2,017 matches
-
energică față de poet, nu se putea împăca ușor cu opiniile, uneori de-a dreptul "scandaloase", în viziunea sa, ale autorului Glossei. La vremea respectivă și Caragiale "s-a bucurat" de un tratament asemănător. Ar fi aici un suport polemic, de sorginte mai veche, de tipul: iată cum erau tratați marii creatori în timpul.... Dar oare numai atunci? E de natura evidenței că în toate timpurile au fost "nepotoliți" și "potolitori". Mai mult, la noi s-a practicat și stilul, deloc ortodox, în
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
lumii predică și promovează smerenia ca formă de recunoaștere a unei puteri și a unei inteligențe superiaore, încercând să cenzureze mândria umană. Prima pervertire a acestui feeling se produce când autoritatea divină este înlocuită cu una terestră, de obicei de sorginte politică. Paradoxal, argumentul pentru această metamorfoză e extras - vădit eronat - chiar din Biblie prin celebrul citat "Dați Cezarului ce este al Cezarului..." (partea a doua a versetului nu se pomenește decât în biserică!). Misticii înlocuiesc Cezarul cu Destinul, de parcă ar
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
pictura lui Ciprian Paleologu. Pe de o parte, el sugerează acea cădere, acea regresie dinspre uman spre homuncul, prin crearea unor forme la limita tridimensionalului cu bidimensionalul, forme obținute prin decupaj mecanic și printr-o energie cromatică paroxistică, de certă sorginte expresionistă, iar, pe de altă parte, contrabalansează acest spectru al disoluției prin propunerea unei noi ordini și a unei atitudini salvatoare. Lucrînd pe două fronturi, al denunțului și al mîntuirii, al apocalipsei și al purificării, Ciprian Paleologu iese din schema
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
lovite în feminitatea lor cea mai ascunsă: septicemia prin avort a Siei, cancerul uterin al Lenorei și anemia pernicioasă a Madonei, accentuată și agravată de indispozițiile ei lunare. Opțiunea pentru aceste maladii nu poate fi întîmplătoare, ea își are, probabil, sorgintea în interioritatea plină de mister a femeii căreia i se opune scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
nici celebrul Desant nu a fost, la vremea lui, lipsit de texte de umplutură. Însă prefața este prețioasă și uneori cam deplasată în demersul ei de a releva, cu orice preț, o direcție, o motivație sau un substrat rațional, de sorginte filozofică, dacă se poate, a textului în discuție. Astfel, despre Cupa de șampanie a Adinei Dabija, o excelentă farsă fantezistă (scrisă splendid), construită gradat pe un artificiu metaforic în genul unei mici povestiri a lui Marquez din volumul Douăsprezece povestiri
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
Dar am auzit de învârtelile care i-au conferit lui Brădișteanu porecla „doctorul-valvă”. Ce cădere morală mai are un individ de teapa lui Beuran să ordone anchete, să descopere matrapazlâcuri și să-i pedepsească pe eventualii vinovați? Aroganța lui de sorginte năstăsiotă e cel mai bun semnal că prăduirea poate să continue, că hoțiile pot deveni regulă, că cinismul și nesimțirea pot triumfa. Într-adevăr, mare laș trebuie să fii ca să continui imperturbabil să joci rolul ministrului, când o lume întreagă
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
în percepția textului poetic: exemplul eșecului analizei l-ar furniza, conform lui Bollack, Gadamer însuși, cu a sa „retroversiune” a lui Celan în „propria lui lume de reprezentări”; finalul, neutralizare a „marilor deosebiri” față de lumea lui Celan, și-ar avea sorgintea în înrîurirea ontologiei heideggeriene, ceea ce constituie pentru Bollack cu atît mai mult un fapt scandalos, din moment ce crede a ști că „Celan a fost mai conștient de puterea neobișnuită și malefică exercitată de către figura «Celui de la munte»”. Spre deosebire de Gadamer, care caută
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
