96 matches
-
de 10-20 km, 6 râuri cu lungimea de 31-40 km, 3 râuri cu lungimea de 41-50 km, 5 râuri cu lungimea de 51-100 km, Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu sunt râurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) Râul primește apele a doi afluenți însemnați - Cula și Cogâlnic. În istoriografie, numele acestui râu este atestat în Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche și într-un fragment adițional al
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
fost înființate 182 de Gospodării Agricole Colective, din care 7 purtau numele de „Vasile Roaită” și anume, din comuna Toderița, județul Făgăraș, din comuna Răchiți, satul Stăuceni, județul Botoșani, din comuna Someș, satul Guruslău, județul Sălaj, din comuna Bivolari, satul Soloneț, județul Iași, din comuna Halmeu, județul Satu Mare, din comuna Bichiș, județul Severin și din comuna Amnaș, județul Sibiu. Astfel a apărut, prin redenumire, satul Vasile Roaită, în comuna Umbrărești, Galați sau comuna Vasile Roaită (fostă Domnița Maria), în sudul orașului
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza apei freatice, se înregistrează deplasări de teren spre vatra iazului. Economia comunei Sulița are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a extins pe o suprafață de 6
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Todirești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Costâna, Părhăuți, Sârghiești, Soloneț și Todirești (reședința). Se află la aproximativ 20 km de Suceava, mergând spre orașul Siret, iar în localitatea Dărmănești se face la stânga din drumul principal spre Cacica, renumită pentru salina din localitate. La recensământul din 2002, comuna Todirești avea o
Comuna Todirești, Suceava () [Corola-website/Science/302005_a_303334]
-
locului. În acel document, satul a fost dat în stăpânirea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Ioan, vornicul de la Humor (""...Și am dat Mănăstirii panului Ivan Vornic, Adormirea sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la Humor, un sat de la obârșia Solonețului, unde a fost Tatomir și Pârtea, și Seliștea lui Dieniș""). Într-un document din 18 februarie 1445, satul apare pentru prima oară cu denumirea de Pârtești. Stăpânirea localității de către mănăstirea sus-menționată a fost confirmată de domnitorii Petru Aron și Ștefan
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
Edineț, Soroca, Orhei și Ungheni. Centrul județean era la Bălți. Județul Bălți ocupa 13,6% din teritoriul republicii, iar populația alcătuia 13,9% din numărul total al populației țării în 2001. La 25 km sud-est de orașul Bălți, pe râul Soloneț este situată vechea localitate românească Drăgănești. Satul a fost atestat documentar la 1475 ca fiind proprietate a vistiernicului de Suceava, Nicolae Drăgan. Pe moșia Drăgăneștilor au apărut ulterior mai multe sate, printre care: Rădoaia, Izvoare (Drăgăneștii-Noi), Sacarovka, Nikolaevka, Kirilovka, Valea-Rădoii
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite în nordul municipiului, iar solonceacurile se întâlnesc în lunca Răutului în apropiere de Elizaveta. Proprietățile și componența substanțială a acestor soluri sunt nefavorabile pentru plantele agricole, ele se deosebesc prin productivitatea redusă sau nulă. Apele curgătoare sunt reprezentate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
-lea, în jurul bisericii noi s-a dezvoltat un așezământ monahal cunoscut ca Mănăstirea Humor. Printr-un uric din 13 aprilie 1415, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit "„mănăstirii panului Ivan vornic (...) care este la Humor”" moșia Pârteștenilor care cuprindea Solonețul (actualul sat Pârteștii de Sus), adică „un sat la obârșia Solonțului, unde au fost Tatomir și Pârtea”, și Pârteștii de Jos, adică „seliștea Dioniș”. Domnitorii secolului al XV-lea au înzestrat mănăstirea cu obiecte prețioase și manuscrise. Dintre manuscrise, se
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
este o cale ferată principală din România. Ea a fost construită în partea de sud a regiunii istorice Bucovina, pe văile râurilor Soloneț și Moldova. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
număr de alte raioane a fost eliminat, ulterior teritoriul său a fost împărțit între raioanele: Florești (în mare parte) și Soroca. Ca stare la 1 ianuarie 1955, raionul Vertiujeni includea 13 consilii sătești: Cernița, Ciripcău, Coșernița, Japca, Năpadova, Nimereuca, Sănătăuca, Soloneț, Stoicani, Vărăncău, Văscăuți, Vertiujeni și Zăluceni.
