138 matches
-
sau vapor. N-am fost în stare să țin minte ritualul plierii exacte, îndoirii câte unui colț, bine-bine, apăsat, cu unghia, până la perfecțiune. Dacă încerc de câteva ori, s-ar putea să-mi iasă totuși vreun avion anemic sau o solniță fără stabilitate. Nu știu să mă joc cu foaia de hârtie. O mâzgălesc la serviciu cu pixuri albastre și roșii, o dau de la dreapta spre stânga când citesc vreo carte. Mai știu să fac însemnări pe post-it-uri galbene, să cumpăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
atingi și când ai atins acel lucru ultima dată. Cele cinci pernuțe de pe canapeaua ta stau umflate și aranjate în unghiul lor elegant luni de-a rândul doar dacă nu le pui tu într-o dezordine teatrală. Nivelul sării din solniță scade cu aceași chinuitoare exactitate zi după zi. Stând acolo în casa Shebei - și studiind resturile lăsate de fiecare dintre cei câțiva locuitori ai ei - mă gândeam ce ușurare trebuie să fie să-ți lași lucrușioarele tale să se amestece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ochii soțului înfățișarea de puritate, se întoarse către mine cu aceeași tulburare, numai că eu vorbeam acum cu Lung, făcându-mă a nu o vedea. Ea stărui și, pretextând, mi se adresă în auzul mesenilor: - Dați-mi vă rog, puțin, solnița, dacă nu vă supărați. - Cu plăcere, doamnă! răspunsei; întinsei solnița și privirea mea reuși să întâlnească, neutră, ochii ei cu lame de răutate ascunsă sub văluri părând copilărești. Apoi îmi vorbi mai departe, și toate se rotiră, ceasurile înaintară se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aceeași tulburare, numai că eu vorbeam acum cu Lung, făcându-mă a nu o vedea. Ea stărui și, pretextând, mi se adresă în auzul mesenilor: - Dați-mi vă rog, puțin, solnița, dacă nu vă supărați. - Cu plăcere, doamnă! răspunsei; întinsei solnița și privirea mea reuși să întâlnească, neutră, ochii ei cu lame de răutate ascunsă sub văluri părând copilărești. Apoi îmi vorbi mai departe, și toate se rotiră, ceasurile înaintară se trecură mesele pe lângă pereți, câteva fotolii, spații pentru dans și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
datorită frugalității bucatelor noastre, era destul spațiu, el simțea mereu nevoia să și-l mărească pe cel din fața lui; din când în când, el împingea farfuriile către mine, îndepărta din propria lui tabără chiar și obiectele cele mai puțin stânjenitoare, solnița, o bucată de pâine și doar atunci, punându-și coatele pe masă, părea să-și regăsească liniștea" (Landolfi, op. cit., p. 62). 445 Deleuze și Guattari explică secretul printr-o origine militară. "Secretul își are originea în mașina de război" (Mille
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a pillatiza cămările la modul patriarhal, Brumaru se comportă ca agent "realist" al imediatității, aducând în prim-plan magazii de vechituri, vechi orologii, butoaie de motorină, robinete, lighene, ibrice, "cutii de cremă neagră de ghete", pompe de flit, balamale, cratițe, solnițe, samovarul, "păinjeni murați în lămpi cu gaz", "sticle de oțet în care s-au înecat furnici". Îl solicită, nu odată, melci, fluturi, dovleci, leușteanul, mărarul, "cepe dulci" și păpădii. O Elegie e mostră relevantă: "O, magazii de mărfuri! / O, sfecle
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
când se discută despre reintroducerea sistemului judecătorului unic. Nu e samă răzășească ori boierească de cheltuieli de judecată, care să nu cuprindă asemenea condeie: „10 lei un poloboc cu vin dumisali vel logofătului'", „o dulamă de postav subțire tij"; „o solniță de argint și un brâu de ibrișin datam Gheanghiei logofătului patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție, nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ușor să confecționeze obiecte care necesită operații mai multe și mai dificile. De altfel, la clasele I-II se vor confecționa obiecte mai simple, iar la clasele III-IV se vor planifica obiecte mai dificil de confecționat, cum ar fi: coșulețul, solnița, pantalonul, haina etc.Ă. Această tehnică deosebit de îndrăgită de copii solocită atenție, coordonarea gândirii creatoare cu mișcările de execuție ale degetelor, precum și acuratețea acesteia, care contribuie la dezvoltarea psiho-motorie. Învățătorul trebuie să aibă în atenție că ceea ce determină rezultatele calitative
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
rudari; - argintari - rromi care În mod tradițional se ocupă cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
au ocupat spoitorii. d) prelucrarea metalelor prețioase (aurul și argintul) și confecționarea de podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aceștia le folosesc. Aurarii și argintarii confecționau bijuterii (inele, cercei, salbe, broșe, agrafe, brățări, coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
singura conservată până astăzi În cadrul prelucrării argintului de către meșteșugarii rromi, este tehnica filigranului. În prezent, argintarii fac diferite bijuterii precum: cercei, inele, verighete, nasturi, brățări, broșe, agrafe, butoni și obiecte de uz casnic special, cum ar fi tacâmurile de argint, solnițele. Meșteșugul argintului conferă produselor unicitatea care nu poate fi regăsită În obiectele de serie. De asemenea, important este ca argintul este un metal recunoscut pentru proprietățile sale antibacteriene. IV. CUPRUL. ARAMA. ALAMA. TEHNOLOGIILE RROMILOR 1. Prelucrarea minereurilor de cupru Cuprul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
