68 matches
-
de către doctorul Vasile Boici din Timișoara, medicament pe bază de spânz (Helleborus purpurascens), mama mea mi-a povestit că bunicul folosea această plantă atât la tratamentul unor afecțiuni la copii, adulți și chiar la animale. De fapt se pare că spânzul a fost utilizat încă din Antichitate în terapia umană și animală. In Grecia antică, epilepsia și alte tulburări mintale se numărau printre afecțiunile tratate cu Helleborus, de unde și expresia “hellebore” adresată persoanelor cu tulburări mintale. Doctorul Vasile Boici a obținut
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în această narațiune aproape pretutindeni: legenda întemeierii Parisului este, în capitolul al XVII-lea, un fel de "botez creștinesc" răsturnat 262, în timp ce poțiunea miraculoasă din romanele medievale se transformă, în capitolul al XXIII-lea, într-un "clistir cu fiertură de spânz, iarba-nebunilor" pe care Ponocrat i-l administrează lui Gargantua ca să-i curețe "creierii de stricăciune și de toate deprinderile rele". Reține atenția în mod deosebit tipul de parodie îndreptată asupra stilului unui discurs. Din multele exemple de care am putea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nu trebuie folosit excesiv, de asemenea nu se aplică pe pielea lezată sau cu procese inflamatorii, deoarece în aceste situații produce iritații. Din cauza acestui risc este contraindicat copiilor sub vârsta de 3 ani. Boicil®, ce conține extract de Helleborus species (spânz), are efecte miorelaxant și antalgic, fiind condiționat sub formă de unguent și soluție injectabilă. Forma injectabilă se administrează sub formă de infiltrații, putând produce ca reacții adverse artralgii, cefalee, vertij, lipotimie, frisoane; infiltrațiile cu Boicil sunt contraindicate în caz de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
încălziți puțin se pun pe organul degerat. Fierea porcului de asemenea poate fi folosit pentru tratarea degerăturii. O albitură, o cârpă sau un chindeu, se înmoaie în vinarsul în care a fost pusă să stea câtva timp o rădăcină de spânz, apoi se oblojește cu ea organul degerat. - Dureri de cap. Se folosesc frunze de curechi verde, foi de nuc, foi de hrean, aluat sau oțet de mere. Uneori bolnavii se aburesc cu pleavă de fân sau cu vin. În cazul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
urmă, luând un strai în cap, se apleacă asupra unui blid și se inhalează aburii ce se produc turnând vin peste o cărămidă fierbinte pusă pe fundul blidului. - Dureri de dinți. Se vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme în gură, încă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu sânge, adunată pe fundul vasului în care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de stejar cu săpun mult și cu apă fierbinte. Pentru vite, Se fierbe 1 kg. de tutun la 4-5 l. de apă, cu cenușă sau chiar găinaț. Cu zeama obținută se spală vita bolnavă. Sau se fierbe o mierță de spânz într-o căldare până iese toată puterea din el. Pe urmă se filtrează ca să rămână leșia limpede. În leșie se pune 1 l. de unsoare și se fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne, se adaugă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la plantele tratate cu pesticide și nici pe cele cumpărate de la florărie. Următoarele specii sunt necomestibile și toxice: omagul, mătrăguna, floarea-broștească, cerceii-doamnei, brândușa de toamnă, degețelul roșu, stânjenelul, narcisa galbenă, leandrul, lobelia, cafeluțele, lăcrămioara, narcisa, brebenocul, petunia, nemțișorul, rododendronul și spânzul. Tot necomestibile sunt și florile de sparanghel, de vinete, de ardei, de cartofi și de roșii. Florile de grădină • Toată vara trebuie să pliviți și să fertilizați terenul fiecărei specii de flori care vă înfrumusețează grădina în funcție de nevoile lor. Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
coreopsis, Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox, physalis, physostegia, nemțișor de câmp, sângele voinicului, scara Domnului, primula, dedițel, trandafir-de-iarnă
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
nouă feluri de apă, iei ierburi, le fierbi într-o căldare mare, zeama ce rezultă e de două feluri, „mustăreață", adică suc bun la gust și lichidul necesar scăldării ... Compoziția este foarte diversă. Iarba vântului și iarba creață Iarba mare, spânz, limbă vecină, Romaniță, nalbă, mătăcină... Patlagină, sovârv și mătrăgună... Pacientul este scăldat de câteva ori, uns, frecat, tras, mădular cu mădular, trei zile la rând, iar în a treia-și revine. Cum își revine și Parpanghel, făcând - n-ai crede
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
Fiind vorba de una din operile „clasice” ale literaturii românești, te interesează poate opinia unui cititor cu totul nevinovat, i.e.7 neinfectat de mitul acestui clasicism și fără atitudine față de scriitorul respectiv (nu citisem decât 2 capitole plicticoase din Pădurea spânz.). Mai întâi de toate, m’a uimit justețea, „maturitatea” ideologică progresistă la R., acum 25 de ani. Parcă e o carte scrisă abia eri și cu toate precauțiile și considerentele care constitue armătura unui romancier indigen de azi. Dar chiar
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Așa cum am arătat în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel mai bun cunoscător al domeniului, le
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