Raionul Vertiujeni () [Corola-website/Science/334011_a_335340]
-
molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității solurilor se
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Soloneț este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1781 în satul Soloneț din comuna Todirești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Soloneț este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1781 în satul Soloneț din comuna Todirești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 429, având codul de clasificare . Satul Soloneț este situat pe un teren deluros, străbătut de râul Soloneț, afluent al râului Suceava. El se află la o distanță de aproximativ 20 km de orasul Suceava. Tradiția consemnează existența în Soloneț a mai multor biserici. O primă biserică de
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 429, având codul de clasificare . Satul Soloneț este situat pe un teren deluros, străbătut de râul Soloneț, afluent al râului Suceava. El se află la o distanță de aproximativ 20 km de orasul Suceava. Tradiția consemnează existența în Soloneț a mai multor biserici. O primă biserică de lemn ar fi fost clădită în lunca râului Soloneț, aceasta
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
la numărul 429, având codul de clasificare . Satul Soloneț este situat pe un teren deluros, străbătut de râul Soloneț, afluent al râului Suceava. El se află la o distanță de aproximativ 20 km de orasul Suceava. Tradiția consemnează existența în Soloneț a mai multor biserici. O primă biserică de lemn ar fi fost clădită în lunca râului Soloneț, aceasta fiind strămutată în urma deselor năvăliri tătare. Cu prilejul unei astfel de năvăliri, sătenii ar fi aruncat clopotele bisericii în fântână pentru a
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
râul Soloneț, afluent al râului Suceava. El se află la o distanță de aproximativ 20 km de orasul Suceava. Tradiția consemnează existența în Soloneț a mai multor biserici. O primă biserică de lemn ar fi fost clădită în lunca râului Soloneț, aceasta fiind strămutată în urma deselor năvăliri tătare. Cu prilejul unei astfel de năvăliri, sătenii ar fi aruncat clopotele bisericii în fântână pentru a nu fi capturate de tătari. O altă biserică este menționată în uricul din 15 martie 1490 pentru
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
sătenii ar fi aruncat clopotele bisericii în fântână pentru a nu fi capturate de tătari. O altă biserică este menționată în uricul din 15 martie 1490 pentru constituirea Episcopiei de Rădăuți, fiind consemnată ""a 38-a biserică cu popă pe Soloneț, la Vlad Negru"". Prima atestare documentară a satului are loc la 17 ianuarie 1517, el fiind multă vreme sat boieresc. Conform Cronicii parohiei și a lucrării ""Monografia comunei Soloneț"" (București, 1937) a lui Constantin Milici, actuala biserică de lemn din
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
de Rădăuți, fiind consemnată ""a 38-a biserică cu popă pe Soloneț, la Vlad Negru"". Prima atestare documentară a satului are loc la 17 ianuarie 1517, el fiind multă vreme sat boieresc. Conform Cronicii parohiei și a lucrării ""Monografia comunei Soloneț"" (București, 1937) a lui Constantin Milici, actuala biserică de lemn din Soloneț ar fi fost construită în anul 1781, ctitorii ei fiind Diamand și Ecaterina Grebencea, ajutați și de locuitorii satului. La partea superioară a ancadramentului portalului de intrare în
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
la Vlad Negru"". Prima atestare documentară a satului are loc la 17 ianuarie 1517, el fiind multă vreme sat boieresc. Conform Cronicii parohiei și a lucrării ""Monografia comunei Soloneț"" (București, 1937) a lui Constantin Milici, actuala biserică de lemn din Soloneț ar fi fost construită în anul 1781, ctitorii ei fiind Diamand și Ecaterina Grebencea, ajutați și de locuitorii satului. La partea superioară a ancadramentului portalului de intrare în biserică se află o pisanie cu caractere slavone cu următorul text: ""Să
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". În secolul al XIX-lea, au fost efectuate unele modificări: Ulterior, învelitoarea inițială din șindrilă a fost înlocuită cu una din tablă. În anul 1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
este precizat în mod eronat mijlocul secolului al XVIII-lea ca perioadă de datare a monumentului. Satul Botoșana este situat pe un teren deluros, pe care se află livezi cu pomi fructiferi, fiind traversat de pârâul Botoșana, afluent al râului Soloneț. El se află la o distanță de 37 km de municipiul Suceava. Comuna Botoșana se învecinează la răsărit cu comuna Comănești, la sud cu comuna Cacica, la apus cu comuna Poieni-Solca și la nord cu orașul Cajvana. Cercetările arheologice efectuate
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Tigheci, Larga, Valea Halmagei, Afluenți de dreapta: În Ucraina: Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța; În România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți, Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, Berza Veche, Râioasa, Soloneț, Cerchezoaia, Jijia, Cozmești, Bohotin, Moșna, Pruteț, Sărata, Râul Ruginos, Gârla Boul Bătrân, Elan, Horincea, Oancea, Stoeneasa, Chineja. Cel mai mare oraș din calea sa este Cernăuți, în Ucraina. Alte orașe apropiate de cursul său sunt: Darabani, Săveni, Iași și Huși
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
județului, la 38 km nord-est de orașul Gura Humorului, la 30 km sud de municipiul Rădăuți și la 12 km sud-est de cel mai mic oraș al județului, Solca. Orașul Cajvana are următorii vecini: Prin apropierea hotarului sudic cu Todirești, Soloneț și Comănești, la distanța de aproximativ 1 km trece și linia de cale ferată Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]