am vorbi „cu cartea de telefon/ compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de cal”, literele stau „îngenunchiate, blând, ca boii-n staul”, un „trup fragil [...] ia râul în brațe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
care cea mai deșteaptă aia cu Jos Ceușescu, și-n plus Jos Cizmaru’, Jos Tiranu’, Jos Comuniștii și Libertate, Pâine și Dreptate și tot așa. - Strigau ca pe stadion. Carol Încercă să adune un rest de sare Întărită de pe fundul solniței. Erau unii d-ăia... cum să spun? Renunță, răsturnă solnița cu totul În bere, ciocănind-o de buza halbei. Erau unii d-ăștia ca voi. Se vedea probabil pe fețele noastre și pe noi cine suntem, cu ce ne-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
plus Jos Cizmaru’, Jos Tiranu’, Jos Comuniștii și Libertate, Pâine și Dreptate și tot așa. - Strigau ca pe stadion. Carol Încercă să adune un rest de sare Întărită de pe fundul solniței. Erau unii d-ăia... cum să spun? Renunță, răsturnă solnița cu totul În bere, ciocănind-o de buza halbei. Erau unii d-ăștia ca voi. Se vedea probabil pe fețele noastre și pe noi cine suntem, cu ce ne-ar da mâna să ne ocupăm, eu și părintele Andrei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de captare imediată, că lipsește acest nobil orizont de așteptare, fără de care nu se poate concepe o mare cultură. (Emisiunea " Cap de afiș", TVR 3 în noiembrie 2010) Emil Brumaru / Ioan Holban Să ne iubim în pălării de fetru În solnițe cu fluturi moi Sub masă, pe pătrunjel și țelini ca finetul Lângă oglinzi cu căptușeală groasă. Iar seara, durdulii și-n pielea goală Scăpați de haine ca de o tortură Să facem baie într-o portocală Coaptă de-amor, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să fi fost legată de cineva sau a pierdut pentru păcatele sale sau ale părinților. Piper Cînd scapi piper pe masă, ai să umbli bătut. Cînd scapi piper pe masă, atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nevastă sora; atunci Dumnezeu i-a blestemat să cutreiere cerul, să lumineze pămîntul, dar să nu se vadă niciodată. (Gh.F.C.) Soc Lemnul de soc nu-l arde nimeni, crezîndu-se că la din contra, omul ar avea durere de mă sele. Solniță Chiperul și sarea din solniță de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Solomîzdră Solomîzdra* arsă în foc, făcută cenușă și dată cuiva în mîncare învie și se nmulțește. Somn Dacă ia cineva legătoarea cu care se leagă laolaltă picioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a blestemat să cutreiere cerul, să lumineze pămîntul, dar să nu se vadă niciodată. (Gh.F.C.) Soc Lemnul de soc nu-l arde nimeni, crezîndu-se că la din contra, omul ar avea durere de mă sele. Solniță Chiperul și sarea din solniță de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Solomîzdră Solomîzdra* arsă în foc, făcută cenușă și dată cuiva în mîncare învie și se nmulțește. Somn Dacă ia cineva legătoarea cu care se leagă laolaltă picioarele vreunui mort și o aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți venea s-o mănânci cu ochii nu altceva. Alături, o bucată destul de mare de șuncă, înaltă, așa, cam cât un lat de palmă, o ceapă roșie, lungă, de formă aerodinamică, un cuțit mic, cu plăsele de lemn, și o solniță. Comparativ cu postul obligatoriu la care îl supusese cumplita secetă din Moldova, bunătățile de pe masa sărăcăcioasă, dar primitoare a lui moș Danilov i se păreau o adevărată comoară culinară. A servit cumpătat din belșugul alimentar oferit din toată inima de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
șir de poezii-definiții, referitoare la componente ale universului domestic și la habitudinile copilăriei, a fost pe parcurs „trădată“ prin impri marea unor sensuri și a unei simbolistici care transcend temele enunțate în titluri. Jucăușele poeme (ca ton) despre minge, cerc, solniță, dulap, masă, pat etc. devin meditații morale și do bândesc, cum observa și Valeriu Cristea, o „dimensiune filozofică“. Cercul: „Jocul cu cercul nu-i atât de ușor / Pe cât ne pare nouă, adesea, tuturor // El se rotește ca roata, ca soarele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu cercul nu-i atât de ușor / Pe cât ne pare nouă, adesea, tuturor // El se rotește ca roata, ca soarele / De nu ne mai țin nici mintea, nici picioarele. Jocul cu cercul e jocul cel mare: / E-ncercuire și ncercare.“ Solnița: „Solnița-i un fost vapor / Scufundat de mult în mare. / Scos apoi încetișor, / Mii de ani, cu greu, de soare // Oameni, cai, lei în neștire, / Au trăit pe punte-odată, / Ne-au lăsat în amintire / Numai sarea lor curată“. Masa și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cercul nu-i atât de ușor / Pe cât ne pare nouă, adesea, tuturor // El se rotește ca roata, ca soarele / De nu ne mai țin nici mintea, nici picioarele. Jocul cu cercul e jocul cel mare: / E-ncercuire și ncercare.“ Solnița: „Solnița-i un fost vapor / Scufundat de mult în mare. / Scos apoi încetișor, / Mii de ani, cu greu, de soare // Oameni, cai, lei în neștire, / Au trăit pe punte-odată, / Ne-au lăsat în amintire / Numai sarea lor curată“. Masa și patul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
toți și să le fac pe toate. Eram mândră că pot, că nu mă dau în lături de la nimic. Aveam un serviciu bun și copii mari. N am vrut să sufere ca mine; mă străduiam o lună să cumpăr o solniță. Am făcut credite, am împrumutat bani, așa cum fac mulți în România. Fata cea mare se măritase și mă gândeam că împreună cu a doua fată care era încă la liceu aș fi putut trăi liniștită. Apoi am cedat. Serviciu pierdut. Datorii
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]