74 matches
-
pentru sistemele politice capitaliste, în care primează standardul calității și al lucrurilor șlefuite chiar cu prețul vieții. Omul politic de astăzi e duplicitar, interesat de sine, trăitor pentru sine și chiar religia la care face apel în preajma alegerilor, înfățișându-se spășit în mijlocul credincioșilor-sadea e o rampă electorală ... Prin contrast, „Dolor” reprezintă experiența poetei Angela Nache-Mamier în mijlocul unor oameni „care vin și din țara ei”, e un recviem lângă urechea omului modern - animal pervers , întrucât omul evului mediu sau al renașterii își
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]
-
se „îmbuca” cu un altul, a cărui derulare a avut pe subsemnatul în rol...principal! Nu depindea numai de mine pecetluirea atât de așteptată: prieteni, amici, cunoscuți și mai puțini cunoscuți erau (și sunt în continuare) așteptați să-și aducă „ spășiți ” obolul atâtor amânări în a-mi înapoia cărțile împrumutate de-a lungul anilor. Ciocli de-ar fi fost și nu mi-ar fi prelungit (și plâns!) răbdarea până în marginile ei cele mai crude, stăruind și bocind asupra buchiilor cu un
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
demn e, Să ne bată-n tâmple Și-ai să-mi trimiți vești Eu le voi percepe Când bat în ferești Luceferii de pe, boltă. Și-am să spun oamenilor: - Vai, Mai bine nebun Mă nășteam și-ncai Le strigam amare Vorbele spășit Tragică eroare Mitul s-a sfârșit! Ori așa, întruna Nopțile, cu toate Că le știe luna Îmi sunt numărate Una numai lipsă Aș putea să-ndur Și dacă nu-i chip să O obțin, o fur! Dă-mi din nopți atâta: Una
O SINGURĂ NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352086_a_353415]
-
de conștiință: - Ce dacă ne tragem din țărani cu două sau trei ierni de școală sau că am fost ocrotiți de Dascălii Doctori pentru diversele servicii neînsemnate, fie pe la piață, fie pe sub mașină, fie la gospodar acasă... Noi ne-am spășit râvnind la Cârja din care odrăslește arhibunăstarea. Îmi aduc aminte de unul, cu care am fost coleg la Sibiu, și care era ingineraș la bază (dar fără să practice meseria) hotărât să devină popă, după ce aducea ditamai porcul sacrificat de la
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
aceea, megaintelectuali sau microintelectuali în labirintul fractal, cum și calea de mijloc e blocată în arte de nu ai la ce șvaițer de haos te sincroniza ca român nici la Strasbourgul nostru, sub sublima poartă, noi trebuie să ne întoarcem spășiți din promenada pe Quai du Chanoine Winterer, la resursele noastre proprii, la izvoarele minunilor naționale curate, la drumul cu praful și oile, și să demarăm cu grăbire Marea Recuperare, profitând de găurile lor mucegăite și mizând pe faptul că nici măcar
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
și salariile. Voi nu meritați nici aceste salarii tăiate cum le aveți acum! Rușine să vă fie! Bărbatul chiar s-a rușinat și a plecat iute la colega de breaslă. Ce au discutat numai ei știu, dar s-a întors spășit la Terezia și i-a zis un "sărut mâna"cu un glas care parcă cerșea iertare și pocăință. Uitându-se după mașină, Terezia simți un gust amar și o lehamite față de tot ceea ce înseamnă medicina noastră cea de toate zilele
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și în al doilea rând ceva de mâncare, căci eram lihniți amândoi de foame. Ne apropiasem de poarta combinatului unde speram să intrăm din nou pentru a aduna deșeuri de lemn. Dar cum
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
nu-m’ zâci nimic? - Nu, nea Dine, n-am ce să-ț’ zâc! . . . Omul și-a pus palmele pe genunchi, s-a uitat iarăși la podea îndelung și îngândurat, după care s-a ridicat încetișor de pe scaun și a pornit spășit spre ușă, zicând: - Ei, fă, Oară, apăi eu mă duc, fă, zâua bună dară! S-a oprit apoi cu mâna pe clanța ușii, zicând încet, șoptit și fără să-și întoarcă privirea spre Oara: - Șî iartă-mă pentru ce ț-
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și în al doilea rând ceva de mâncare, căci eram lihniți amândoi de foame. Ne apropiasem de poarta combinatului unde speram să intrăm din nou pentru a aduna deșeuri de lemn. Dar cum
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
brațe, / de tot ce, fără știrea mea, a fost viu/ O să fiu pedepsită, știu.” Poeta comunică idei și stări interesante: “poezia ca și antimateria dragii mei / numai după infarct viața își cîștigă / un sens / poezia modernă seamănă cu precipitarea (i)spășită la un psiholog / îndrăgostit și el de psihologia modernă / și care ha îți dă brînci în hipnoză / pe un pat de fachir / să spun: / am făcut un copil / singură / semăna leit cu mine trebuia să-l călesc de mic / l-