alta" ( Rasă, rasism și literatură, 8 dec. 1944). O bună caracterizare face C. Schifirneț profilului psihologic al românului, conturat de G. Călinescu, evidențiind substratul celtic, comun cu al Europei, realismul și spiritul administrativ de obârșie romană, simțul politic excepțional ( ?) de sorginte greco-bizantină. Dar să ne aplecăm și noi asupra textelor. Autorul "cronicii mizantropului", precum și etnopsihologi, ca cei amintiți mai înainte, C. Rădulescu-Motru și M. Ralea, nu ocolește defectele psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cu aproximativ 8000 de titluri țintuite la stâlpul infamiei) își propunea să servească din plin acestui scop, în fond, un atentat la ființa noastră spirituală. Ideea autorului "anonim" ( cine altul decât P.C.R.?) era să fie cu desăvârșire eliminate lucrările de sorginte fascistă, nazistă, legionară, antisemită, dar, observă pe bună dreptate prefațatorul, aceasta nu constituia decât o simplă fațadă, o mască "pentru adevărata ofensivă de cea mai mare anvergură: cea dusă împotriva întregii culturi naționale." Și lista de nume ne-o va
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
de a vedea în Orfeu, sau mai degrabă în întruparea sa americană, nu numai pe Poetul capabil să transfigureze, prin cuvînt, geografia Americii și oamenii, de o mare diversitate, ai acelui loc. După cum ne atrage atența Harold Bloom, critic de sorginte emersoniană, Orfeul americanizat de Ralph Waldo Emerson este și "zeul-profet al discontinuității", al dezmembrării prin excelență, fiindcă odată cu momentul refacerii se manifestă din nou cu violență tendința contrară, de inovare și experiment. Apelul la înnoire făcut de Emerson este, neîndoios
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
de mult încât să stai cu capul în țărână în fața unei brute violente. Există, chiar în lumea de azi, destule popoare sărace dar demne. N-aș include în această listă, din păcate, și lumea fundamentalist-arabă, scindată între orgoliul orb, de sorginte primitiv-medievală, de-a domina lumea, și ura viscerală împotriva valorilor modernității. Trăind în minciună atâta vreme, ei au ajuns să ia drept realitate delirurile paranoice ale atâtor și atâtor "iluminați", care nu fac, de altfel, decât să readucă la suprafață
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
propunînd o miză "metafizică" la vedere, autorul Arheologiei blînde s-a mulțumit cu lumea neostentativă a cotidianului, a banalului, a existenței curente ce se autentifica prin ea însăși. Tonului grandilocvent, clamoros (,țipătul", "urletul" erau nu o dată invocate ca atare), de sorginte expresionistă, i-a opus un ton scăzut, pe coordonatele "joase" ale firescului. în loc de a-și etala eul aidoma lui Labiș, Nichita, Ioan Alexandru etc., s-a repliat cu o rafinată modestie în spatele ființelor și lucrurilor, compunînd un soi de jurnal
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
-și cât se poate de clar, încă din 1934: “Mai bine sa sfințesc fleacurile decât să compromit sfinții”. Într-o lume a tuturor vanităților, abandonărilor și trădărilor, a rinocerizării iminențe, rinocerizare radical instantanee și cumplit de violență (fie ea de sorginte nazistă, bolșevica ori, pur și simplu, ecou, val eruptiv venit din străfundurile lungului șir de animale sălbatice care ne locuiește) -, Robert Wilson îi biciuiește pe actori fără pic de cruțare, le înfige până la sângerare pintenii obsedantelor sale tablouri vizual-auditive, determinându
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
irefragabila, descins dintr-un regizor/ om de cultură ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta grandios, ponderea revenind acelora de sorginte cinematografică și poate chiar dodecafonica. Asemenea simboliștilor wagnerieni, Robert Wilson a realizat, aici, la Craiova, o operă de artă totală (Gesamtkunst), asociind în Rinocerii toate expresiile artistice valorificate din perspectiva armonizării corespondentelor dintre culori, sunete, linii și volume. Spectacolul titanului
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul său. Un uomo salvato, așadar.
