32,236 matches
-
comunismul părea să fie o soluție greu de pus la îndoială"11. Peste teza abandonării se suprapune o altă, cea legată de pozițiile Occidentului în urma unor evenimente tragice, cu încărcătură simbolică aparte, precum revoluția din Ungaria din 1956 sau intervenția sovietică din Cehoslovacia din 1968. În viziunea lui Mihai I, atitudinea Vestului față de Est a fost consecință nu doar a timidității și a fricii, ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o răsturnare a situației din Europa, în raporturile dintre Est și Vest. Totodată, retragerea sovietică din 1958 și politica externă duplicitara a României comuniste a folosit, din perspectiva regelui, unui climat de înșelare continuă a Occidentului, culminând cu transformarea dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un privilegiat al Vestului 12. În aceeași măsură, poziționările din ce in ce mai evident favorabile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
folosit, din perspectiva regelui, unui climat de înșelare continuă a Occidentului, culminând cu transformarea dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un privilegiat al Vestului 12. În aceeași măsură, poziționările din ce in ce mai evident favorabile ale Occidentului în raport cu România, ca actor distinct în fostul spațiu sovietic, vin să întărească tezele abandonării, ale sacrificării Estului și, mai ales, a înșelării Occidentului. De exemplu, oferirea titlului - Clauză Națiunii celei mai Favorizate - în 1975, prin oferirea unor avantaje de tip economic sau investițional din partea SUA, îl fac pe monarh
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de teritoriul fostului Imperiu Otoman și ulterior a Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ce avea să se întâmple imediat dupa vară lui 1940, apoi după recucerirea din 1941, iar apoi după 1944, nu a reprezentat altceva decât fragmente distincte dintr-o operă de purificare etnică și genocidală pusă în aplicare și de către autoritățile sovietice și de către cele românești, deopotrivă. În tot acest context istorico-politic, Mihai I vede în Basarabia o rană deschisă, o pierdere substanțială care îl determină să proiecteze acest subiect în cheia victimelor colaterale pe care cel de-al Doilea Război Mondial
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al Doilea Război Mondial și împărțirea sferelor de influență între Est și Vest le-a generat. În nenumăratele luări de poziție, ultimul rege al României a făcut trimitere la acordul din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum se știe, documentul în baza căruia sovieticii, plănuiseră, ocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru. Pactul avea o semnificație specială pentru modul în care românii și alte popoare, precum cele Baltice, au perceput această înțelegere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
devreme) independența Țărilor baltice - nu poate să nu fie de acord cu aceeași recunoaștere și pentru frații noștri de pește Prut. El nu poate uita că Basarabia (împreună cu Bucovina de nord și Herța) a fost anexată cu forța de către Uniunea Sovietică în urma unui pact încheiat între Stalin și Hitler"15. Problemă Basarabiei este, pentru Regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, si romanitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS - și care, datorită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
emancipați politic și național - unei evoluții diferite în raport cu implicarea reparatorie a Vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj "solemn" adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește despre un adevărat "miracol" prin care românii de pește Prut au reușit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
măsură de a testa consecventă și voință Uniunii Europene, acesta întrebându-se retoric "Cât de departe sunt dispuși să meargă" (oficialii și decidenții UE - n.n.). Opțiunea pro-Vest a Republicii Moldova și, în același timp, a Europei, pentru a aduce fosta republică sovietică alături de familia europeană, nu apare ca fiind congruenta, sinonima, bilaterală. Regele se arătă sceptic față de constantă și soliditatea acțiunilor UE, mai ales că prejudecată monarhului pleca de la modul în care Occidentul tratase Europa de Est vreme de jumătate de secol. În același
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
teritorii din Cehia și Slovacia de astăzi, în martie 1945. Mihai I a pledat atunci pentru condamnarea de către Rusia a pactului care a dus la pierderea Basarabiei: "(...) aș fi vrut ca ea să recunoască faptul că unele dintre acțiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de îngrozitoare pentru români și, firește, aș dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de evoluțiile regimurilor politice de la Est și Vest
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar fi câștigat autonomia. Este absurd (...)". În același registru, regele readuce în discuție atitudinea noilor lideri de la București, imediat după înlăturarea regimului Ceaușescu, din decembrie 1989, care declaraseră public faptul că nu aveau niciun fel de pretenție teritorială de la Uniunea Sovietică. Ori acest gen de declarație, care se referea în chip direct la fosta provincie românească dintre Prut și Nistru, reprezenta, în sine, si o poziționare de politică externă și geostrategică pro-Est. La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoașterea independenței