îi învață la seminarii: să pună în mișcare imaginația celor ce-i ascultă cu câteva fraze meșteșugite. Îmi povesti despre grădina lui, care nu putea fi văzută din cauza zidurilor înalte care o-nconjurau în spatele presbiteriului. Îmi vorbi despre margarete și spânz, despre petunii, garofițe de grădină și floarea-vântului, despre ciucușoare și bujori, despre opalul de Siria, despre laur, despre florile care nu trăiesc decât un anotimp, despre cele care se întorc an de an și cele care se deschid numai seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
articole textile, precum îmbrăcăminte, lenjerie de corp, pânzeturi, care vin în contact cu pielea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase Pudra din scoarță de săpunarița (Quillaja saponaria) pentru săpun și derivații săi ce conțin saponine Pudra din rădăcina de spânz verde (Helleborus viridis) și spânz negru (Helleborus niger) Pudra din rădăcina de steregoaie albă (Veratrum album) și steregoaie neagră (Veratrum nigrum) Benzidina Nr. CAS: 92-87-5 Nr. EINECS: 202-199-1 și/sau derivații săi o-Nitrobenzaldehida Nr. CAS: 552-89-6 Nr. EINECS: 209-025-3 Pudra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
de corp, pânzeturi, care vin în contact cu pielea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase Pudra din scoarță de săpunarița (Quillaja saponaria) pentru săpun și derivații săi ce conțin saponine Pudra din rădăcina de spânz verde (Helleborus viridis) și spânz negru (Helleborus niger) Pudra din rădăcina de steregoaie albă (Veratrum album) și steregoaie neagră (Veratrum nigrum) Benzidina Nr. CAS: 92-87-5 Nr. EINECS: 202-199-1 și/sau derivații săi o-Nitrobenzaldehida Nr. CAS: 552-89-6 Nr. EINECS: 209-025-3 Pudra de lemn (rumeguș) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
vorbă de așa ceva! Cam prin anii 27, 28 ai secolului al XX lea, în gospodăria noastră s-a îmbolnăvit un juncan aproape bun de pus la jug și pentru doftoricirea lui contra dalacului (antraxului) era nevoie de un produs denumit „spânz” pe care tata îl administra vitei bolnave și aceasta se însănătoșea. Practica vieții îi învăța pe oameni să fie și mai pragmatici - pentru că de doctori veterinari în lumea satelor de atunci nici nu putea fi vorba. În fața acestei situații, tata
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe îndelete, în gospodăria noastră trebuia să moară ditamai juncanul și e păcat de Dumnezeu, atâta lipsă de înțelegere! Abia acum minunea s-a produs, domnul Tachi s-a deranjat pentru prima dată de la masă și i-a dat tatei „spânzul” cerut cu ajutorul căruia și-a vindecat vita bolnavă. Uneori, domnul Tachi mai ieșea din prăvălie înarmat cu o cobiliță și trei cofe - căldările metalice nu se găseau pe atunci - și aducea apă de la fântână cu cumpănă de la nici 20 m
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe zi dintr-o infuzie cu două lingurițe de flori la 250 ml apă clocotită sau cataplasme cu infuzie din 30 g la litru. Radix Symphyti (rădăcină de tătăneasă). Cataplasme cu 4-5 linguri pentru decoct la o cană. Helleborus purpurascens (spânz). Cataplasme din flori și frunze, calde aplicate pe locul dureros. 11.6. NEVRALGIA INTERCOSTALĂ Este o boală, ce se manifestă prin dureri violente de-a lungul unui nerv intercostal. Însoțește de multe ori o pleurită sau pneumonie, dar poate fi
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
prăjită și "stinsă" cu oțet; cu ceapă pisată amestecată cu semințe de cânepă pisată; cu cucută pisată sau cu mutătoare rasă și amestecată cu gălbenuș de ou. Se bea rachiu de tescovină În care s-au plămădit 2-3 fire de spânz de munte, un păhărel la fiecare masă. ADJUVANTE ÎN DIGESTIE Amestec de semințe de fenicul, de mărar, flori de mușețel, anason și frunze de mentă creață, câte o linguriță din fiecare. Ceaiul se face cu o linguriță de amestec la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și unor colici intestinale, hepatice sau renale, precum și umflăturilor cauzate de ieșirea intestinului subțire prin peritoneu. Vătămătura se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
piure, aplicați pe zona bolnavă sau cu oțet cald; săculeți cu sâmburi de cireșe, pisați, cu spirt, rachiu sau oțet, sau cu flori proaspete de fân; comprese cu argilă pisată, caldă. Deosebit de eficientă În ameliorarea durerilor reumatismale sunt compresele cu spânz pisat, aplicat ca atare sau cu spirt, rachiu de tescovină sau oțet. Din această plantă, dr. Vasile Boici, a preparat celebrul medicament antireumatic, numit "Boicil". În unele zone din Transilvania și Basarabia, contra reumatismului se folosesc ceaiurile din frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
300 g) În apă călduță, care se pune Într-un săculeț și se aplică pe articulația bolnavă. Se acoperă cu o flanelă sau cu o pătură și se păstrează până apare senzația de căldură. Băi și comprese cu ceai de spânz, timp de 2-3 săptămâni, seara, la culcare. Frecții cu alcool camforat, procurat de la farmacie. Ceai de pir și sclipeți, care este deosebit de benefic În "scârțâielile" articulațiilor, la mișcare. Infuzia se face dintr-o linguriță la o cană cu apă În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a regiunii degetelor, În formele ușoare, până la cangrene, În formele grave, urmate de amputări de mâini sau de picioare. Se folosesc plante medicinale care favorizează circulația sângelui la nivelul țesuturilor. Tratamentele folosite: Se face o plămădeală (macerat) din rădăcină de spânz În alcool de 60 80ș, care se lasă la dospit 10-12 ore, apoi se aplică prin comprese, pe zona afectată. Mâinile sau picioarele degerate se Înfășoară În foi de varză murată sau cu o țesătură de pânză groasă din lână
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]