100 matches
-
Cireșar - Lacrimi de bazileu; VII - Cuptor - Ars amandi; VIII - Gustar - Fructul oprit; IX - Răpciune - Lampa lui Aladin; X - Brumărel - Orb în lumină; XI - Brumar - Evlavii; XII - Undrea - Acatistul iubirii; Și, în fine: Sonetul bisect! - pentru ritmul cuaternar al Terrei. Poetul sonetist THEODOR RĂPAN este un petrarchist autentic (dar nici pe sonetistul-sculptor nu-l dă uitării, pe „divinul” Michelangelo: „Cu Michelangelo nimic nu piere:/ În mine rugul, flacăra în tine!/ Fac parastas credinței, pe albine/ Trimit spre ceruri glas de-napoiere” - cf.
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar!: „De tine azi sunt trist ca niciodată,/Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
Resurecțională, a Iubirii: „Păzește-mă, am lira-n toropire,/Să strig, nu pot - sonetul meu răzbate!/ La miezul nopții facă-se dreptate:/ Sub praporii-nvierii fi-voi mire!” - cf. Sonetul CCXLVI. Ceea ce-l face foarte român și uman, pe acest sonetist de excepție, este atitudinea sa profund creștin-ortodoxă, iconodulă. Deși, nu neapărat dogmatic-convențională - ci, chiar, posibil de regăsit în folclorul cu arome antic-dacice! - spre exemplu, atât de eminesciana reinterpretare a mitului solaro-selenar, adică, mai exact: apollinico-artemizian, al Dalbilor Pribegi!: „Lumina din
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
iubire este/se face, de fapt, cu V.I.T.R.I.O.L.-ul alchimiștilor, căci produce înflorirea, prin gestul ritualic al „rostogolirii”: „Din mâna ta voi bea otrava toată ( ... Rostogolindu-mă în gol deodată ( ... )/Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul!” Ciudat! Uneori, sonetistul petrarchist THEODOR RĂPAN devine, pentru puține, dar semnificative clipe, barochist levantin („Apusul se topește-n mahmudele,/Oglinzile îngână spovedanii,/ La balul tău veniră curtezanii -/Cătușele-ntristării-mi sunt inele!” - cf. Sonetul XXIII), dar și romantic întârziat, poesc („Zadarnicul înfige colți
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
sunt, de fapt, numărate nici pe degetele a două mâini. Am debutat editorial cu „50 de sonete” la Editura Dacia, l994, un debut care mi-a consacrat în mod unilateral, din păcate și cam fără drept de apel... statutul de „sonetist”. Criticul Ion Simuț, în postfața despre această carte m-a definit chiar așa: „Un sonetist printre optzeciști”. A urmat cartea „ Când îngerul aduce cheia”, publicată la Editura Anotimp din Oradea, l997, dar am publicat și „Poeme”, tot la aceeași editură
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
de sonete” la Editura Dacia, l994, un debut care mi-a consacrat în mod unilateral, din păcate și cam fără drept de apel... statutul de „sonetist”. Criticul Ion Simuț, în postfața despre această carte m-a definit chiar așa: „Un sonetist printre optzeciști”. A urmat cartea „ Când îngerul aduce cheia”, publicată la Editura Anotimp din Oradea, l997, dar am publicat și „Poeme”, tot la aceeași editură orădeana în l999, iar noutatea acestui volum este că majoritatea poemelor nu mai sunt sonete
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
istorii”, după mentalitatea vremii. Parcurgând paginile, din respect față de autor, n-am vrut să schimb nimic, decât am reactualizat grafia care nu mai este actuală. Autorul are un deosebit simț al umorului pe care-l revarsă în poeme, aidoma marilor sonetiști, madrigaliști și epigramiști clasici: Mihai Codreanu, Păstorel Teodoreanu, care turnau în versuri și sare și piper, și ingrediente dulci-amărui, și ceva din dulceața umorului autohton, spre bucuria cititorilor. Este uimitoare și ușurința cu care versifică autorul, dar și stăpânirea noțiunilor
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
alt sonet foarte reușit este cel intitulat „Coșmar” în care, atmosfera unei furtuni îl face pe poet să se creadă în altă lume. Ritmul, măsura, cadența, muzicalitatea din poezia cu formă fixă, ar fi putut face din Mihai Baicu, un sonetist clasic, un autor de lied-uri, rondeluri sau de romanțe, în orice caz, un poet romantic care încearcă să-și însușească modalitățile de expresie ale poeziei clasice. În poezia: „Nu-i drept! - primind un avertisment, poetul își face un lung
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
mitizează cotidianul, mitologizează omenescul, face din banalul existenței un sinaxar. Sonetele lui muta peisajul în mit. Poetul se aseamănă cu un mag care cântă și vrăjește, dar care și descânta și dezvrăjește. Petruș Andrei este unul dintre cei mai importanți sonetiști, un poet cu o viziune modernă a lumii, un creator pentru care viața și cântecul se interferează, două sfere de lumină care se văd și care pot exista numai atunci când și atât cât sunt împreună” (Nicolae Dabija). Liantul care leagă
