55 matches
-
Este doctor în filologie cu teza Personaje mitologice malefice la popoarele romanice și slave (1995). Un amplu demers în domeniul cercetării magiei și a mitologiei este întreprins de O. în Ipostaze ale maleficului în medicina magică (1998) și Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (1999). Cele două lucrări impun prin vastitatea câmpului cercetat, prin amploarea problematicii dezbătute și prin demersul comparatist, cvasiabsent în studii similare. Vrăjitoria trebuie să stea în atenția cercetătorului, consideră O., fiindcă este un fenomen
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
este un fenomen viu: „Magia contemporană cunoaște și astăzi, ca și odinioară, forme surprinzător de bine conservate, ancorate într-un sistem de credințe care găsește încă explicații pentru multe din neliniștile noastre”. O bibliografie întinsă este convocată în Școala de solomonie pentru a evoca formele magiei în istoria umanității, de la Biblie, cu influențele ei covârșitoare în condamnarea magiei și a vrăjitoriei, la Evul Mediu, la Renaștere, la diverse momente din istorie. Autoarea apreciază drept cea mai importantă contribuție a Bisericii constituirea
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
manifestările spirituale legate de reprezentările generale ale fiecărei zile. SCRIERI: Mitologie comparată, București, 1998; Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, București, 1998; Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998; Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998; Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român, București, 2001. Ediții: Simion Florea Marian, Botanică populară, pref. edit., București, 2000, Mitologie populară, pref. edit., București, 2000; Tudor Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
rusă”, 1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
de descântece și de vrăji: Spun unii că în preajma sărbătorii Când s-a născut Iisus, o noapte-ntreagă Se-ngână cântătorii și atunci Nu umblă duhuri. Nopțile-s ferite, Căci aștrii nu lovesc, nu fură silfii Și nu fac hârcele solomonii - Atât de sfânt și milostiv e ceasul 2. Acum, însă, în noaptea cu care se deschide Hamlet, îndărătul tăcerii duhului mut, „sinistră nălucă ce trece îmbrăcată-n zale din cap până-n picioare prin fața postului de pază”, cum spune Bernardo, Horațio
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
demon, instrument al răzbunării și transfigurare a legendei Solomonarului În legenda lui Sântilie, purtător și stăpân al norilor și ploii. Solomonarii au fost la origine oameni, aleși dintre copiii născuți cu căiță În cap, furați și aduși la școala de solomonie pe celălalt tărâm, Într-o peșteră inaccesibilă. Numărul lor este relativ mic, pentru că misiunea pe pământ cere o inițiere Îndelungată și dificilă. Copiii erau supuși la cele mai aspre chinuri și acte de limbaj. Inițierea se făcea „stând pe o
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pereche ismene”. Acesta se declarase ca fiind înhățat din satul său de către nemții din Wehrmacht. Iahamov Afanase (1905), stabilit la Băcani Tutova pentru „munca câmpului”, voia să se întoarcă în com. Chirutna, jud. Cahul, de unde-și avea obârșia. Cetățeanca Griuneac Solomonia (1890), ce se declarase de cetățenie „basarabeană”, stabilită în com. Bogdănești-Tutova, cerea repatrierea în Ungheni Târg, chiar dacă fusese născută în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți. Polizov Nicanor și Ecaterina, ambii autodeclarați „basarabeni”, cereau repatrierea în orașul Ungheni. Soțul se născuse la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996. OTTO, Rudolf
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trupului, sufletele păstrează legătura cu misterul creației și al lumii. În ambele situații "sălașul morții" intră în actul divinației. 102 Bogdan Petriceicu Hasdeu, Sic Cogito, postfață de dr. Mihai Neagu Basarab, București, Ed. Evenimentul, 1990. 103 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și magie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999, p. 46. 104 Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, Roma, Libreria Ateneo Salesiano, 2002. 105 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o secțiune separată, este cel al astrologului Elizabeth Teissier. Ea a afirmat în diverse situații că a fost multă vreme astrologul personal al președintelui francez Mitterand, jucând, din cât se pare, rolul unui adevărat consilier. 110 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit. 111 Alexandru Ofrim, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. 112 A se vedea în acest sens o serie de lucrări precum: Nicole Edelman, Voyantes
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 21. 152 Ibidem. 153 De exemplu, cunoscutul antropolog englez Edward B. Tylor, în Primitive culture (Londra, 1903, vol. II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Work, Prometheus Books, 1996; Jean-Paul Krivine, "Mars ne s'interesse pas aux sportifs", în rev. Cahiers Rationalistes, Paris, janvrier, 1999, pp. 6-12. 186 Jeanne Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, Paris, Gallimard, 1981, p. 359. 187 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., p. 8. 188 Alexandra David-Neel, Inițiații Tibetului, ed. cit., p. 24. 189 Ibidem. 190 Ioan Petru Culianu, Gnozele dualiste ale Occidentului, traducere de Tereza Petrescu, cuvânt înainte al autorului, postfață de H.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
