIEI (Editura „Semne”, cu ilustrații de Aurora-Speranța Cernitu, 2010) ∙ EVANGHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (Editura „Semne”, cu ilustrații de Damian Petrescu, 2010) ∙ EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011) ∙ EVANGHELIA TĂCERII - SOLILOCVII (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011) ∙ EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII (Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2012) ∙ TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII (Editura „Tipo Moldova”, Colecția OPERA OMNIA, Poezie contemporană, 2013). *** FIIND 365 + 1 Iconosonete este o
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
să fie etichetată cu o sensibilitate dată înapoi? Eruditul vorbelor: iubire fizică sau dragoste profundă? Un pic din ambele. Spoken word este o formă poetică în continuă creștere, concepută ca un nou val al mișcării artistice post moderniste, alcătuită din solilocvii menite să dezvăluie teme sociale tabu sau sentimente individuale într-un cadru care se vrea aprins, gen telenovelă genuină...sau era mai degrabă termenul “podium” mai potrivit de folosit?! De pe un canvas liber de nuanțe multiple, poezia a devenit o
E VOIE LA SĂRUTAT? PROSTITUȚIA SCRISULUI SOAR (SOARING-WORDS.COM) de SOAR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352112_a_353441]
-
Fariseul merge în față pe dalele templului lui Israel în apropiere de „primul văl” (la intrarea „Sfintei Sfintelor”) și stă „în picioare”, drept ca litera I, sigur de el. Se roagă „în sine”: am putea aproape spune că face un solilocviu, că se ascultă pe sine. Cu toate acestea, rugăciunea începe bine: „Mulțumesc Ție Doamne ... Și acestea sunt chiar cuvinte plăcute lui Dumnezeu. Dar urmarea este îngrozitoare. Îi spune lui Dumnezeu: eu trăiesc într-adevăr bine; ceilalți sunt răi: sunt hoți
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]