ECOURI PE GOLGOTA DINTRE INIMĂ ŞI GÂND de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444292170.html [Corola-blog/BlogPost/381806_a_383135]
-
lună, organizatorii Târgului milanez m-au anunțat căam fost ales sămi se decerneze, într-o conferințăde presăcare va avea loc în 28 octombrie, ora 10, marele premiul al acestei ediții inaugurale a Târgului Internațional de Carte, premiul european NUX. Un sonetist român premiat chiar în patria lui Petrarca! Citatul final al scrisorii; Așa se face căla Milano nu voi reprezenta nici o instituție din România. Măvoi reprezenta pe mine însumi și pe toți truditorii din țarăignorați ca și mine. Extrem de trist mi
POETUL ADRIAN MUNTEANU DIN BRAŞOV MAI IUBIT DE STRĂINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_poetul_adrian_munteanu_din_br_mihai_leonte_1351149300.html [Corola-blog/BlogPost/365801_a_367130]
-
ADRIAN MUNTEANU-SCRISOARE DESCHISĂ .LA MILANO VOI FI SINGUR ! ( MESAJE PENTRU ADRIAN MUNTEANU : FELICITĂRI lui ADRIAN MUNTEANU,sonetistul român,premiat chiar în patria lui Petrarca ! Domnule Munteanu,nu veți singur la Milano !.Prietenii Revistelor Confluente Românești,Armonii Culturale,Hai,România!,ProLitera,Radio ProDiaspora, Radio Metaforă. Miorița SUA,Gazeta Românească -Italia vor fi cu inima alături de Dumneavoastra.Ne mândrim
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_munteanu_la_milano_voi_fi_singur_mihai_marin_1350720241.html [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
că ne reprezentați cu cinste tara.HAI,ROMÂNIA ! Georgeta Resteman (Cipru ), Marin Mihai (Spania), Simona Botezan (Washington D.C-SUA) Ioana Voicilă Dobre Mihai Leonte Octavian Păun (Radio Met a foră SUA) ..și lista rămâne deschisă ... ***AȘTEPTĂM MESAJELE DV. PENTRU SONETISTUL ROMÂN ADRIAN MUNTEANU ! *** mesaj de la jurnalistă,ing.,broker Simona Botezan (Washington D.C.) : Felicitări! Vreau să mă alătur celor care v-au scris deja că nu sunteți singur... Am trimis scrisoarea dumneavoastră și colegilor de la "Gazeta Românească" din Italia. Sper că
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_munteanu_la_milano_voi_fi_singur_mihai_marin_1350720241.html [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
m-au anunțat că am fost ales să mi se decerneze, într-o conferință de presă care va avea loc în 28 octombrie, ora 10, marele premiul al acestei ediții inaugurale a Târgului Internațional de Carte, premiul european NUX. Un sonetist român premiat chiar în patria lui Petrarca! „onoarea de a celebra cultura română în Europa ”, și îi invitau să devină, în mod gratuit , parteneri ai manifestării. Singura lor obligație, mai mult morală, era aceea de a populariza evenimentul, de a
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_munteanu_la_milano_voi_fi_singur_mihai_marin_1350720241.html [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
antologie de autor care cuprinde sonete și rondeluri. Cu deosebită bucurie regăsesc, în cartea Tihna pelerinului, acel moment emoționant în care, în modul cel mai sincer, am spus: „Mulțumesc pentru aprecieri. Nu este întâmplător că ne află aici mulți dintre sonetiștii cuprinși în Antologia Sonetului Românesc: Radu Cârneci, Nicolae Dragoș, Florentin Popescu, George Corbu, Petru Solonaru, Dumitru Dumitrică, Victoria Milescu, Ioana Stuparu, George Peagu, Paula Romanescu, Vasile Mustață, Ion Malancu, Florin Grigoriu, Maria Niculescu, Gim Laurian. Având în vedere că volumul
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
consolidarea clădirii. Lucrările de renovare au fost făcute din fondurile proprii ale Muzeului Literaturii Române Iași, iar mâna de muncă a fost asigurată de lucrătorii instituției. Ieșenii care vor să viziteze muzeul vor avea posibilitatea să vadă întreaga opera a sonetistului Mihai Codreanu, dar și amprenta lăsată în acest loc de Eminescu, Creangă sau Caragiale, care obișnuiau să se întâlnească aici. Muzeul va fi deschis de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00. Pe langă Vila Sonet, situată în
Se deschide Casa Memoriala "Mihai Codreanu" by http://www.iasi4u.ro/se-deschide-casa-memoriala-mihai-codreanu/ [Corola-blog/BlogPost/95504_a_96796]
-
prozodie, de structură, de formă. Conținutul e la îndemâna și experiența fiecăruia, însă ca regulă generală, ultimul vers sau ultimele două (când avem distih - sonet shakespearian), trebuie să reprezinte concluzia. Și încă un sfat, preluat de la dl. Pașcu Balaci: “Biblia oricărui sonetist este dicționarul de rime”. O să aveți nevoie. Mult succes și m-aș bucura să interacționez cu cât mai mulți scriitori! :) Pentru a va motiva putin, va spun ca cele mai bune sonete vor primi cate UN CD semnat Rock Filarmonica
