114 matches
-
în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de 18.099 de hectare; soluri halomorfe (sărăturate) (salsodisoluri*) de tip soloneț și solonceac acoperă o suprafață de 28.752 de hectare; se găsesc pe unele suprafețe din Câmpia Moldovei, apariția lor fiind condiționată de substratul geologic salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Ileana. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Europeană de Investiții și Administrația Națională a Drumurilor (A.N.D.) pentru finanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapă a III─a. *****) Inclusiv resursele necesare pentru contribuția părții române în anul 1999 la execuția obiectivului de investiții "Modernizarea drumului comunal Cacica─Solonețul Nou", care se va realiza și cu sprijin financiar acordat de către Polonia. ---------- NOTĂ: Cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor încasate. ------
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 161 din 28 octombrie 1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125784_a_127113]
-
au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952), învățător în localități bucovinene, publicist, colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53. Constantin Morariu (1854-1927), preot, poet, publicist, traducător. Colaborează cu studii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano. Atmosfera de bunătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domeniu unitar. Un grup de sate se aflau la Vest de Suceava și ele formau un bloc compact de 5 sate, la Tulova, Stroinți, Zaharinți și Litanăuți la obârșia Șomuzului sau pe Șomuz și Pârteștii, care se afla la gura Solonețului. Acest grup se continua spre Vest cu satele mânăstirii Humor. Într-o arie destul de restrânsă se aflau opt sate, în mijlocul acestora aflându-se curtea boierească de la Tulova. Se pare că unele sate erau foarte mici, ele contopindu-se până la urmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte mânăstiri, anume satele: Dvorniceanii, sub Dumbrava Înaltă, și Stăuceanii, și Glodeni, și la obârșia Solonețului, satul anume Pârteștii și curtea lui Dieniș, și pe Jijia satul, anume, Călugărenii și... un munte, anume Ostra, și slatina de la Ostra, care acest munte și cu slatina, au fost de mult ale lor, și sub Bohotin o prisacă, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ieșirile, excursiile pe mapamond, dintotdeauna jinduite. Mă avertiza tătânele, acest Brucan personal, când, arând cu el ogorul de lîngă Pădurea Baronului, îmi ieșeau ochii ca la melc după țugul ce intra cu viteză, și pufăind, în gara Todirești, venind dinspre Soloneț: "O să te saturi de umblat cu el". N-am ajuns încă la vorba lui, dar mult nu mai e până atunci. Le-am ratat în junețe, voiajele formatoare. Iaca, le implementez acum, la vârstă matură. Obținând manu militari, prin șuturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Liceul Național din Iași, iar după conflagrație și-a continuat activitatea didactică în câteva localități transilvănene, cu excepția perioadei 1953-1962, când a lucrat în redacția revistei „Steaua” (Cluj). A debutat în 1931 cu versuri, concomitent într-o revistă locală, „Țara Fagilor” (Soloneț), și într-una bucureșteană, „Crisantema”. A continuat să colaboreze frecvent cu poezii și cu articole la „Crainicul cetății” (Burdujeni - Suceava), „Glasul studențimii”, „Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În perioada
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
2455 31 Școala cls. I-VIII nr. 2 municipiul Vatra Dornei Reabilitare 75 2456 32 Școala cls. I-VIII comuna Siminicea Reabilitare 150 2457 33 Școala cls. I-VIII comuna Todirești Reabilitare 150 2458 34 Școala cls. I-VIII sat Soloneț, comuna Todirești Reabilitare 100 2459 35 Școala cls. I-VIII nr. 5 municipiul Rădăuți Reabilitare 150 2460 36 Grupul Școlar Agricol "A. Motrescu" municipiul Rădăuți Reabilitare 100 2461 37 Școala cls. I-VIII nr. 2 comuna Iaslovăț Reabilitare 385 2462
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Șireți și Parascovia) și Elizaveta, născut la data de 12 octombrie 1974 în localitatea Șireți, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Strășeni Șireți. 131. SILIVESTRU EVGHENIA, fiica lui Gheorghița Vladimir (n. la 18.04.1927 în Soloneț) și Evdochia, născută la data de 3 aprilie 1974 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Rîșcani, Chișinău, Grătiești, str. Academică nr. 4, ap. 33. 132. SINIGUR VALERIU, fiul lui Dumitru (n. la 3
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171393_a_172722]
-
în localitatea Șireți, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Strășeni Șireți. 131. SILIVESTRU EVGHENIA, fiica lui Gheorghița Vladimir (n. la 18.04.1927 în Soloneț) și Evdochia, născută la data de 3 aprilie 1974 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Rîșcani, Chișinău, Grătiești, str. Academică nr. 4, ap. 33. 132. SINIGUR VALERIU, fiul lui Dumitru (n. la 3.10.1925 în Chioselia) și Maria, născut la data de 8 februarie