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
mari au o viclenie pe care copiii nu o deslușesc. În dorința sa de a mă aduce în rândul oamenilor obișnuiți, de a mă dezvăța de smirna cuvintelor, de a mă face să-mi pierd darul rar al hranei de sorginte verbală și de a mă trece în normalitatea mâncării banale, mama a observat că sorb poveștile ca pe apă, că le respir ca pe aer. Drept care, cînd voia să mănânc (încă îmi dădea în gură!), îmi spunea și câte o
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
conspectelor mele se structurează ca o relație de adversitate, ca și când partea a doua a întâmplării pare neașteptată și nefirească în raport cu ceea ce a precedat-o. Jocul dintre debuturile în calma realitate imediată și finalurile în senzaționalul scandalos ori în excepționalul de sorginte mitică, un joc care se echilibrează și este acceptat întotdeauna, schițează profilul felului de a prezenta și a comenta, implicit, lumea, al legendei urbane. Este drept că tensiunea dintre comun și extraordinar stârnește, o clipă, o sincopă a povestirii, dar
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
chip nevăzutelor (după expresia plotiniană, to en swmati aswmaton, necorporalul întrupat), ținând în echilibru „cele de sus ca și de jos”. Două mi se par temele principale ale poeziei lui Vassilis Vitsaxis: exprimarea inexprimabilului și translatarea între lumi, ambele, de sorginte antic grecească și cu perioade de maximă înflorire în romantism și simbolism. Cea dintâi e covârșitoare, majoritatea poemelor fiind o căutare a esențelor imposibil de atins și de rostit. Devine evident că definiția oferită de Diotima în Banchetul lui Platon
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
bacilul luptei de clasă”. Firește, o dată identificată ținta, trebuie găsite modalitățile de comunicare cele mai eficiente, pentru ca mesajele să fie decodificate corect de către destinatar. Aici se produce principalul scurtcircuit cu evoluția întregii poezii a secolului XX pentru că noua estetică, de sorginte stalinistă, solicită ferm „o structurare a enunțului literar care să excludă orice ambiguitate în receptare” (p. 23). Imperativul momentului, dictat de autoritățile politice, era o poezie pur denotativă și orice îndepărtare de acest imperativ care contrazice însăși esența poeziei (cea
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
mereu pe picior de război (deținerea exclusivă a informației ca premisă a puterii discreționare). Versatil, proteic până la perversiune, sardanapalic rob al multor păcate (nu întâmplător coperta I reproduce tabloul lui Delacroix "Moartea lui Sardanapal"), Plagamat, exponent al unui bestiar de sorginte totalitară, este aliatul firesc al fundamentalismului paramilitar. Colaborase în anii '70 cu celebrul terorist Mendoza, alias Carlos Șacalul, mai nou fiind procurator de arme, alimente, copii și animatoare către rețele de combatanți islamici, conduse de der Amin, alias Ben Laden
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
al "dificultăților" de adaptare ale adolescentului ce se sumețește împotriva unei vieți pe care o resimte măcar problematică de nu de-a dreptul inautentică, "cu punctele și dezavantajele unei asemenea aspectări". E o mentalitate a rupturii, poate, freudian vorbind, de sorginte antipaternalistă, evident, din punctul de vedere al ideilor, sub egida unei mizantropii cu anvelopă conservatoare. Simptomatic, e citată o sentință cioraniană plină de iradierea radioactivă a dispoziției adolescenței rebele: Nimic nu se poate iubi decît imperfecțiunea". O serie de linii
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
ecumenice a micului continent ce prelungește Asia și mărginește Africa. Imperiul spiritual, pe care Roma apostolică a încercat să îl propage, a fost însă blocat de frângerea Bisericii în occidentală și orientală, de asumarea unui pseudoeuropeism de către "noi Roma", de sorginte asiatică, aspirând la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor de refacere imperială a unității, Europa s-a transformat într-o "Europă a națiunilor", fracturată de interese divergente, supusă - datorită contradicțiilor din "interiorul
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
sub văduva aceea (nici măcar)/ cu văduva spinării pe spinare/ Ce mai ospăț ziceam se pregătește/ pe sîni și pe terasa lor/ hai cîntă-mi aria cu 2x2 sau cu 3x3/ cît mai erau cuvinte" (Copacul animal). Iată, neutralizate, clasicele opoziții de sorginte gramaticală. Metoda contrarierii contrariilor, desființînd diferențele aparent ireductibile dintre ele, ține mai curînd de "gramatologie", de acel "gramme" derridean, deopotrivă structură și mișcare. Iar știința "gramelor" poate fi, la limită, și literatura. "Literatura" lui Gellu Naum e o răspîndire și
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
Este, de asemenea, tragică deoarece avizează pieirea unor valori sonore ce nu și-au epuizat încă resursele potențiale, precum și datorită faptului că arborează o frumusețe inversată și reafirmată prin inversare, ce înfioară și strivește. Din artă a sacrificiului, muzica de sorginte colerică devine instrument al sacrilegiului. Din muzică savantă, devine muzică obscură. Sau, dimpotrivă, semidoctă. 18. în fine, când va fi fost crescută dintr-un topos flegmatic, cu siguranță că muzica ar fi fost să fie singurul lucru ce ne consolează
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
pe zidurile închisorilor. în loc de ferestre. Ea deschidea condamnaților perspectiva mirifică a mirajelor nețărmurite, libertatea paradisiacă a reveriilor impenitente. Literatura s-a transformat pentru acea vreme într-un ritual al evadării din timpul profan și strivitor al istoriei. O poezie de sorginte concentraționară, deci a negării realului, a refugiului în imaginar și în metaforele lui, oficiau poeții. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu, ei și-au scris versurile pe pereții celulelor și carcerelor, ai subsolurilor și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]