O PROVOCARE LITERARĂ ÎN MARGINEA SONETULUI de ALEXANDRINA CHELU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_provocare_literara_in_marginea_sonetului.html [Corola-blog/BlogPost/350521_a_351850]
-
italian au fost stabilite de Guittone d'Arezzo (1235-1294), care a scris aproape 300 de sonete. Alți poeți italieni din epoca să, incluzându-i pe Dante Alighieri (1265-1321) și Guido Cavalcanti (c. 1250-1300) au scris sonete, dar cel mai faimos sonetist a fost Francesco Petrarca (1304-1374). În forma sa originală, sonetul italian se împărțea într-o octava de opt versuri (formate din două catrene) urmate de un sextet de șase versuri (alcătuit din două terține). Catrenele afirmau o propunere sau o
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Coborî încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zîmbind peste-a mea față, A ta iubire c-un suspin arat-o, Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strîngerii în brațe — Pe veci pierduto, vecinic adorato! Printre sonetiștii români ai secolului XX sau XXI, Vasile Voiculescu cel care a folosit schemă sonetului shakesperean în volumul Ultimele sonete închipuite ale lui William Shakespeare sau recent Mircea Cărtărescu, Paul Miclău.
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Ard stegulețe ici și ici./ Și ciripesc: Partidul! Ura! (...)// Ca veac de aur și ei s-apuce,/ Să nu-i ucidă bombe-n scrum / Partidu-n luptă ne conduce,/ Iar noi urmăm Partidu-n drum!". Ce minuni puteau publica George Lesnea sau sonetistul Mihai Codreanu, primul, Pentru pace: "Acum dintr-un capăt într-altul al lumii,/ Semnăm pentru pace, semnăm cu avînt,/ Căci nu vrem iar sînge pe-ntinderea lumii,/ Nici scîncetul foamei, nici lacrima mumii,/ Nici neagră ruină nu vrem pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aveau să fie cele 154 de sonete shakespeareene, structurate pe altă schemă: trei catrene cu rime încrucișate, urmate de un distih; totul în decasilabi. Derogări de la normele italice erau de găsit, în continuare, la Baudelaire, la Verlaine și Rilke, mari sonetiști. De la Eminescu se cunosc douăzeci și șase de sonete, unele dintre ele capodopere. A perseverat întru sonet, se cunoaște, ieșeanul Mihai Codreanu, parnasian declarat, autor al unui dublu sonet (cu aer baladesc), Povestea păsărarului, și al unui sonet pe rime
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
teribil de nepopular în unele cercuri florentine. Delegația pistoaieză la Florența pare să fi fost formată fără știrea lui Manetti Vespasiano citează chiar și o scrisoare a lui Manetti în acest sens51 dar, evident, unii florentini au gândit altfel. Un sonetist în special, Paolo Soldino, a satirizat ambițiile acestui om atât de faimos pentru învățătură lui, făcând din personalitatea lui Manetti un subiect de batjocură 52: E-adevărat, Cunoșterea-i supremă bogăție atâta timp cât un caracter grav vrea sub control s-o ție
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
LCF, 1988, 39; Ulici, Lit. rom., I, 302-304; Florin Muscalu, „Dumitru al peșterii”, „Revista V”, 1998, 4; Geo Vasile, „Dumitru al peșterii”, LCF, 1998, 4; Popa, Ist. lit., II, 302; Viorel Dinescu, „Paharul însângerat”, „Antares”, 2002, 55-57; Constantin Ciopraga, Un sonetist: Dumitru Pricop, CL, 2003, 1. N.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
și temporale. Heredia caută simbolurile în istorie și legendă, dar și în artele plastice și ornamentale; contemplatorul își obiectivează impresiile în mici tablouri ca în sonetele dedicate unor tablouri de Delacroix, Chasseriau sau Puvis de Chavannes. Considerat cel mai mare sonetist al epocii, Heredia are o știință a compoziției și a versului subtilă și savantă. Ritmul, rima, sistemul sonor bogat, tăieturile și aliterații demonstrează un echilibru la care s-a ajuns printr-o laborioasă șlefuire de mozaist. Cultivă alexandrinul în formele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
originale. Cu Heredia, Parnasul atinge idealul său de perfecțiune, într-o expresie artistică în care coloritul strălucitor, decorul configurat tridimensional, accesoriul pitoresc constituie rațiunea de a fi a poemului. Plasticitatea portretului, vigoarea conturului, tehnica sugerării nuanțate sunt caracterizante pentru arta sonetistului. Cercetarea procesului pătrunderii, receptării și asimilării parnasianismului în mediul românesc impune fenomenul sub un îndoit aspect:ca moment expresiv în istoria culturii noastre din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, și ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]