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171393_a_172722]
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău str. V. Dokuceav nr. 2 ap. 90. (2493/2002) 79. PLĂMĂDEALĂ SERGHEI, fiul lui Vladimir (născut la 30.10.1932 în Zencăuți) și Ghenrieta, născut la data de 18 noiembrie 1957 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Bd. Moscova nr. 7 bl. 2, ap. 26. (2489/2002) 80. PLEȘCO ANGELA, fiica lui Susac Nicolae născut la 13.06.1938 în Șoldănești, Orhei) și Profira, născută la
HOTĂRÂRE nr. 1.105 din 22 septembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]
-
13 februarie 1959 în localitatea Dubna, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Soroca, str. Ștefan cel Mare nr. 136, ap. 31. 143. SOCHIRCA ELENĂ, fiica lui Gheorghiță Vladimir (n. la 18.04.1927 în localitatea Soloneț, Soroca) și Evdochia, născută la data de 23 noiembrie 1959 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Soroca, str. Ștefan cel Mare nr. 136, ap. 31. Copii minori: SOCHIRCA DIANA născută la data
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
actual în Republică Moldova, Soroca, str. Ștefan cel Mare nr. 136, ap. 31. 143. SOCHIRCA ELENĂ, fiica lui Gheorghiță Vladimir (n. la 18.04.1927 în localitatea Soloneț, Soroca) și Evdochia, născută la data de 23 noiembrie 1959 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Soroca, str. Ștefan cel Mare nr. 136, ap. 31. Copii minori: SOCHIRCA DIANA născută la data 11.10.1992. 144. SOCOLOV NICOLAE, fiul lui Gheorghe și Efrosinia (fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
la data de 20 august 1962 în localitatea Bășcălia, județul Lapusna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Basarabeasca, Bășcălia, str. Păcii nr. 2. 154. TOPALA AURELIA, fiica lui Gheorghiță Vladimir (n. la 18.04.1927 în localitatea Soloneț) și Evdochia, născută la data de 13 martie 1968 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, Sos. Hincesti nr. 253. 155. TURAC NINA, fiica lui Vasile și Valentina (fiica lui Ieremia Iosif
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Basarabeasca, Bășcălia, str. Păcii nr. 2. 154. TOPALA AURELIA, fiica lui Gheorghiță Vladimir (n. la 18.04.1927 în localitatea Soloneț) și Evdochia, născută la data de 13 martie 1968 în localitatea Soloneț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, Sos. Hincesti nr. 253. 155. TURAC NINA, fiica lui Vasile și Valentina (fiica lui Ieremia Iosif n. la 31.07.1924 în localitatea Causeni, Tighina și Axenia), născută
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
Prisăcani Probota Răchiteni �� Rădeni Răducăneni Războieni-Tăbănești Rediu-Brăiești �� Rediu-Ruginoasa Rediu-Scănteia Românești Rotăria Rusenii Noi Ruși Satu Nou-Belcești Satu Nou-Prisăcani �� Satu Nou-Schitu Ducă Satu Nou-Șcheia Săcărești Scânteia Schitu Ducă Schitu Stavnic Scobălțeni Scoposeni Sculeni Sinești Șirețel Slobozia-Ciurea Slobozia-Deleni Slobozia-Schitu Ducă Slobozia-Voinești Soci Soloneț Spineni Spinoasă Sprânceană Stâncă Stănca-Comarna Sticlăria Stroești Suhuleț Șcheia- Alexandru Ioan Cuza Șcheia-Șcheia Șendreni Șerbești Șipotei Tabăra Tamița Tansa Tansa-Belcești Tătăruși Tăutești Tibănești Todirești Totoești Traian Trifești Tudor Vladimirescu Tufeștii de Sus Țibana Țigănași Țipilești Tutora Udă �� Ulmi Uricani Ursărești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
III Pitpoghir Plaic Plapiș Plopișor Poderei Podu Mănăstirii Poduri Poenile Izei Poiana Botizii Poiana Izvor Poieni Poienile de Sub Munte Pojornița Poștă Potocina Preslup Prislop Putuc Puluschi Remecioara Remeți pe Someș Repedea Românești Ruscova Săliște Sălnița Salța Sârbi Sfanai Slătioara Soliste Soloneț Soloșteanu Someș Uileac Stejera Strâmba Stremț Strîmbu Băiuț Suciu de Jos �� Suciu de Sus Suhorca Susani Susani Sârbi Salău Șes I Șesu Mănăstirii Șieuț Trestia Tulgheș Țicău Țuidic Ulmoasa Ungureni Ungurenii de Sus Urmeniș Valea Bistrei Valea Caselor Valea Greblei
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Clit Lungeni Rotundă Poieni Solca Cojocăreni Lupcina Rudești Reuțeni Colacu Maidan Runcu Roșcani Corni Manolea Rusca Rotopănești Cornu Luncii Măgura Sasca Mică Ruși Costișa Merești Sălăgeni Săcuța Cozănești Mesteceni Siliștea-Dolhasca Sărghiești Cumpărătura Moldova Sulița Slatina Slobozia-Zvoriștea Dănilă Movileni Smida Ungurenilor Soloneț Dărmănești Neagră Stamate Stâncă Dealu Negrileasa Stăncuța Straja Dolhasca Nigotești Șesuri Stulpicani Dolheștii Mari Nisipitu Tărnicioara Șes Dolheștii Mici Noroiu Teșna Tăutești Dorna Arini Ortoaia Valea Poienii Todirești Dorna Candrenilor Osoi Valea Stănii Valea Moldovei Dornești Paltinu-Brodina Vărfu Dealului Vâlcele
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]