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sine, si o poziționare de politică externă și geostrategică pro-Est. La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoașterea independenței Republicii Moldova o formă de abandonare a acesteia (România a fost primul stat al comunității internaționale care a recunoscut independența fostei republici sovietice - n.n.) și o șansă ratată de a dezavua pactul prin care soarta acesteia fusese decisă în august 1939. Prezenta Armatei Roșii pe teritoriul Moldovei era la începutul anilor '90, în opinia regelui de, o dovadă incontestabila a unei situații grave
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
luni" și recunoașterea meritelor pentru operațiunile militare la care România a contribuit prin eliberarea unor vaste teritorii din Europa Centrală au fost confirmate prin cele mai valoroase ordinele, medaliile și decorațiile primite de rege de la Guvernele francez, britanic, american și sovietic. Regele a fost numit Comandor-Șef al legiunii de Merit de către președintele american Harry S. Truman, dar a primit și ordinul Sovietic al Victoriei. Acesta din urmă a fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
confirmate prin cele mai valoroase ordinele, medaliile și decorațiile primite de rege de la Guvernele francez, britanic, american și sovietic. Regele a fost numit Comandor-Șef al legiunii de Merit de către președintele american Harry S. Truman, dar a primit și ordinul Sovietic al Victoriei. Acesta din urmă a fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de încercările de sovietizare și bolșevizare a României declanșate cu brutalitate de agenții intereselor sovietice"26. Desfășurarea actului de la 23 august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub forma unor analize ample sau note biografice neoficiale ale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precizat că niciuna din interpretările date evenimentului din august 1944 nu este potrivită. Monarhul a concluzionat că acesta a fost o acțiune urgență și gravă care trebuia realizată: "Era ceva care trebuia făcut ca să scape țară românească de tăvălugul armatelor sovietice! Politic apoi s-a întâmplat ce știm cu toții, dar nu am fost singurii. Polonia, Ungaria, Cehoslovacia și alții au avut aceeași soartă că noi. De aceea apreciez că 23 August era absolut necesar care trebuia făcut și s-a făcut
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întrebat niciodată de ce e Marx mult mai cunoscut decît Saint-Simon, Owen, Fourier?! Ori de ce tocmai Marx trece de-atitea ori drept efigie a stîngii? Nu ți s-a părut niciodată suspect faptul că proliferarea formidabilă a marxismului coincide cu ridicarea imperiului sovietic, ca înainte de lovitură de stat bolșevica, doctrina comunistă avea doar cîteva mii de adepți pt că 30 de ani mai tîrziu să ne trezim că aproape jumătate de planeta s-a convertit la ea!? Nu vezi pădurea din cauza copacilor, tovarășe
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
să-l separi pe Marx de Lenin, Stalin, etc pt că sînt inseparabili precum siamezii care împart ficatul, rinichii, inima și creierul. Fără Lenin și Stalin, fără URSS, fără misionarismul armatei roșii și fără botezul cu secera, ciocanul și cizma sovietică, nu te-ai mai fi uitat la Marx cum se uită Don Quijote la morile de vînt și probabil nu l-ai fi pomenit mai mult decît pe Saint-Simon ori Fourier.(pt amănunte, vezi « Idei în Dialog », nr din iulie, « Marxism
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
plecare, citeam într-un ziar românesc că Londra a ajuns capitala mondială a cocainei. Aici ziarele anunță pe prima pagină ieftinirea gramului concomitent cu scăderea calității prafurilor. Pe lângă o știre că ăsta, otrăvirea cu Plutoniu radioactiv a unui fost spion sovietic într-un restaurant japonez pare o bagatela. Noaptea pe străzi circulă oameni mai varză ca-n Amsterdam, iar cluburile sunt invadate de o specie mutanta de homo partiens. Orașul e atat de viu încât mă urmărește mereu senzația că la
The new Babylon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83031_a_84356]
-
contrazicem pe Lenin, un mort o crimă, un milion o statistică aș spune că numărul total nu este esențial aici. Esențiale sunt condițiile în care a avut loc pogromul de la Iași. Prezenta armatei germane în Iași, în drum spre frontul sovietic a fost hotărâtoare. Nu este vorba aici de a găsi scuze, circumstanțe atenuante sau pretexte pentru autoritățile române care au participat la operațiune. Este vorba însă de o logică a istoriei pe care nu o acuzi ci o constați: în
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
40 de ani. Te mai întreb ceva: dușmănia ieșenilor față de evrei nu era ceva recent, dar nu a degenerat până în 1941. Să fi contribuit oare și mișcările subversive ale acestora din Basarabia și bucuria documentata cu care au primit armata sovietică “eliberatoare” în ’40? Ce vreau să subliniez în concluzie, este că lucrurile sunt mai complexe decât o simplă vizită documentar-afectiva la cimitir Am și eu o inrebare cum să fac să depun procentul acela din impozitul pe venitul global la
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]