47 matches
-
de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
Mureșan) și al lui Petru Săplăcan. A absolvit Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Dej (1973) și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Lucrează ca profesor la Dej, Beclean, Baia Mare și Sighet, în 1989 devine redactor-șef la „Gazeta someșană”, iar din 1990 redactor la Studioul de Radio-TV Cluj. Colaborează la „Echinox”, unde își face debutul în anii studenției, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Transilvania”, Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară”, „Cronica”, „Poezia” ș.a. În 1994 îi apare volumul de poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
gimnaziul din Năsăud, traducerea unei poezii a lui J. Chr. von Zedlitz, Cuvintele Coranului. Versurile au apărut în numărul dublu din februarie-martie 1884 și pot fi considerate debutul (tipărit) al poetului, până atunci colaborator, începând din 1882, doar la „Muza someșană”, publicație manuscrisă a societății literare „Virtus romana rediviva” a elevilor din Năsăud. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289566_a_290895]
-
a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională, izvorâtă din resorturile adânci ale psihologiei colective de la care este nelipsită “inteligența satului “: preotul Belciug,învățătorii Zaharia Herdelea și soția sa, Maria urmați de fiii acestora,Laura și Titu.Având o situație
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Năsăud (școala elementară o urmase în Hordou, Salva și Telciu), se punea un accent deosebit pe studiul limbilor și al literaturilor vechi, încât C. și-a format aici o temeinică bază clasică pentru cultura sa. El publică poezii în „Muza someșană”, revista liceului (1882-1883), citește la ședințele societății de lectură a elevilor Virtus romana rediviva, traduceri din Rückert, Zedlitz, Petöfi, Kosegarten, o povestire pe motive populare în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Cu o bursă din fondul public năsăudean, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, București, 1995. Marica, George Em., „Notele de călătorie ale lui George Bariț”, În Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, VI, 1963. Marțian, Iulian, „Acte și documente”, În Arhiva Someșană, 1926, nr. 6. Marx, Karl, Însemnări despre români, Editura Academiei, București, 1964. Micu, Emil, „Răsunetul războaielor lui Napoleon I la românii din Ardeal. Ce spun circulările bisericești”, În Revista Istorică Română, IX, 1939. Mureșanu, Andrei, Reflexii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Gheorghe, Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783. Șincai, Gheorghe, Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967. Șotropa, Virgil, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, În Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14. Táncsics, Mihály, Hunnia függetlensége șIndependența Hunieiț, ediția a III-a, Tipografia Kocsi, Budapesta, 1873. Teleki, Domokos, A Hóra-támadás története șIstoria răscoalei lui Horeaț, Ráth Mór, Pesta, 1865. Trîpcea, Theodor, „Din memoriile și corespondența lui Traian Doda”, În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să dezvălui și faptul că motivul principal care m-a determinat să aleg acest subiect are o natură oarecum contingentă, personală: este vorba de invitația amabilă a colegilor Mirela Andrei și Lucian Vaida de a colabora la revista năsăudeană Arhiva Someșană. Vezi Cătălin Turliuc, „Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice și metodologice”, În volumul L. Boicu, L. Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1994, pp. 433 sq.; David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
277), p. 68. Ibidem, p. 48. Ibidem. Jean-Paul Bled, Franz Joseph XE "Joseph" , Editura Trei, București, 2002, p. 94. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (v. nota 277), pp. 49-51. Vezi Virgil Șotropa, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14, pp. 379-413; Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit. (v. nota 276), pp. 491-502 (jurnalul caporalului Mihai Candale). Pentru aceste aspecte vezi Erich Zöllner, Istoria Austriei, București, 1997, pp. 437, 440; A.J.P. Taylor, Monarhia Habsburgică.1809-1918, Editura Enciclopedică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bisericești și alte acte oficiale provenind din Transilvania: Emil Micu XE "Micu" , „Răsunetul războaielor lui Napoleon XE "Napoleon" I la românii din Ardeal. Ce spun circulările bisericești”, Revista Istorică Română, IX, 1939, pp. 283-288; Iulian Marțian, „Acte și documente”, Arhiva Someșană, 1926, nr. 6, pp. 58-67. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., p. 283. Vezi, de exemplu, T.G. Bulat, „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6, pp. 176-178. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., pp. 283-284
