59 matches
-
sunt amenajate în toate satele componente ale comunei, iar Biblioteca comunală furnizează doritorilor de lectură un număr de peste 12.000 de volume, în diverse domenii de specialitate. Pentru promovarea tradițiilor locale, s-a înființat un Ansamblu folcloric de copii „Plaiuri Someșene” care a participat și participa la diferite manifestări artistice, în țară și în străinătate. Periodic se editează o revistă a comunității numită "Gazeta de Fărcașa". Toată activitatea culturală ce se desfășoară în comună este reflectată pe site-ul Primăriei (Primăria
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
București. Aeroportul se află situat pe raza cartierului Someșeni din Cluj-Napoca. Aeroportul din Cluj a fost fondat la 1 aprilie 1932 de către Ministerul Român al Industriei și Comerțului. Până la construirea aeroportului civil, primele operații au fost derulate de pe aeroportul militar Someșeni, fondat de Serviciul Național de Navigație Aeriană (SNNA) în 1928. SNNA a fost creat de Ministerul Român de Război pentru a deschide o linie de transport aerian între Cluj și București. Primul avion folosit a fost un model Farman-Goliath, un
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
și nordul Bucovinei. Stalin murise de cativa ani, dar strânsoarea comunismului încă o simțeam la fel de dureros. În aceasta zi de 24 Ianuarie a anului 1959 eram la Cluj și stăteam în casă cu copilul meu nou născut. Locuiam langă aeroportul Someșeni, soțul fiind pilot. Am simțit că pe afară este un fel de forfotă și după fețele și gesticulațiile oamenilor simțeam că se petrece ceva neobisnuit, dar nu am putut să deslușesc ce-i. Trăiam un sentiment straniu, ca atunci când simți
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Posesio Rebrew"” în 1450‚ „"Dorf Genanut Rebre"” în 1502‚ „"Klein Rebre"” în 1601‚ „"Nogy Rebra"” în 1717 și în 1733‚ „"Răbra Mare"” în 1803, iar apoi din nou Rebra, nume pe care îl păstrează și astăzi. Majoritatea cercetătorilor toponimiei localităților someșene, când au ajuns la originea numelui Rebra l-au explicat ca provenind din paleoslavul „"Rebro"”- creastă de munte. Este explicația pentru care optăm și noi, cu atât mai mult cu cât, încă de la intrarea pe valea Rebrei, privind pe vale
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Simonis s-a apărat cu un pistol pe care l-a smuls de la un soldat. Cei doi comandanți români sunt arestați, deși românii încercau să-i elibereze. Se cunoaște că cei doi au fost executați prin spânzurare la marginea dinspre Someșeni a Clujului. Biserica din Bărăi rămâne în continuare ortodoxă, fiind una din insulele de acest rit românesc din Câmpia Ardealului, unde, până la 1948, majoritatea satelor erau greco-catolice. La 1850, de exemplu, toți locuitorii erau ortodocși (511 erau români și 37
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
ale unei colonii răsărite la marginea unui oraș, așa cum s-au înființat câteva în preajma Clujului. Este relativ omogena etnic, are o structură organizațională autonomă și o identitate colectivă stigmatizata, care separă locuitorii rampei de majoritarii din oraș sau de comună Someșeni, din imediata vecinătate. În 1516, senatul Veneției dispune că evreii să fie duși în Ghetoul Nou, o insulă izolată, înconjurată de ziduri înalte și gardieni care închideau noaptea cetatea, evreii fiind pedepsiți pentru părăsirea incintei pe timpul nopții, chiar dacă pe timpul zilei
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
de vergi. Tănase Todoran a fost martirizat la Salva, la vârsta de 104 ani, motivele fiind diverse, plecând de la problema religioasă și continuând cu cele ce vizau respectarea drepturilor și privilegiilor dobândite în urma negocierilor purtate la Viena de către delegații comunelor someșene.(vezi Prof. Dr. Teodor Tanco, (Laureat al Academiei Române)- Pagini alese din istoria Monorului, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-98198-3-4, pp. 197-200). Discursul lui Tănase Todoran păstrat de posteritate este următorul: «De doi ani noi suntem cătane și carte
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
