956 matches
-
treia zi decît în scriptele lor ca niște beciuri adînci, capul celui ce va striga va sta în tipsia lor roșie cu seceră și ciocan, cerul va fi o corabie cu pînzele zdrențe, tu vei purta cravată roșie de pionier, spînzuratului îi va curge din gîtiță arginții ca niște solzi de pe spinarea unor pești braconați - muți, făceam toate astea, în timp ce o dihanie roșie se lăbărța peste capetele noastre retezate - Vasile Blajinîi scîncea vesel în acea primăvară, clopotele fuseseră pentru o vreme
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
jur în timp ce se înălța biciuit de vântul și grindina ce decid moartea arborilor bătrâni pe atunci mai ușor de cules erau și timidele sale fructe iar el pentru copii rămânea irezistibila lor tentație de a-i pune la încercare crengile spânzurați de picioare în jos cât să simtă cum li se prăbușește pământul în creștet în anotimpul în care copilul și copilăria unui copac sunt una și aceeași celebrare a fragilității nu se opreau nici prea multe păsări la el și
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
plângea părinții lui Virgil plângeau și nu prea mai era nimic de făcut în legătură cu lumea. La ultima curbă, pe strada Lermontov, o hăinuță agățată în crengile unui platan legănându-se în bătaia vântului și spaima aceea că e-un copil spânzurat - o viziune pe care noaptea a dat să o șteargă cu scrâșnet de os cu fierul pe fier. Poem civil nu mă-ntrebați ce legătură are istoria cu poezia cine a înțeles totul pe dos cine a plâns de ce era
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
îmi trebuie un visător în tot ce mă frământă. Nu râdeți, căci și vouă vă trebuie un motiv al fariseismului vostru. 3. De-ar fi să fiu motivul prăbușirii ramurilor cerului peste despicatul pământ, O, de-ar fi să fiu spânzuratul de vânt, de floare sau de o culoare, De-ar fi să fiu visătorul care sunt, Tot nu v-aș cere îndurare, Pentru că sunt obsedat de femeia... Sunt spiritul care naște Ideea. 4. De-ar fi să bâjbâi, gândind visătorul
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
imaginea despre sine, sau conștiința propriei demnități, cum o numește Dostoievski”. Expresia lui Victor Rebengiuc, cel de acum, din finalul lui Niki Ardelean, îți amintește, o frîntură de secundă, de imaginea aceluiași actor, la o altă masă, în finalul Pădurii spînzuraților... O stranie acoladă peste decenii, strîngînd în ea o filmografie de o densitate incredibilă (în contextul istoric al cinematografiei românești). În filmul lui Pintilie, Rebengiuc face un mare spectacol din starea de tensiune conținută, a unui om care simte viața
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
despre ale cărei apariții am scris nu o dată (de curând, recenzia consacrată cărții lui Ion Ianoși Eu - și el. Însemnări despre Ceaușescu) să-mi comande pentru colecția școlară „Biografia unei capodopere”, să-mi comande, repet cuvântul, un studiu despre Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, încheindu-mi un contract și obligându-mă să-i trimit nu un text dactilo, ci dischetă. Zis și făcut. Am expediat lucrarea, a fost acceptată și a apărut în iulie 2002. Am așteptat o vreme, întrebând cam
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
aș sfătui nici un elev să-și întemeieze teza doar pe lectura acestui Dicționar. Cel puțin la nivelul romanelor, adesea este vorba de niște rezumate de tipul celor făcute filmelor în ghidurile de programe TV (vezi comentariile la Ion sau Pădurea spînzuraților), din care cei care nu au citit romanul nu vor înțelege mare lucru. În plus cele 2-3 referințe critice care însoțesc fiecare prezentare sunt, cel mai adesea, vechi de 20-30 de ani (mărturisesc că am citit prezentările la Ion și
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
care cei care nu au citit romanul nu vor înțelege mare lucru. În plus cele 2-3 referințe critice care însoțesc fiecare prezentare sunt, cel mai adesea, vechi de 20-30 de ani (mărturisesc că am citit prezentările la Ion și Pădurea Spînzuraților pentru a vedea care dintre grilele de lectură propuse de Ion Simuț în excelenta sa monografie Rebreanu, dincolo de realism sînt recomandate elevilor de azi; firește nici una, cea mai recentă referință critică datînd din anul 1980 în cazul lui Ion, respectiv
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
care dintre grilele de lectură propuse de Ion Simuț în excelenta sa monografie Rebreanu, dincolo de realism sînt recomandate elevilor de azi; firește nici una, cea mai recentă referință critică datînd din anul 1980 în cazul lui Ion, respectiv 1985 la Pădurea spînzuraților). O oarecare confuzie se poate naște din faptul că dicționarul nu folosește criterii ferme în selectarea „operelor” diverșilor autori. Poezia unui autor are același regim ca și volumul de poezii al altuia, iar Istoria literaturii române de la origini pînă în