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va fi întemnițat un timp, Constantin I. Moisil, viitor director al Arhivelor Statului (1923-1938), membru al Academiei Române (1948), Ion Gavrilaș, Aurel Pop Bota, Corneliu Pop Păcurar ș.a. Din 1882 până în 1912 societatea va edita, cu intermitențe, revista literar-științifică manuscrisă „Muza someșană”, cu G. Coșbuc redactor responsabil în perioada când conducea societatea. În acest interval el însuși va tipări aici peste cincizeci de poezii. Au mai colaborat Nicolae Drăganu, viitor profesor de greacă, latină și română, Ciril Negruțiu, Octavian Domide, Dionisie Loghin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
lectură, V.R.R. a desfășurat o activitate de excepție pentru apărarea și dezvoltarea limbii și a culturii românești, pentru păstrarea conștiinței libertății naționale, pentru unirea ținuturilor românești. Repere bibliografice: Onisim Filipoiu, Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva și revista ei, „Muza someșană”, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1987, fasc. 1; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva,Bistrița, I, 1973, 11-22, II, 1974, 24-28, III, 1977, 106-110, IV, 1981, 123-133; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 378-381. P. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
tribuniștilor, articole și studii economice, pedagogice, culturale, articole de critică literară, recenzii și note bibliografice, traduceri (din Gogol și Bret Harte), precum și scrieri literare proprii. Ultimul său articol, Băncile noastre, datează din 25 februarie 1890. După încercările din revista-manuscris „Muza someșană” și după o traducere apărută în „Școala practică”, lui Coșbuc i se va tipări prima lui poezie, Filosofii și plugarii, semnată C. Boșcu, în numărul 188, din decembrie 1884. În primăvara următoare, după ce i se publică, sub titlul Zlatna, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
ca simplu redactor la ziarul „Voința”. În 1921 este numit director al Casei cercuale a asigurărilor sociale din Târgu Mureș, unde editează ziarul „Mureșul”, iar între 1927 și 1928 conduce săptămânalul „Astra”. Primele versuri îi apar în 1910, în „Musa someșană” și „Foaia interesantă” din Orăștie. Colaborează la „Cosinzeana”, „Luceafărul” (Budapesta), „Flacăra”, „Arta”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Familia”, „Evoluția” etc. Încearcă să și traducă, fără a reuși, însă, mai mult decât echivalențe cuminți din Longfellow
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
ca și alți tradiționaliști. În interpretarea critică, oricât de inovatoare, locul său nu mai poate fi schimbat. Și totuși arhiva Coșbuc nu e epuizată: numeroase poezii din perioada începutului de elev năsăudean au rămas în revista manuscrisă a liceului, "Muza someșană". Descoperiri ale unor scrieri minore animă posteritatea recentă a lui Coșbuc, într-o competiție a ineditelor care ne-am fi așteptat să înceteze de multă vreme. Un profesor bistrițean, Constantin Catalano, a alcătuit în 2001 o antologie din opera elevului
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc, restituite anterior de Constantin Catalano. Mai ales acestea ar fi fost cu adevărat inedite, căci sunt preluate dintr-o revistă manuscrisă, "Muza someșană". Altfel, volumul îngrijit de Mircea Popa reunește "poezii regăsite", risipite în diverse surse și aflate pe punctul de a fi uitate. Aparatul critic e deficitar, informațiile sunt uneori insuficiente sau chiar absente. Nu știm care sunt argumentele pentru care poeziile
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
față de Suedia, achitată abia după șase decenii de uitare. E o ocupație de tot vetustă să mai zăbovim acum asupra începuturilor poetice ale lui Coșbuc din vremea când era elev la Năsăud și publica în revista manuscrisă a liceului "Muza someșană" (1882-1884). Dar dacă nu a făcut-o nimeni până acum, încearcă profesorul bistrițean Constantin Catalano în volumul George Coșbuc, elevul-poet, într-o antologie din 2001, care nu e nici ea o explorare completă și definitivă, decisă să încheie subiectul o dată
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
cum a fost restituit, nu e însoțit de un aparat critic corect și suficient de lămuritor. În volumul III al ediției de Opere alese (Ed. Minerva, 1977), Gavril Scridon plasează impropriu toate poeziile pe care le selectează din revista "Muza someșană" în categoria postumelor, numai din considerentul că versurile au circulat în forma manuscrisă a revistei și nu au fost consacrate, în timpul vieții autorului, de o formă tipărită. E însă o situație foarte specială care ar fi solicitat o altă apreciere
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Începe cu descrierea horei, scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]