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
printre membrii Ku-Klux-Klanului nord-american, uniformele catolice sunt o apariție mult mai veche în istorie. “Modelul” croielli lor a rămas practic neschimbat de mai bine de cinci sute de ani, fiind lipsite total de orice conotații războinice militante. În urma tronului merg spășiți penitenții, și ei mascați cu glugi trase peste cap, dar fără coifuri ascuțite. Mulți dintre ei poartă câte o lumânare mare cât un stat de om, păzindu-i flacăra ca pe ochii din cap. Așa se face că străzile orașelor
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
mămuca mea o poartă! Prins cu cioara vopsită, Hapsânul s-a lins pe bot Și-a zis c-o voce ruginită: -Nu te teme, Ghidușilă, Ai să-mi cazi tu-n labe-odată, Te-oi pupa fără de milă! Și-a plecat spășit îndată. Referință Bibliografică: Lupul, Capra și Iedul / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII, 28 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
mine... M-am trezit că nu mai știu ce-i viața, Nici de frică n-o văd legată cu-o ață, C-aș avea de n-aș ști cât am greșit Și de n-aș mai vedea cât am de spășit! Toamna nu mai știu nici ce-i iubirea, Căci ruginind prin crudă-i smintirea, Chiar în mângâierile verilor alungire, Ea nu poate alina veșnica-i amăgire... Cel mai urât anotimp ce n-are bucurie, Nu-i timpul cel în care
CUGETARE AUTUMNALĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381872_a_383201]
-
mai avem oleacă pân acasă! Ce cauți în șanț, ai? Mărunțelul se burica, se afunda mai tare în zăpadă, se apuca de scâncit cât să întoarcă iapa capul, apoi mai prindea la minte și ieșea din șanț! O vreme mergea spășit pe lângă căruță. -De nu te-oi lăsa eu în pădure să te mânce lupii, lasă, lasă! îl amenința bădia, strunind totuși calul să meargă în pasul mărunțelului. Când uita de sperietura ce tocmai o trăsese, iar se apuca de zburdat
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Are Buna ciocolată. Când s-achite,-Măi să fie, S-a luat una pe ascuns. Și cum toată lumea știe, Pentru astăzi e de-ajuns. -Azi eu îți rămân datoare, Insă hoțu-ar face bine Pană la apus de soare Să vină spășit la mine, Că de nu cu-acela care Fără voie-a pus mânuța Și nu și-a cerut iertare, Am stricat detot căruta. Ei, acuma nu-i a bună, Nu-i de glumă cu bunica. -Dar bunico, cum să spună
ŞTRENGARUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379565_a_380894]
-
golește ? Te caut prin lume - am încercat și ieri, dar ești doar un nume, de aici de lângă mine, înspre nicăieri.” (Liviu Pirtac) Tenebroasă e lumina Ce se scoboară dinspre-amurg Și plină mi-e retina Doar imaginile-mi curg. Mă-ntorc spășit la tine Te rog să mă primești Mi-s plin de-a mea rușine În simțuri vag lumești. Vremea rea mă împresoară Stresul vieții mă omoară Vreau să plâng ușor în noapte Ori să fug prin rugi și șoapte. În
ARMĂSARII MEI LIPIȚANI ÎN GALOPUL LOR PRIN ASTRAL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381399_a_382728]
-
pierdut în pârâu. Caut, caut, caut ... nimic! Păstrăvul nicăieri! Mare tristețe. Seara se apropia de zor. Eu încă încercam să găsesc păstrăvul acela, cercetând a nu știu câta oară toate pietrele. În cele din urmă am renunțat și am plecat spășit spre casă. Mare ciudă mi-a fost. Cum a reușit el, Aurel, prietenul meu din vecini, să-mi facă una ca asta! Într-o zi aveam treabă pe la casa lui. Trecând prin livadă pe lângă un jgheab de adăpat vitele, mă
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
de ai săi când erau depășiți de situație. Mai ales bunica își făcuse un obicei din îndemnul “La tablou!” după vreo boroboață mai sâcâitoare. Copilul se lăsa chemării ascultând explicațiile înflorite despre necazul puiului îngrozit de vânt și întuneric, așteptând spășit întru salvare pe mamă și frați. După zăbava de la tablou, uita, parcă, tot, revenind la alte și alte pozne. Și urmă asa o vreme. Era în amurgul unei zile caniculare. Dată treburilor, bunica sesiză, într-un târziu, liniștea nefirească din
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]
-
Timpul rece mă-mpresoară, ritmul vieții mă omoară - Vreau să plâng ușor în noapte, vreau să fug prin rugi și șoapte. Cât de neagră e lumina ce vine din amurg - Și plină mi-e retina, imaginile-mi curg. Mă-ntorc spășit la tine, te rog să mă primești - Sunt plin de-a mea rușine în simțuri vag lumești ...