români. Clasificările curente, datorate lui Romulus Todoran, Ion Coteanu și alții, recunosc un subdialect maramureșean distinct. Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține, din punct de vedere dialectal, de Crișana (subdialectul crișean). Specialiștii îl încadrează în așa zisul "grai someșean". Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte din familia graiurilor someșene. Am putea spune că
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
în așa zisul "grai someșean". Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte din familia graiurilor someșene. Am putea spune că mai degrabă zona este una „de tranziție” între Codru (datorită numeroaselor elemente comune de tip someșean) și Lăpuș (față de care nu există o delimitare geografică fermă). Țara Lăpușului, în schimb, dă dovadă de „o personalitate puternică
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte din familia graiurilor someșene. Am putea spune că mai degrabă zona este una „de tranziție” între Codru (datorită numeroaselor elemente comune de tip someșean) și Lăpuș (față de care nu există o delimitare geografică fermă). Țara Lăpușului, în schimb, dă dovadă de „o personalitate puternică”. Din punct de vedere geografic, etnic și istoric, reprezintă zona de extremă nordică a Transilvaniei. Cu toate acestea, este mai
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
lectură "Virtus Romana Rediviva" a gimnaziului năsăudean, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei "Muza someșeană" (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petőfi și o poveste populară, în 600 de versuri, "Pepelea din cenușă". Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Fundațional din Năsăud". Evenimentul principal se produce în toamna anului 1880, când gimnazistul este primit ca membru al Societății de lectură a elevilor Virtus Romana Rediviva: Începând din octombrie 1882, membrii societății elevilor gimnaziști din Năsăud redactează publicația liceului, "Muza Someșeană", un caiet manuscris, în care elevii publicau texte originale, traduceri și observații critice. Aici vor apărea primele poezii ale elevului George Coșbuc, altele urmând a fi citite de autor în ședințele societății, în total peste cincizeci de poezii „dintre cele
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Domeniul imobiliar este unul foarte atractiv, un segment ce prezintă multe oportunități și îmi va face plăcere să lucrez la astfel de proiecte" . Cartierul Tineretului urmează a fi dezvoltat pe un teren de 203 ha în zona Bulevardul Muncii - pășunea Someșeni și va include 891 de locuințe individuale și 4.979 de locuințe colective (aproximativ 160 ha fiind destinate zonei rezidențiale), școli, grădinițe, biserici, spații medicale și administrative, cafenele, restaurante, hoteluri, imobile de birouri și, posibil, chiar un centru expozițional. De
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
Mureșan) din Vad se mută în Fundătura Vlădesei și capătă porecla de ”sturz” pentru că locuiește în pădure ca păsările. Familia și descendenții ei locuiesc în Fundul Vlădesii aproape 100 de ani până la cooperativizarea din 1959-60. 1886-1890 Se construiește terasamentul căii ferate someșene, lucrări la care iau parte din plin locuitori ai satului. Bruma de câștig realizată se observă imediat în îmbunătățirea ușoară a nivelului de trai. Pe la 1890 nu mai găsim nici un descendent din familiile întemeietoare pe vechea vatră a satului din
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
comanda generalului Gheorghe Rusescu, și asistă personal la episodul opincilor puse pe turnurile clădirii parlamentului. La terminarea războiului se retrage cu Regimentul 6 Cavalerie la Cluj, unde se împrietenește cu aviatorii din garnizoană. Pilotul Dumitru Maiorescu îl invită la aerodromul Someșeni, unde efectuează un zbor de jumătate de oră cu Ivanovici ca pasager, care se hotărăște să devină aviator. Spre norocul său, dintr-un ordin al Ministerului de Război află că se fac înscrieri la "Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
