372 matches
-
plăteau în vremea veche boierii ca oricare altul, acele drepturi depuse în mâna unei aristocrații istorice erau adevărul, erau religia străbunilor noștri. Atunci vor înțelege cum, alături cu domneasca cetate a Sucevii, înfloreau, înlăuntrul aceluiași stat, republicele Vrancii, Câmpulungului și Sorocii; atunci vor înțelege cum acea părintească inegalitate, întemeiată pe tradiții, lega om de om c-o vârtoșie morală atât de mare încît Țările noastre, atât de mici, puteau să pună sute de mii de oaste în câmpul de bătaie și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun ; în pielea goală, se ducea cu bețele lângă iaz și aducea sau oprea ploaia” (33, p. 126). Să mai notez faptul că analogia dintre cele două practici rituale nu se oprește aici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au ridicat o seamă...” - Cronica Bălenilor), mereu plini de personalitate, insubordonați, puși pe jaf („Rădicatu-sau o samă de cazaci, ca niște lupi ce-s învățați de-a pururea la pradă, de au întrat în țară și multe bucate de la ținutul Sorocii au luat” - Grigore Ureche; „Ce cum și-i hirea căzacilor, la dobândă lacomi, au dat îndată la jacuri” - Miron Costin) și preparați să se implice în tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ordinea intelectuală, puterea de speculație și spiritul de sistematizare, iar în ordinea sentimentală, pasiunea tradusă în deformație pamfletară și violență stilistică. Spiritul de sistematizare și de speculație nu se dezvoltă în domeniul pur estetic; încă de tânăr, criticul și-a sorocit misiunea de a „propovădui” o literatură morală, sănătoasă, evanghelie a muncii și a „amorului conjugal”, al cărei model i se pare a-l fi găsit în modesta literatură ardeleană, și a propovăduit un realism clasic; ca și N. Iorga, H.
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Lui, lui, lui... (1995, în colaborare) și Cântece populare pascale (1996), incluzând treizeci și trei de melodii cu versuri despre patimile lui Hristos. Alte piese cu note muzicale sunt adunate în volumele Folclor din nordul Moldovei (1983, în colaborare), Folclor din Câmpia Sorocii (1986). Culegeri: Trandafir bătut la poartă, Chișinău, 1980; Folclor din nordul Moldovei, Chișinău, 1983 (în colaborare); Folclor din Câmpia Sorocii, Chișinău, 1986; Țăpușele, țăpușele, Chișinău, 1986; Cât îi Maramureșul..., Chișinău, 1993 (în colaborare); Răsărit-a, semănat-a, Chișinău, 1994; Lui
TAMAZLACARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
Hristos. Alte piese cu note muzicale sunt adunate în volumele Folclor din nordul Moldovei (1983, în colaborare), Folclor din Câmpia Sorocii (1986). Culegeri: Trandafir bătut la poartă, Chișinău, 1980; Folclor din nordul Moldovei, Chișinău, 1983 (în colaborare); Folclor din Câmpia Sorocii, Chișinău, 1986; Țăpușele, țăpușele, Chișinău, 1986; Cât îi Maramureșul..., Chișinău, 1993 (în colaborare); Răsărit-a, semănat-a, Chișinău, 1994; Lui, lui, lui..., Chișinău, 1995 (în colaborare); Cântece populare pascale, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 247. Gr. B.
TAMAZLACARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
în traducerea lui G. Murnu (EPL, București, 1956) (vv. 16-18 în ediția originală): avll’ o”te dhv evto" hlqe hlqe periplomevnwn,/ tw oi” epeklwvsanto qeoi oikónde nevestai/ ei" Iqavkhn... Adică: „Dar când rotirea vremurilor aduse/ Și ziua-n care zeii sorociră/ Întorsul lui la insula Itaca...” (vv. 26-28 la Murnu). 20. Euripide, Fenicienele, 1736 (apud Dumitriu, op. cit., p. 566). 21. Odiseea, cântul VI, vv. 407-410 (Murnu). 22. Ibidem, cântul VII, vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domnește nelegiuirea, și că în locul rînduit pentru dreptate este răutate. 17. Atunci am zis în inima mea: "Dumnezeu va judeca și pe cel bun și pe cel rău; căci El a sorocit o vreme pentru orice lucru și pentru orice faptă." 18. Am zis în inima mea că acestea se întîmplă numai pentru oameni, ca să-i încerce Dumnezeu, și ei înșiși să vadă că nu sunt decît niște dobitoace. 19. Căci soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
rînduite, și le dădea zarzavaturi. 17. Dumnezeu a dat acestor patru tineri știință și pricepere pentru tot felul de scrieri, și înțelepciune; mai ales însă, a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și în toate visele. 18. La vremea sorocită de împărat ca să-i aducă la el, căpetenia famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadnețar. 19. Împăratul a stat de vorbă cu ei: dar între toți tinerii aceia, nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
vacile såtule cåtre ulițele satului se opreau la izvor și sorbeau ritmic norii care pluteau printre pietre și ierburi Mai apoi lângå troițå își întindeau gaturile zbierau anunțându-și ståpânul și porneau mai departe Så aud timpul mi-a fost sorocit dimineață în vibrația sirenei alungindu-se peste oraș îndemnând că un bici autobuzele ticsite cu oameni cu trupuri agåțate de uși La fiecare hârtop råmâneau presårate pe asfalt fårâme de visuri neterminate Fiecårui anotimp mi-a fost dat så-i simt
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1646]
-
și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate din Hărciata, și Avereștii pe Cracău,... și Selecicanii cu vad de moară pe Bașeu... și Nicoreștii cu mori pe Cracău, și a treia parte din Ochintești, în ținutul Sorocii, și parte din satul Mierăeștii cu vii, pe Bârlad,... și giumătate de sat din Coropceni,... și 14 dughene cu pivniță în târgul Iașii... și două vii în Vacota de lângă Iași, și două vii în Șorogari de lângă Iași, și o bucată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în ținutul Sorocii, pe apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire și la mănăstire de la Muntele Sinai”. „Măi da’ mulți Movilești mai sunt! Și eu care credeam că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în Moldova? Unde-i bătrânul să-mi tălmăcească nedumerirea?” Citesc totuși mai departe și aflu că paharnicul spune: „Adeverescu cu acestu încredințatu zapisul meu,... pentru o moșie, anume Zastinca, ce-am avutu aice la Moldova, care moșie este la ținutul Sorocii... Această moșie... am dat-o danie,... la sfânta mănăstire Svetei Arhangheli (Mihail și Gavril) de lângă Iași, zidire mării sale,... domnu al łării Moldovii... Io Grigorie Ghica voievoda, care este închinată la... marea mănăstire de la Muntele Sinaii”. Trebușoara asta îmi aduce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iașilor - după cum spune vodă în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat venitul... pârcălăbiii Sorocii să fie în sama lui”. Nu te bucura însă, fiule, înainte de a afla că din acest venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