classique, Paris, Gallimard, 1972. 206 Robert Muchembled, op. cit., p. 287. 207 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit., p. 32. 208 Jeanne Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, ed. cit., p. 139. 209 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie, ed. cit., face o apropiere între solomonarul-ghicitor și ereticii bogomili ai secolului al XI-lea. Aceștia din urmă erau phoundaites (din latinescul funda "traistă"). Termenul desemnează o caracteristică a acestora: cerșetoria și traiul din pomană. Ambii scrie autoarea "nu sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu le pretind, parveneau la biruințe, șiretenii, vicleșuguri și trucuri din cele mai tainice și mai înspăimântătoare, încât ajungeau să fugă pe sus, prin văzduhul străveziu, așa cum putem noi să alergăm pe pământul tare. Mai puteau să facă și alte solomonii de care tuturora le era frică și tremurau. Însă Legea, prima lege a învățăcelelor Marii Farmazoane, a celor din Ordinul înaripatelor fără de aripi, era aceea că, niciodată și nicidecum, nu aveau voie să facă o solomonie cât de mică, recurgerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să facă și alte solomonii de care tuturora le era frică și tremurau. Însă Legea, prima lege a învățăcelelor Marii Farmazoane, a celor din Ordinul înaripatelor fără de aripi, era aceea că, niciodată și nicidecum, nu aveau voie să facă o solomonie cât de mică, recurgerea la astfel de metode fiind considerată o vulgară nesăbuință. Pentru a înlătura orice posibilitate ca Piatra azurie să intre în puterea unei furnici, Marea Farmazoană, știind ea ce știa, a rugat-o pe Regina noastră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1999, din păcate insuficient difuzată; Ion Taloș, Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar, București, Editura Enciclopedică, 2001; Constantin
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fost expediat oamenilor politici Gheorghe Tătărescu, Grigore Gafencu, Mihail Ghelmegeanu, general Ion Ilcuș și Victor Slăvescu. În războiul nevăzut purtat de către Serviciul Special de Informații au avut loc și pierderi, niciodată recunoscute sau dovedite în întregime. La 24 martie 1940, Solomonia Caușan din Chișinău a reclamat că soțul său, Vasile, lipsește de cinci luni de la domiciliu. Cercetarea întreprinsă de Biroul 2 Informații al Corpului 3 Armată a constatat că Vasile Caușan a fost întrebuințat de Serviciul „S” și „ar fi căzut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
2 Informații al Corpului 3 Armată a constatat că Vasile Caușan a fost întrebuințat de Serviciul „S” și „ar fi căzut în interesul serviciului”, însă nu existau date certe unde și când s-a produs aceasta. În scop de ajutor, Solomonia Caușan a primit „drept ajutor” suma de 1300 lei, pentru care a semnat o chitanță olografă, din partea Corpului 3 Armată. La 6 iulie 1940, directorul general al Serviciului a ordonat personalului civil din instituție să se înscrie în Partidul Națiunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
semnul șarpelui "echivalează cu perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să fie de istov cu hotărâre oprite” ; cf. Rromathan. Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 115. 578. Simeon Fl. Marian, Mitologie românească, ediție Îngrijită de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000. 579. Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie În context comparat, Editura Paideia, București, 1999. 580. Andrei Oișteanu, „The Image of the Jew in Romanian Traditional Culture. From Deicide to Infanticide”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe caii cei iuți să-i hărțuie, zi și noapte să-i hărțuim! Să-i lovim! Fantastic! Ei au puterea; noi răzbim cu istețimea! Să fim șireți ca vulpea! Perfizi ca năpârca! Feroci ca tigrul! Să scornim alte și alte solomonii; pe cele vechi au prins a le cunoaște chichița! În cale, să-i hărțuim, să-i măcinăm, să le sugem măduva picătură cu picătură, să-i ciupim, să-i împuținăm! În lupta de harț stă soarta bătăliei: e singura noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Florica Laurențiu, Privirea lui Orfeu sau Puterea descântecului, București, 1997; Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, București, 1998; Sanda Golopenția, Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Cornelia Burghele, Descântece populare terapeutice din Sălaj, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 1999; Maria Purdela Sitaru, Etnomedicină lingvistică, Timișoara, 1999, În numele magiei terapeutice, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 2000; Cati Motea, Practici străvechi la
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
str. Matcovschi nr. 6, județul Chișinău. (1.624/2005) Copii minori: Cenușa Iulia, născută la data de 2.11.2005 20. Chiriliuc Lidia, fiica lui Petru (fiul lui Afanasie, născut la 4.10.1908 în localitatea Todirești, raionul Ungheni, și Solomonia) și Vasilisa, născută la data de 12 septembrie 1980 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Titulescu nr. 2, ap. 48. (15.358/2003) 21. Chistol Mihaela, fiica lui Mihail și
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Alexandru cel Bun nr. 6, ap. 30. (1.361/2008) 224. Zaicenco Maria, fiica lui Șalaru Andrei (născut la 1.12.1930 în localitatea Gradiște, județul Tighina) și Solomonia, născută la data de 8 martie 1972 în localitatea Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 22, bl. 1, ap. 37. (2.293/2006) 225. Zavtoni Tatiana, fiica lui Nour Vasile (fiul lui
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
iunie 1954 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Vaslui nr. 19. (4.963/2008) Copii minori: Păduri Mihaela, născută la data de 11.03.1992. 187. Pidghirnîi Grigore, fiul lui Gheorghii și Solomonia (născută la 24.04.1926 în localitatea Pîrlița, județul Ungheni), născut la data de 19 martie 1967 în localitatea Pîrlița, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. Boico nr. 7, ap. 46. (4.810
ORDIN nr. 1.995/C din 20 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]