actul de donație al Reginei Elisabeta de Luxemburg către comitele secuilor cuprinde mai multe sate din Valea Rodnei între care "Felso-Rebra" - Rebra de Sus și "als Rebra" - Rebra de Jos. Intrate de timpuriu în structurile feudale ale regatului Ungariei, satele Someșene și-au conservat multă vreme formele de organizare și libertățile comunitare legate de existenta obștilor sătești și ale instituției cnezatului și voievodatului. Într-un document din 1486 se afirma că, cneazul Ioan și românii din Rebrișoara se conduceau după legile
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
și Feleac. Ca buni cunoscători ai locului, unii dintre mănăștureni s-au ocupat în perioada respectivă cu acțiuni de contrabandă și de trafic de persoane, în urma cărora au fost salvate viețile unor evrei. În 1946 satul a sprijinit, alături de satele Someșeni și Florești, greva studenților din Cluj. Mănșturul a fost unul dintre principalele puncte de rezistență împotriva instaurării comunismului în zonă. În perioada de început al comunismului satul era cunoscut pentru că la intrare (aproximativ în zona din fața fabricii de bere) sătenii
Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/297968_a_299297]
-
cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp." și Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
TR, 1970, 18; Virgil Cândea, Un omagiu artei de la Nicula, SXX, 1970, 2; I. Oprișan, „Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula”, RITL, 1970, 4; Serafim Duicu, „Studii de folclor și artă populară”, F, 1970, 10; Ion Buzași, Creații de nuntă someșene, T, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; Teodor Mihadaș, Ion Apostol Popescu, ST, 1984, 2; Emil Lazăr, Ion Apostol Popescu, ST, 1995, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 169-170; Dicț. scriit. rom., III, 829-830. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
unice în literatura populară românească; dar cea mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
cu toate că zadarnic, locurile se deschid mai mari ca numele lor, km 489+500 banca tricoloră întîrzie în prezent, în toată nebunia culoarului de consum, halta Dezmir lucrători lipiți de fațada casei, acoperă cu mișcare, cu atitudine, grămezi de steril Băile Someșeni, Strada Ghimeșului, "Sanex" diferențe în cheia nume proprii, corupția șeasă, delurosul Cluj rezidențial revărsat în tipul tehnic de numiri, aluviuni pe cursul Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oricare altul nu e valabil. Nu 627 Tăieturi din ziare În care se arăta, de pildă, editarea recentă de către colaboratori ai Muzeului din Năsăud, a celui de al doilea volum din seria nouă a revistei de studii și comunicări „Arhiva someșeană”. E una din primele publicații muzeistice din țară, de la a cărei primă apariție se Împlineau 50 de ani. 628 „Galeria” nu avea independență financiară, fiind o secție a Complexului muzeal orășenesc. Apoi, se intra În plină perioadă de economii la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
regelui Mihai. I-am jurat credință”. Vineri, 6 iunie. După ce parcurge cu automobilul ruta Paris- Strasburg-Köln-München, Carol decolează cu un aeroplan Farman și aterizează, din lipsă de benzină, pe un câmp lângă satul Vadul Crișului. Apoi zboară până la baza militară Someșeni și, de aici, la aerodromul Grupului II Aviație (ora 19). După o scurtă pauză, decolează spre București, ajungând pe aerodromul Băneasa după ora 21. Comandantul aerodromului, Cantacuzino-Pașcanu, îl conduce cu automobilul său la cazărmile Regimentelor 2 și 9 Vânători, comandate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
rezistenței sale, nu atenuează fapta atunci când interogatoriul se finalizează cu moartea victimei. Rareori se întâmplă să fie arestat cineva nevinovat, acesta era eliberat după câteva zile"67. Comuniștii care se aflau încă sub pază (în septembrie 1944) în Cluj sau Someșeni (Szamosfalva) (de pildă, Nemes József, Veress Pál, Simó Gyula și alții) au fost eliberați, în ultimele zile ale administrației ungare, de însăși Curtea de Apel, dar nu fără ajutorul șefilor locali ai Partidului (Maghiar) Ardelean. Din anumite surse, pare să
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]