2,458 matches
-
foștii securiști, cetățenii onorabili de azi, s-au străduit și se străduiesc să-i împingă la marginea societății. Cine ascultă mărturisirile acestor oameni își poate da seama de coșmarul pe care l-au trăit pe vremea cînd securiștii tăiau și spînzurau în România și de umilințele la care au fost supuși după ce a dispărut Securitatea, dar nu și securiștii. Sper ca Andreea Pora să strîngă într-o carte-document toate istoriile acestor oameni neștiuți, cu destinul făcut țăndări de securiștii de ieri
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
foștii securiști, cetățenii onorabili de azi, s-au străduit și se străduiesc să-i împingă la marginea societății. Cine ascultă mărturisirile acestor oameni își poate da seama de coșmarul pe care l-au trăit pe vremea cînd securiștii tăiau și spînzurau în România și de umilințele la care au fost supuși după ce a dispărut Securitatea, dar nu și securiștii. Sper ca Andreea Pora să strîngă într-o carte-document toate istoriile acestor oameni neștiuți, cu destinul făcut țăndări de securiștii de ieri
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
mergea la biserică, o văzuse cu ochii lui. Lucru serios: angajamentul pe care-l semna era identic cu al adulților. Buna părere despre sine sporea, cu numărul de note informative. I se sfâșiase inima de jale când citise cum o spânzuraseră fasciștii pe Zoia Kosmodemianskaia. Colega pe care o iubea în taină îi mărturisea că ce ar fi vrut mai mult în viață ar fi fost să lupte, ca partizană, cu fasciștii. Ocazia fiind pierdută, scria poezii la gazeta de perete
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
în viață, în cele din urmă li s-a tăiat capul, în ziua în care au ajuns în locul unor întregi serii de lupte să se facă ei înșiși priveliște lumii (I Cor. 15, 9; Evr. 10, 33). Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice: văzând-o atârnată pe un fel de cruce și auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau curajul căci în lupta ei vedeau, și cu ochi trupești
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
murit în timpul torturilor, alții au pierit de foame, unii au fost răstigniți pe cruce, alții au avut parte de o moarte obișnuită tâlharilor, alții de alta mai rea, căci erau întorși cu capul în jos, lăsându-i să trăiască așa spânzurați până ce se istoveau de foame”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VIII, 1, în PSB, vol. 13, p. 322) „Cât despre batjocurile și chinurile pe care le-au îndurat cei din Tebaida, ele nu pot fi nici măcar descrise
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
le-au îndurat cei din Tebaida, ele nu pot fi nici măcar descrise. În locul unghiilor de fier, întreg trupul lor era sfâșiat cu ajutorul unor scoici ascuțite, cu atâta cruzime până când omul își dădea sufletul. Femeile erau ferecate strâns de ambele picioare, spânzurate cu capul în jos și înălțate astfel, cu trupurile complet goale și fără nici o îmbrăcăminte, oferind astfel mulțimilor priveliștea cea mai neomenească, mai crudă și mai lipsită de rușine dintre toate priveliștile. Alții își găseau moartea legați de copaci și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trupului, nu numai în coaste, ca la ucigașii de rând, ci cu uneltele lor puteau sfâșia oriunde: în burtă, în pulpă ori în obraz. Alții erau atârnați de o singură mână undeva într-o hală și erau lăsați să stea spânzurați în felul acesta: această suferință întrecea în cruzime pe toate celelalte prin întinderea peste măsură a încheieturilor și mădularelor. Alții erau legați de stâlpi, față către față, fără ca picioarele lor să atingă pământul, iar din pricina greutății trupurilor, încheieturile trebuiau să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
admirabilii noștri martiri? Odată mureau tăindu li-se capul cu securea, cum s-a întâmplat în Arabia, alteori li s-au zdrobit fluierele picioarelor, ceea ce a fost cazul cu cei din Capadocia; uneori erau legați cu capul în jos și spânzurați de picioare, în vreme ce un foc înecăcios ardea sub ei până ce mureau înăbușiți de aburii groși ai vreascurilor putrede, așa cum s-a întâmplat în Mesopotamia. Uneori li se tăiau și nasul, urechile, mâinile și alte mădulare sau părți din trup, cum