VULCANUL DINTR-UN SUFLET ÎN PĂCAT (SAU LAVA IUBIRILOR CE INUNDĂ INIMILE CARE ÎNCĂ MAI BAT DUPĂ UN SUFLET PERECHE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375960_a_377289]
-
dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s de traista lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără puterea de a împiedica asta, să te atingă “sindromul Quasimodo”. Cocoșatul de la Notre Dame, că de el e vorba, probabil nu știa că e un monstru și că nu
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Voioasă-i mereu, căci nimic nu o dărâmă, Vitregia găsește tristețea-i cât o fărâmă, Cum pășește neplăcerea-i a și fost nășită, De nici negarea n-are cum a nu-i fi spășită. Am cunoscut-o prin net -e fată frumoasă, Este radiantă, este net prea luminoasă, Pe dinlăuntru mult, dar și la înfățișare, Este roșcată cum n-ai văzut, e ca o boare.. Cum poate fi ea numai zâmbetul ce-l știe
ZÂMBETUL CE-L ŞTIE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374263_a_375592]
-
-ntr-o poveste Ei își sunt așa de dragi! " {EminescuOpI 102} POVESTEA TEIULUI - " Blanca, știi că din iubire Făr-de lege te-ai născut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcîndu-te-n veșmîntu-i, Lepădând vieața lumii, Vei spăși greșala mumii Și de-o crimă tu mă mîntui". - " Traiul lumii, dragă tată, Cine vor, aceia lese-l, Dară sufletul mi-e vesel, Tinerețea luminată; Danțul, muzica, pădurea, Pe acestea le-ndrăgii, Nu chiliile pustii Unde plângi, gândind aiurea! " - " Știu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Nu după multă vreme, negustorul cu dinți îngălbeniți - acela care a venit la mine pe corabie și m-a rugat să fac în așa fel încât să i se dea numai lui drept de negoț în Nueva España - a intrat spășit în chilia mea împreună cu alți câțiva negustori. Padre, zise omul cu dinți galbeni pe chipul căruia mijea un zâmbet subțire, lingușitor. Padre, cu toții vrem să se ne facem creștini. Pentru ce? glasul meu era de gheață. Pentru că ne-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de neînchipuit. Trei bărbați stăteau de vorbă ghemuiți pe vine. Erau Yozō și ceilalți doi supuși ai săi. Yozō îi mustra cu asprime pe cei doi. Nu vă e somn? Cei trei supuși se ridicară în picioare stingheriți. Se uitară spășiți la stăpânul lor temându-se ca nu cumva acesta să fi auzit discuția dintre ei de adineauri. — Mireasma nopții îmi aduce aminte de valea noastră! zâmbi samuraiul dinadins ca să-i liniștească pe cei trei. Nopțile din vale erau și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cât despre murături, se terminau și butoaiele cu varză, și cele cu mere puse la murat, iar cel mai repede se terminau castraveciorii, iar asta din pricină că În sat mai toți beau votcă și, atunci când erau mahmuri, se Înfățișau cu ochi spășiți la poarta ei. Mașa Întâi Îi blagoslovea cum se cuvine, stropșindu-se la ei și făcându-i În toate felurile, apoi inima sa bună se Înmuia și femeia cobora În beci să scoată moare de varză roșie sau cvas și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]