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
paginile despre Rebreanu și Topârceanu, autori care l-au mai preocupat pe Al. Săndulescu (a publicat în 1958 o monografie documentară G. Topârceanu, în 1976 o Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, iar în 2002 un studiu critic despre Pădurea spânzuraților) și celelalte comentarii din volum, mi-au adus aminte de primele lecturi de critică literară care mi-au deschis apetitul pentru lectura profesionistă. Recomand Acele puncte lucii... tuturor tinerilor care nu au deprins încă această patimă nobilă.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
scriitor. Două eleve de la Liceul "I.L. Caragiale" din Ploiești mi-au luat un interviu intitulat: "Un scriitor incomod". Cred că este exact ceea ce mă definește... A vorbi despre rațiune, logos, cauzalitate, justiție ar însemna să vorbim despre frînghie în casa spînzuratului care nu s-a sinucis, ci... a fost ucis. Trăim într-o lume schizofrenică, grotescă, o lume de saltimbanci și clovni care își arogă dreptul de a vorbi în numele nostru. Einstein are o fotografie cu limba scoasă. Cred că este
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
în care Mallozzi prezintă și analizează creația cinematografică a lui Victor Iliu, a cărui capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957 de Cesare Zavattini de neorealismul "literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al Premiului pentru cea mai bună regie la Cannes, "revoluția expresiva" din filmele lui Manole Marcus și Lucian Mihu, influența lui De Sica și Zavattini asupra creației lui Andrei Blaier și Sinisa Ivetici. În fine, Reconstituirea
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
Călinescu, adaptările după Caragiale, parabolele lui Ion Popescu-Gopo sau Moară cu noroc de Victor Iliu, Erupția și Valurile Dunării de Liviu Ciulei; 1960-1970, în care se înființează Uniunea Cineaștilor din România și revista "Cinema", în care Liviu Ciulei produce Pădurea spânzuraților iar Lucian Pintilie Duminică la ora șase; 1970-1980, caracterizată prin accente critice la adresa regimului comunist (Reconstituirea și De ce trag clopotele, Mitică? de Lucian Pintilie) precum și prin afirmarea unor nume importante ale regiei de film, precum Dan Pita, Mircea Veroiu și
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
au călcat în picioare și mi-au înăbușit glasul. Ce mai putea rămâne din visurile de odinioară?" (Opere 3, p. 12-13). Atmosfera devastatoare a războiului și drama civică a unui ardelean apropie, mai clar, Calvarul de Catastrofa și de Pădurea spânzuraților. Dacă acestea din urmă, prezintă drama ardeleanului angajat pe front împotriva confraților, Calvarul se referă la o situație de neangajare, de marginalizare vinovată. La București, unde se afla cu mult dinainte de declanșarea războiului, Remus Lunceanu se oferă ca luptător pe
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
tematici a dramei războiului, care-i ocupa, în mod firesc și explicabil, în acești ani, atât conștiința, adică viața, cât și literatura, adică proiecțiile compensatorii. Calvarul face parte din aceeași sferă de preocupări cu Catastrofa, Ițic Ștrul, dezertor și Pădurea spânzuraților. Pentru că "războiul e o tragedie uriașă, alcătuită dintr-o complexitate de tragedii mărunte", acest episod e un eșantion revelator din marea dramă universală: "în paginile acestea, găsite în fața unui mort, războiul nostru, prea bogat în dureri, e mai mult decât
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
Tohăneanu, Dumitru Daba etc. . De remarcat interviul pe care Ada Cruceanu i-l acordă lui Iosif Băcilă, pagina de poezie a lui Gheorghe Azap, documentarul lui Daniel Sitaru despre Eftimie Murgu și eseul Ilenei Crașovan, Criza identității etno-culturale în Pădurea spînzuraților de Liviu Rebreanu. Texte privind personalități și evenimente locale mai semnează Gh. Jurma și Ion Marin Almăjan, Constantin Teodorescu recenzează Prima carte a lui Jurma, în vreme ce prof. Nicolae Andrei resuscită memoria locului și reactualizează legenda Vîrcipraului. Mai semnează Adina Chirilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
Secvențele de laborator sunt "esențializate", reperele critice sunt selectate după criterii numai de editori știute, fără să rețină nimic semnificativ din exegeza mai nouă. Reducționismul și obtuzitatea fac blazonul acestei noi ediții Rebreanu. În dosarul de variante la romanul Pădurea spânzuraților, mult rarefiat, la loc de cinste figurează informația despre "un grup de înveterați în omagierea evenimentelor istorice din Carpați, la Ghimeș-Palanca" (p. 1283 în vol. I), grup înființat în 1991, din care fac parte și onorații editori. Un provincialism penibil