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe cruce face pe cineva mucenic, că dacă ar fi așa, apoi Iov ar fi lipsit de asemenea cununi, căci el n-a stat nici înaintea judecății, nici a auzit glasul judecătorului, nici a văzut pe călău, nici a fost spânzurat pe lemn, și nici coastele i-au fost împunse. Și cu toate acestea, a pătimit cu mult mai grele patimi decât mulți dintre mucenici, căci și glasurile acelor vestitori, ce veneau unul după altul, îl izbeau și-l împungeau din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în închisoare. Între sughițuri de plâns, el se apără în fața tânărului coleg de redacție: "Nu înțelegi că atunci mi-am îndeplinit datoria, pur și simplu? Dacă ea era acum în libertate și ne-am fi întâlnit acolo, m-ar fi spânzurat și pe mine!" Acțiunea povestirii intitulate Conversații cu un colonel se desfășoară cu douăzeci și unu de ani mai târziu, după semnarea documentului Charta 77 de către un grup de disidenți. Un colonel de la Securitate, considerân- du-se mai deștept și mai "uman
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
ca niște picamăre în visul meu de sub frunte - mîine acolo se vor repezi-n groapa de gunoi să se întîlnească, numai acolo va fi foarte curat - Karl, singur, Fredrich, singur, Vladmir Ilici, fără sprijin din Vest, singur, Iosif, Iosif va spînzura de perdele ferestrele prin care vor ieși cîțiva ochi holbați să se îngroape ca lumina în becul prin care dispare puterea care cîntă bolșe bolșe oceni haroș nașa balșaia rodina ca într-un contrabas sacîzul pe arcușul pierdut într-o
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
lacrimă cercuri concentrice obsesia trupului îngemânează în tine străzi înguste pline de nechezat o nevoie bolnavă de iubire aruncă zarurile carnea încremenită-n exilul tău sunetul acela de expirare a eșecului în odihna de sine trupul tău amăgește sufletul celui spânzurat de eroarea sărutului o sămânță s-a întors din țărână în lacrimă spre rodirea luminii o-auzi cum oftează trupul tău în alte trupuri nepotrivire de caracter totul încape într-o pălărie a mutului om ce-și rupe linia vieții
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
visase că ar putea fi în pădurile din apropiere; nici vorbă de păduri prin zonă, acestea fuseseră vândute pe nimic în ultimul secol, împreună cu toată clorofila din jur, împreună cu toate cuiburile de vrăbii, nimeni nu mai știe dacă fuseseră unii spânzurați, sau dacă-și uitaseră flintele atârnate; oricum, ar trebui să mă reîntorc să închid gura sobei, cu un retez mai bun, unul care să nu mai ruginească niciodată; guma de șters bucuria poeții nu mai au timp să se apere
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
unul pe cal, altul pe măgar - se tot luptă cu morile de vânt fără să câștige... Nici eu nu sunt destul de nebun încât să mă apuc să le scriu jurnalul. De pe deal, un individ în costum negru, cu o țigară spânzurând în colțul gurii îmi surâde. Era apusul de soare. UMBRA SÂNGELUI TAU PE ZAPADA Nu mai am timp să privesc iepurimea depășind viteza luminii și nici tăcuta așteptare a scrisorii tale de la Paris. Nu mai am răbdare pentru grădinile zoologice
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
că legea împotriva lenei încă nu se votase. I-au trimis scrisori de amenințare, dar leneșul avea o zi de lene totală și s-a șters cu ele undeva, fără să le mai citească. Atunci s-au hotărît să-l spînzure că, ziceau ei, să nu mai dea pildă de lenvie și altora. S-au ales vreo doi, doisprezece, douăzeci și s-au dus la casa leneșului, l-au umflat pe sus, l-au pus într-un camion, că n-aveau
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
de azi, slabă nădejde. - Ba nu, cucoană. Să ierte cinstita fața a dumneavoastră, ce frumos machiată este, dar aista-i un leneș fără pereche și-l ducem la spînzurătoare să curățim societatea de un trîndav. Uitați, și acum, că îl spînzurăm, zace nemișcat și citește reviste dintre acelea de nici nu le putem pronunța numele. - Alei! Oameni buni! zise cucoana înfiorîndu-se. E păcat să moară, că pare încă în putere. Mai bine urcați-l colea, lîngă mine, în Mercedesul meu, să
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