însă, fiule, înainte de a afla că din acest venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un sat pe Bașov, anume Silițcanii, și cu loc de moar(ă) în Bașov,... Așijderea dăm... un sat, anume Necoreștii, pe Cracău,... și cu mori în Cracău... Și iarăș(i) dau... a treia parte din sat din Oncheșești, la ținutul Sorocii... dat sfintii mănăstiri (de) Nastasie Oprea pentru sufletul său”... La final se spune: “S-au tălmăcit, la școala slovenească, de Evloghi”. ― Poți să-mi spui de cine și când a fost ridicată Mănăstirea La Greci? ― Părinte, rogu-te să asculți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru casă... și alt loc pentru casă... care loc iaste și aproape de mănăstire și-au făcut pe acest loc deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. Și, mai departe, vodă spune că Ilie Sturza, mare stolnic, a cumpărat satul Ordășăi, în ținutul Sorocii, și cu două mori pe Răut și “cu tot venitul lor le-au aferosit la sfânta mănăstire... și pe țiganii săi și pe copii lor... dăruiți lui de Gheorghie Ghica vo(ie)vod... Pentru aceasta... a lor... danie... la sfânta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat: „Mai crezi despre mine că sunt un bătrân sâcâitor?” Nici nu mi-a putut trece prin cap așa ceva, sfințite părinte. „Atunci e bine. E chiar foarte bine, fiule, pentru că îmi făceam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
asigură maestrul. S-au găsit adevărați creștini care vor sponsoriza proiectul. Lumina și speranța vine tot din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar domnia sa și Andrei Sangheli vor întreprinde o călătorie la locul ales pentru această ctitorie (undeva prin părțile Sorocii) și vor face ultimele retușuri la proiect. Locul va fi ca o adevărată Mecca pentru basarabeni, toată lumea - de la președinte la ultimul cerșetor - trebuind să urce pe jos până la „Casa lui Badea Mior”, pentru a săvârși ritualul purificării. Făcând abstracție de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
O tânără însărcinată pune mari probleme medicilor ieșeni” - scria într-un alt jurnal. Era vorba despre o tânără din Sălceni - Tutova, localitate vasluiană, care, la numai 22 de ani, cu deja doi copii, numai după circa alte două luni, era sorocită să-l nască pe al treilea. Numai că, spuneau reporterii, în urmă cu doar două zile viitoarea mămică s-a simțit deosebit de rău și aproape în stare de inconștiență, a chemat, prin vecini, la domiciliu ambulanța, care deîndată a transportat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
petrec în vis, e atât de intensă, încât, deși se îndoiește de sine, deși semnele îi arată mai degrabă contrariul, ea pare convinsă (mai exact: vrea să pară) că Bizu o iubește fără să știe, întrucât "liniile vieții lor erau sorocite să se întâlnească, să se îmbine". Mili visează că Bizu e fericit datorită ei în realitate, fericirea și-o găsește bărbatul în brațele femeii cu strungăreață -, nu se mai îndoiește de nimic, iubește și se crede, la rândul ei, iubită
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și sare, ținând o oală nouă în mâna dreaptă, face trei metanii, "în contra curgerii apei", aruncă în undele apei cu pâine și cu sare, ia apă binecuvântată de pâine și sare, cu oala cea nouă, rostind: "Apă curgătoare, / Eu te sorocesc / Tot cu pâine și cu sare / Să lecuiești pe cutare / Din cap până-n picioare, / Cu leac, / Cu sănătate și veac".58 Apa umanizată are și leacul frumuseții, care poate fi dobândit prin puterea cuvântului: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu buricul copilului, se îngroapă lîngă o moghilă* unde se împreună trei hotare, sorocindu-le că atunci să mai nască prunc cînd se vor dezgropa acele lucruri. Dacă mireasa nu voiește să aibă copii doi-trei ani, să se sprijine în ușa bisericii în atîtea degete cîți ani nu voiește să aibă copii. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mama cu rachiu ca să mai facă copii și să-i aibă pe toți dragi. Cînd o mamă își alintă copilul, îi zice: „Mînca-i-ar mama buricul!“ Pentru ca femeia să nască copii, moașa îngroapă buricul la rădăcina unui măr tînăr și sănătos, sorocind la cîți ani să mai nască nepoata alți copii. Cînd copilul se scoală din albie, se dă jos și-și leagănă covata, mama va mai face copii. Copilul mic, cînd este desfășat și ține picioarele în sus, prevestește că mă-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul lui, ursitoarele, cele care Îi sorocesc viitorul trebuie Îmbunate și Îmblînzite. Ele vor veni veni a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]