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
pe care o prelungesc în această etapizare orientativă până în 1946, incluzând deci și anii războiului, până la instalarea oficială a regimului comunist în România. Colecția reține din această epocă (1920-1946) 55 de titluri. Sunt cinci romane de Liviu Rebreanu (Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Răscoala), cinci de Mihail Sadoveanu (Venea o moară pe Siret, Zodia Cancerului", Baltagul, Creanga de aur, Frații Jderi), patru de Cezar Petrescu (Întunecare, Calea Victoriei, Duminica orbului, Carlton), ceea ce mi se pare cam mult pentru perspectiva de
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
nemulțumindu-i pe cei care nu l-au citit care găsesc pelicula mult prea livrescă. Sally Potter, regizoarea și scenarista lui Orlando pare să lucreze ceva mai subtil cu proza. În acest sens, între filmul britanic și cel românesc, "Pădurea spânzuraților", se poate stabili o analogie pe care tematica ar părea că o exclude: în ambele există o abordare critică a textului inițial, exploatarea unui anume - bine delimitat - filon din el, care te convinge de convergența privirii regizorului și a criticului
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
a folosi și de a expune arme frumoase și eficiente, dar ea răspundea nu practicii duelului, ci mai degrabă celei a vînătorii. Conform cronicii pitarului Hristache, de pildă, la curtea domnitorului muntean Nicolae Mavrogheni, " Vedeai săbii ferecate, / Tot prin păreți spînzurate, / Mai pistoale, buzdugane, / Măzdrace și iatagane,/ Suliți, hangere, cuțite, / Ca acele ascuțite, / Măciuci, mai puști ghintuite, / Toate prin păreți lipite".1 Cînd nu erau expuse pe pereții conacului, armele puteau fi văzute la brîul arnăuților care îl însoțeau pe boier
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cum să înțelegi rolul Vitoriei Lipan și al oamenilor cu care personajul vine în contact în căutarea soțului ei. Dar această problemă a contextului este valabilă și pentru literatura poloneză, și pentru literatura cehă. Să luăm un alt exemplu, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu, care tratează un subiect universal, omul pus în fața unei dileme, pus să aleagă între loialitatea lui față de un stat și loialitatea lui ca membru al unei etnii cu care statul căruia îi aparține se află în război
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
un stat și loialitatea lui ca membru al unei etnii cu care statul căruia îi aparține se află în război. Este un subiect care a găsit, cred, ecou, și a fost receptat bine de către publicul anglo-american. Ultima traducere a Pădurii spânzuraților a fost, mi se pare, la sfârșitul anilor șaizeci. Datorită ei, numele lui Rebreanu a început să fie cunoscut în lumea anglo-saxonă. Cu Ion, pe de altă parte, este foarte greu să găsești un ecou, pur și simplu pentru că nu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
strânsă tare de emoția muzicii de pe mal menită ca un bărbat făcut din note s-o ademenească la suprafață într-o clepsidră de nuc și diamant marea se scurgea prin gaura cheii nimic nu era normal deși totul era anormal spânzurat așa că adevărul nădușea ca un hamal ca un animal nocturn diurn și taciturn el o visase goală cu un coș de vișine pe braț și o pisică-pește pe umăr în orașul de sub ape ea-și trăgea aforismele după sine ca
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
Alecsandri, le-a alăturat pe ale sale, la fel de tăioase (tot în formă poetică).1 Petőfi Sándor - poetul simbol pentru spiritualitatea maghiară - scria într-o poezie de slavă închinată lui Lehel (conducător ungur legendar, pomenit în raidurile de jaf împotriva Vestului, spânzurat le Regensburg în 955): „Neamțule [...], trăsnetul să nu te omoare,/ Maghiarului să-i încredințeze această treabă”.2 În poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să fie stăpân în țară (adică în Ungaria
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Cassian, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, care au fost traduși în limba turcă. S-au mai făcut traduceri în limba turcă din Zaharia Stancu, Ölümle Oynamak (Jocul cu moartea) și Çıplak Ayaklar (Desculț), din Liviu Rebreanu, Asılmıșlar Ormanı (Pădurea spânzuraților) și Ayaklanma (Răscoala). În 1980, poetul turc A. Kadir a pregătit Antologia poeziilor lumii și a democrației oamenilor, prezentând în acest de al III-lea volum, 29 de poeți cum ar fi Cezar Bolliac, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Lucian Blaga
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]