leneșul zise atunci cu jumătate de gură: - Dar muie... ți-s posmagii, cucoană? - Vai de mine, zise ea. Nu-s muieți! Muieți vrei? Îți trebuie ție? Altfel nu poți? - Ba, răspunse leneșul, dacă nu-s muieți, mai bine să mă spînzure. - Ehei, oftă cucoana atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
trebuie ție? Altfel nu poți? - Ba, răspunse leneșul, dacă nu-s muieți, mai bine să mă spînzure. - Ehei, oftă cucoana atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
rămas cenușa lui și varul o șchioape false terezii îmi mistuiți arhivele târzii îmi cântăriți și calul alb și coama îmi cântăriți și sufletul și rana (17 mai 2008) Ritual (peisaj pustiu) insecte verzi borțoase de instincte crâmpei de ceață spânzurat de dinte vărzări clădind cărnoase piramide pe postamente acre și lichide așa ești zi antumă somnoroasă în mușchiul nord întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n miercuri și nimic (19 iulie 2008) Ritual (altar) m-am
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
cuiburi de ouă negre negru furând străluciri din tainele facerii la fiecare spart al văzduhului păsări albe își iau zborul din stingerea ouălor negre adieri de rai ar dărui fumul pipei de nu s'ar legăna în fereastră pasărea sinucigașe spânzurată la creștetul nopții Prund de tristețe luminoase morminte plutesc prin umbreliștea gândului parcă mi-a fost să fiu prund de tristețe apă curgătoare între viață și moarte osuarele părăsite de duh în necontenire visează aura trecerii încerc să mă trag
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
roșii poporul meu născut în domiciliu forțat, plouă cu mărunțișuri, țigări proaste, chibrituri, ziare din Piața, desigur, Chibrit) Femeia neagră se alungește printre pietre și îmi întinde miezul încremenit în dulce, de papaya! ... în magazia de cărbuni Maia s-a spânzurat. Plângea bunica, ofilită, mică, cu mărgele multe, peste tutungeria din Piața Chibrit ... Plătim mândria din primii ani de școală "bunicul este ceferist și toți băieții lui sunt membri de partid!" Cum se aprinde (ah allumette), cum se stinge acest timp
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
și înfășată în cârpe într-un hambar transformat în cavou, o mumie vie legată cu lanțuri de pereți și hrănită cu fiertură de arpacaș. Însă, după cum știți, Dumnezeu există, și acest Soissons - dar să nu-i mai zicem domn - se spânzură lăsându-i pe copii să se descurce singuri într-o lume pe care ei nu o cunosc. O lume pe care, mai exact, nu au văzut-o niciodată cu adevărat pentru că Soissons le-a ascuns-o cu obstinație crescându-i
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
și subiectivă pentru o alternanță firească cu Binele. Poate Iuda a fost necesar pentru ca Hristos să se urce pe cruce întru iertarea păcatelor noastre. Dar să nu uităm că Iuda, după ce a primit treizeci de talanți pentru trădare, s-a spînzurat... S.G.: Vă rog să continuați, simt că mai aveți ceva să spuneți... B.N.: N-aș vrea să ne lansăm în raționamente prea complicate și abstracte... S.G.: Insist... Vă rog... B.N.: După ce un filosof a declarat că Dumnezeu a murit, Kirilov
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
fi citit pe cele mai fine brățări din Europa; deși Sisi fusese de fapt făcută dinainte cu un român, un bărbat bine, frumos, dar mare cartofor, care într-o noapte pierzând la cărți o sumă mare de bani, împrumutată, se spânzurase de un măslin, într-un părculeț din Montecarlo. Auzi, făcea Sisi, de ramura unui măslin! Copacul păcii! Așa că, urmașa Ghiculeștilor nu mai putea să vadă pe masă nici o măslină. Bărbatul privi ceasul mic cu limbile arătând ora Canadei. îl purta
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
ei însiși, o exercită asupra celorlalți, ca și cum, neapărat, ar trebui să fie să ofensezi, fie să fii ofensat" Niccolo Machiavelli (11 apr. 1981). Candoare feroce... (subsemnatul, 20 nov. 2004)... Cumintele, ipocritul la maximum, ajuns sus la putere, unde taie și spânzură. Invers, umilința excesiv profesată, pusă la încercare, înfruntând prefăcută un mare succes...Sau pudoarea în fața unei șanse prea mari ce i se ivește pe neașteptate cuiva mimând modestia, faptul că așa ceva, el personal, nu ar merita... Lucidul fără scăpare. Căruia
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]