59 matches
-
Uah! (Se așază înapoi pe rogojină, sprijinit de zid, scoate o oglindă mică dintr-un buzunar și începe să se privească atent; își schimbă rând pe rând expresiile, de la ură la tandrețe, de la grotesc la melancolie, în tot acest timp sonorizând prin onomatopee.) Uahhh... Uuuu... Ihâââ... Sssst... Eheee... Iiii... Țțțț... Buah... Izbucnește într-un râs hilar.) Ce... nebun! (În oglindă.) Nebuniile! (Se lipește cu fața de oglindă.) Ehe-he... (Se privește admirativ.) Nebuniile! (Duios.) Nebunaticule! Se sărută pe sine de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
am prevenit, vine îndată ce-l anunți. Saferian promise că va face întocmai. - Perfect! se înveseli factice Gaittany. Atunci, pe deseară! și salutând în chipul cel mai îmbietor cu putință, plecă și reluă, conform agendei, cursa cu trăsura, ale cărei roți sonorizară din nou caldarâmul. Rămași singuri, Saferian și doctorul Rapig Sahazizian începură să vorbească iarăși armenește. Colecționarul numismatic fu avizat puțin după aceea, deoarece Saferian bănuia, cu marea lui experiență de oameni (însă de astă dată pe nedrept), că Gaittany putea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atât de mult amintită, și pe bună dreptate, atunci când se aduce în discuție stilul lui Creangă. Acest adevăr este observat cu finețe de Vladimir Streinu, care spune: „Creangă avea nu atât un condei cât un glas pe care și-l sonoriza cu condeiul-. Traducând cele spuse de critic, am spune cam așa: și când scria, povestitorul auzea foșnetul frazei și îi păstra frumusețea, „naturalețeași în scris. Până când fraza nu suna bine, nu o scria, sau revenea asupra ei. Iată sursa ...oralității
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
înfășurată într-un capot de material de blug ieșit de soare, având, iarna, pe deasupra, un cojoc de oaie. Fosta tovarășă de muncă o primea fără prea multă tragere de inimă, fiindcă în timpul sinistrelor nopți de nesomn, ale căror tenebre erau sonorizate de vaietele cucuvaielor din turnul conacului, nu vorbea decât despre revoluționari de profesie, care, șoptea ea, deja adunaseră mase de năimiți îndrăzneți, gata să ridice baricade, adunate din pietre de caldarâm, în municipiul Iași și în municipiul Craiova, dându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și în Asobu. Cei patru filosofi întâlnesc un măgar, o bufniță, melci într-un spațiu pe care trebuie să-l parcurgă ca și cum ar dezvirgina un teren de întâmplări inedite. Călătoria e stimulată auditiv de sunete sacadate, sparte, cu care muzicienii sonorizează corpurile în cea de-a treia parte a spectacolului, cea de dans propriu-zis. Filosofii e spectacolul inițierii în sensuri extrem de simple ale lucrurilor din jur, într-o filosofie practică pe care Nadj o apropie foarte mult de o lecție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
ce mi se pare esențială pentru un geniu. Totul e decodare și codificare, fără a te întreba care e lumea percepută în lumina ta: "E ziuă și întuneric...", Creierele ardeau la flacăra de soare.../ Pustiul tot mai larg părea...", "Muzica sonoriza orice atom.../ Dor de tine și de altă lume". "Aud materia plângând". "Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare.../ În oglinda larg ovală încadrată în argint". Lumea noastră trecută prin simțurile sale, triste, obsedate, claustrofobe. Și totuși de unde vine lumea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pentru oraș, berea însemna, cu vorba reporterului citat, „o frumoasă și însemnată industrie”. Povestea ei va continua și după plecarea lui Bacovia la București, căci, crescînd numărul populației, se vor înmulți restaurantele (unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare. Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de concerte, muzica „clasică”, „grea”. Versul „Muzica sonoriza orice atom” nu e inspirat de vreo simfonie wagneriană, ci, aproape sigur, de un cîntec la modă. Gustul și atitudinea lui Bacovia față de muzică sînt ale celui care receptează din plin dimensiunea lirică, emoțională a acesteia, deși, chiar în poezia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate, instrumentul care îl leagă de trecut și au apărut acordeonul, ghitara, naiul. „Fonografelor publice” le-a luat locul „Radio” ul. Deși compusă din „sunete lirice, bucuroase”, „frumoasă”, muzica nu-i mai „sonorizează” orice atom, ci îi calmează sufletul rămas încă trist. Fapt semnificativ, s-a schimbat și felul său de a vorbi despre ea. Bacovia adoptă acum un limbaj profesional, ușor pretențios: „bonduri de ghitară”, „cadență andante”, „completări base”4) etc. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tainelor, atomul./ El poate omenirea în cîteva secunde/ S-o-ntinerească nouă pe veci ori s-o scufunde”9). Cel de-al doilea caz îl ilustrează Bacovia, care scoate ceva memorabil din cuvîntul „atom” în cunoscutul vers din „Largo”: „Muzica sonoriza orice atom...”, generalizare de efect, deschidere largă către micro și macrounivers, manifestare de maximă acuitate a sensibilității, amestec subtil de reverie calmă și suferință discretă 10). Arghezi și Bacovia folosesc și cuvîntul „moleculă”. Autorul Cărticicăi de seară, în joacă, pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și la alți scriitori din secolul lui, pluralul lui „atom’’ e „atome”: „Sunt [morții n. m.] din atome nevăzute/ Țesuți” („Cu morții”, op. cit., p. 22) 9. Cîntare Omului, ESPLA, 1956, p. 65. 10. Opere, p. 46. Singurul precedent pentru „Muzica sonoriza orice atom” pare a fi această frază de Al. Macedonski: „Și în acel moment, poate că nu se afla atomă să nu cînte”. („Cartea de poezie”, Opere, 6, Ediție îngrijită de Elisabeta Brîncuș și Adrian Marino, Ed. Minerva, 1973, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fel de muzică putea fi aceea scrisă sau cîntată de el. Bacovia a compus melodii, „adecvate” (credea cineva), pe versurile lui Ștefan Petică și pe versuri proprii; a fost, carevasăzică, lucru pe care nu l-am subliniat în glosa „Muzica sonoriza orice atom”, un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de asemenea - spun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cum îmi place să-i spun) sau parcul Cișmigiu; dar sunt și multe, prea multe spații ale capitalei care mă epuizează și irită. Înainte de decembrie 1989, Deșteaptă-te, române! era un cântec patriotic care mă fortifica - era ca un sânge sonorizat în creierul meu. După 1989, am crezut o vreme în „efectul Deșteaptă-te, române!”; dar, după ce politicienii au confiscat pe rând, cu discursurile lor gonflate și vide, fie ziua de 1 decembrie, fie pe aceea de 22 decembrie, efectul patriotic
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Nu-mi va fi ușor să-i uit blasfemiile. Și nici nu m-aș strădui, dacă n-aș avea nevoie, bibliografic, de volumul său despre Baudelaire, pentru unul din subiectele mele. *Recita cu totul nepotrivit, clămpănind pe scena largă: „Muzicaaa sonoriza orice attomm”; lăbărța sunetele. Primele cuvinte ale fiecărui vers pocneau ca dintr-un pistol pneumatic, iar ultimele scrîșneau. Marcată de smucituri, „interpretarea” trăda urzeala proastă a sufletului său de cabotin. *Locvacitatea e - se pare - una din caracteristicile criticilor de artă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comedia, deloc lipsită de tragic, a cotidianului din Rinoromânia socialistă. Ambiguitățile, vulnerabilitatea ne țin În loc și ruinează „progresul”? Nu, profesorul nu dăduse glas Îndoielilor. Continua să asculte frazele străine, preluate din caligrafia clară, În tuș negru, de pe foile dictando și sonorizate evaziv, În fonetica aventuroasă a noului său rol. „Bérenger striga vecinilor săi deveniți Rinoceri să respecte regulile conviețuirii: «Încetați!... Zgomotele sunt interzise! E interzis zgomotul!», deși el Însuși nu le respectase. Bețiv, chiulangiu, cu o Înfățișare de delincvent! Și tocmai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lor. Iată câteva dintre argumentele pledoariei entuziaste a lui Valeriu Stancu: "60. 000 de intrări, 300.000 de sensuri, 180.000 de exemple de utilizare; 40.000 de citații din peste 1.000 de autori: peste 12.000 de cuvinte sonorizate; toate conjugările, femininele și pluralele, adică 450.000 de forme flexionare; 150.000 de trimiteri analogice și legături hipertextuale. Noutățile care trebuie remarcate la acest capitol sunt: indexul complet al celor 10.000 de locuțiuni, expresii și proverbe din Petit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
echipamentului mobil (de exemplu: casetofon), pentru asigurarea unei emisii de lungă durată; - un comutator cu două poziții, pentru alimentarea curentă modulată, fie la un singur vagon unde se găsește aparatul mobil pentru transmiterea anunțurilor și muzicii, fie la toate vagoanele sonorizate din tren; - un aparat mobil compus, în principal, dintr-un aparat de transmitere a anunțurilor, un casetofon și un microfon. Sistemul de sonorizare și telefonie pentru un vagon de călători trebuie să asigure următoarele funcțiuni: ● telefonie: - legătura fonică dintre sistemul
NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ din 19 ianuarie 2010 "Vehicule de cale ferată destinate tranSportului de călători. Instalaţii de sonorizare. Cerinţe tehnice generale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219512_a_220841]
-
În postul de difuzare destinat anunțurilor sau în apropierea acestuia va fi amplasat un comutator cu două poziții, care să permită limitarea difuzării de către aparatul mobil a anunțurilor fie doar în vagonul în care este instalat, fie în toate vagoanele sonorizate din tren. În poziția VS, programele de muzică și de divertisment sunt transmise numai la difuzoarele propriului vagon. Volumul sonor se poate regla de la atenuator de către călători. În poziția TT, programele de muzică și de divertisment sunt transmise la difuzoarele
NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ din 19 ianuarie 2010 "Vehicule de cale ferată destinate tranSportului de călători. Instalaţii de sonorizare. Cerinţe tehnice generale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219512_a_220841]
-
V. 2.2.8.2. Puterea maximă necesară în fiecare vagon de călători pentru telecomandarea sonorizării trenului trebuie să fie de 25 W la o tensiune de 24 V. 2.2.8.3. Puterea maximă necesară în vagoanele de călători sonorizate cu posibilitatea racordării unui aparat mobil de transmitere a anunțurilor și a muzicii trebuie să aibă valoarea de 50 W la o tensiune de 24 V în total. În [9], [10], [11], [12] și [13] sunt specificate condițiile pe care
NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ din 19 ianuarie 2010 "Vehicule de cale ferată destinate tranSportului de călători. Instalaţii de sonorizare. Cerinţe tehnice generale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219512_a_220841]
-
Rang, Al.Brunetti, Al. Giovani. Premiera la 7 februarie 1935, la cinema "„Arpa”" (Cercul Militar din București). Entuziaștii noștri regizori din lipsă de fonduri și interes a guvernanților au luat-o care încotro. "Jean Georgescu" pleacă la Paris unde își sonorizează filmul realizat în 1934, "„State la București”" în studiourile "„Gaumont”", film realizat ca o comedie mută. Ion Șahighian, se consacră teatrului. "Eftimie Vasilescu" lucrează ca operator de actualități. Numai Jean Mihail mai rămâne pe poziții participând la dublarea filmelor la
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
jurnale de actualități, înregistrate optic apar în 1924. "Societatea Fox Films" în 1927 achiziționează acest sistem plus încă altele mai recente și iese pe piață cu sistemul numit "Movietone", cu care la început va realiza actualități cinematografice, iar ulterior va sonoriza diferite filme mute. Sistemul Movietone, generalizează toată piața filmului timp de peste 20 de ani. Însă cu toate că filmul sonor arăta că prin sunet calitatea spectacolului cinematografic este deosebită, mulți realizatori și actori sunt împotrivă motivând că, în special dialogul, distruge din
Film sonor () [Corola-website/Science/299446_a_300775]
-
fugă crivatului..." "Îmi tremura nările" "și nici o mireasma," "și nici o boare," "doar mirosul îndepărtat, de gheață," "al sorilor." "Ce limpezi sînt mîinile tale, iarna!" "Și nu trece nimeni" "doar sorii albi se rotesc liniștit, idolatru" "și gîndul creste-n cercuri" "sonorizînd copacii" "cîte doi," "cîte patru." Winter song "You are șo beautiful în winter!" "The field stretched on its back, near the horizon," "and the trees stopped running from the winter wind ..." "My nostrils tremble" "and no scent" "and no breeze
Cântec de iarnă () [Corola-website/Science/309905_a_311234]
-
care a fost violată de mai mulți băieți. Scenariul amintește de filmul "I Spit on Your Grave", turnat la sfârșitul anilor '70. Sasha a jucat în filmul francez cu buget scăzut "Life", prezentat pe 10 august 2011. De asemenea, a sonorizat vocea personajului Viola DeWynter în jocul video "", apărut pe 15 noiembrie 2011. În 2013, alături de Elijah Wood, a jucat un rol principal în thrillerul spaniol în limba engleză "Open Windows", regizat de Nacho Vigalondo. Filmul prezintă obsesia unui tânăr față de
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
numit în japoneză. Cu toate că numele spune „50”, nu sunt nici 50 de semne hiragana nici katakana. De fapt, sunt 46. Înainte de al Doilea Război Mondial erau 48, dar datorită faptului că sunetul inițial "w-" (un "u" rotunjit) nu mai este sonorizat actualmente în silabele "wi" și "we" (ゐ și ゑ respectiv ヰ și ヱ), semnele au fost înlocuite cu vocalele "i" și "e" (い și え respectiv イ și エ) . Doar "wo" (を respectiv ヲ) mai este folosit și acum, dar
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]