932 matches
-
smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o spărtura mică pătrunzi precum un abur./ Te-acoperă un aer catifelat moaruri parfumate/ se tese-n jur cocon de fire/ și-o rază rece/ trece prin corpul nou (de transparente/ roz-gălbui) sporindu-l/ - țesuturi palide tot mai intense și tot mai
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
un neputincios". în fine, despre incultul monosilabic care dă cu bîta cînd vorbește: "Făcea greu propoziția simplă, căutînd ca-n niște cioburi un subiect, urmat imediat, în sintaxă, nu în timp, de un predicat scormonit, și răsturnînd o grămadă de spărturi și o saltea aruncată, pînă să o reușească". Și, încă, despre vorbirea cu sisific efort a insului cu pricina: "parcă ducînd scînduri lungi în spinare, cu care nu putea să intre de-a curmezișul". N-am voie să închei fără
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
niciodată, constituie o fantastică punere în valoare a poemului lui Dimitrie Bolintineanu. Criticul montează cu măiestrie bijuteria și, tot admițându-i imperfecțiunile, le escamotează prin rostire, îndreptându-ne mereu privirea spre focurile pietrei prețioase. El ne seduce intelectual față cu spărturile, imperfecțiunile și lipsa de inspirație a unui însemnat procentaj din scriere. La nevoie, G. Călinescu nu ezită a inventa halóuri (verbale) pentru a ne fascina cu fantasme de-ale sale în jurul textului, luminându-l orbitor, sonorizându-l excesiv și... antrenându
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
firesc. Aveau la dispoziție doar două-trei minute pentru operațiune, toți cei aproape patruzeci de profesori. Altfel, directoarea le-ar fi tăiat orele. Minutele treceau cu greu în liceu. Părea că în acest loc, clepsidra timpului s-a fisurat și prin spărtura delicată, clipele de nisip galben-pământiu, sincronizat incredibil cu fețele celor prezenți se scurgeau încet, tragic, ca niște lacrimi amare din veșmântul transparent de sticlă glacial. Secundele păreau că intră în spirala elicoidală a timpului, un fel de labirint al lui
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
singur. G.I. și-a amintit că bătrânul îl tot acuza că îi fură strugurii din grădină, așa că s-a dus până acasă, a luat un briceag și s-a întors să se răzbune. Tânărul a intrat în curte printr-o spărtură din gard, dar a fost simțit de către proprietar, care a ieșit afară să vadă ce se petrece. Între cei doi a urmat o îmbrânceală în urma căreia amândoi au ajuns la pământ. Mai iute de mână, G.I. a pus mâna pe
Agenda2003-5-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280647_a_281976]
-
și mai este călcat de Dumnezeu? 1143. Ofranda este un mijloc de a-L mitui pe Dumnezeu pentru păcate. 1144. Depărtarea este o lacrimă a apropierii. 1145. Supărarea este curcubeul fericirii de a cunoaște patima lumii. 1146. Patima este o spărtură de Destin ale cărui cioburi se pot aduna doar cu abstinență. 1147. Numai rugina poate ști ce înseamnă fierul. 1148. Oricâte frunze ale amintirii vor așterne copacii sufletelor în țărână acestea tot țărână vor deveni și niciodată arbore. 1149. Mai
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
și fel de semințe, să își ia sapa și grebla în spinare și să treacă pârleazul dincolo de gard. Când am văzut-o de-a lungul unei poteci spre vale, mi-am luat cei câțiva biscuiți lăsați pe masă și, prin spărtura de gard din spatele casei, am trecut în curte la el. Stătea pe una din treptele scării și trăgea din luleaua pe care i-o făcusem cadou. Adulmeca tutunul și zâmbea pe sub mustăți. Privit de acolo de unde eram, părea un personaj
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
treji, rușii, chiar dacă știau să danseze, se rușinau s-o facă. În genere rușii au dansat totdeauna prost și, de obicei, în locul lor acest lucru îl făceau balerinele, inșii beți, ucrainenii, țiganii și urșii. Inventând patinajul artistic, comuniștii au astupat spărturile din corabia vieții rusești. Patinajul artistic sovietic proba individual nu mi-l amintesc deloc. Nu țin minte nici patinajul proba de perechi. Și totuși, ceva îmi aduc aminte. Îi țin minte pe Rodnina-Zaițev. Îi țin minte pe Pahomova-Gorșkov. Îi țin
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
orașului sau Umbra Vitae. Alteori poetul are limpede viziunea locuirii într-un intermundiu și într-un timp decăzut, din care nu mai e posibilă salvarea: "Ancora grea înnămolită între arcurile dormezei / și lanțul încordat printre cearșafurile zdrențuite / se pierde prin spărtura din tavan, / prin gaura din acoperiș, undeva sus unde trage / cabestanul divin. /.../ Cînd norii se strîng / zăngănind ca niște cutii de tablă / într-o memorie plină de pietre și oase, / nu mai e mîntuire". (Zeul trece cu securea pe umăr
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
a veșteji "gustul" teoretizării, atît de curent, "al inventării de teorii și de simboluri și de structuri ritualice", ce îi apare "arbitrar" în extinderea sa peste limitele acceptabile: "Ambiția scientistă în domeniul umanist provine dintr-o confuzie și dintr-o spărtură foarte nocivă, dar care s-a produs anume, ideea că există două zone etanș separate, zona spiritului științific și zona culturii umaniste, care nu comunică între ele. De fapt, un spirit format trebuie să fie apt pentru ambele zone". Exemplificînd
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
cum prostia poate căpăta chiar forme instituționalizate". În antiteză cu Monsieur Homais, ins "pozitivist" cît încape, pseudolivresc, Al. Paleologu cultivă, ca urmare a libertății (a libertăților) de care face uz, un tip de lirism al ideilor. Practică, presupunem, cu încîntare, spărturi în zidul șabloanelor printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Și mi-ai lăsat surorile 'ntristate/ De când, e-atât de mult, nu ne-am văzut." Sînt versurile cu care se încheie volumul, cîștigînd în naturalețe și în sunet personal. Între invocație și dojană, Mantaua nopților e un mozaic cu vechi spărturi de urnă. Urna grecească, pe care latinitatea va fi moștenit-o, e cel mai rezistent memento al datoriei față de prieteni. Lăudînd și tînguindu-se, poezia aceasta complicată în cuvinte și ușoară în muzici, nu spune altceva.
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
culcă sau se pișă,/ cu coarnele-n văzduh ca la-nceput.// Și iarba crește prin podele, prin/ ziduri crăpate, sparge bolovanii,/ și măselarițele cu venin/ s-au nărăvit să biruie cu anii.// Pământul iese-n față, se strecoară,/ crește-n spărturi, se cațără prin zid,/ și, gras, se-ntinde pentru-a doua oară,/ peste asfaltul biruit. [...]/ Pe sticle sparte se prăjesc șopârle,/ din pomi greoaie fructe cad în vânt -/de parcă-o mână de văzduh azvârle/semințe noului pământ.”//(Provincie, III) Sau
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
ceva, săraca, dar nu știa... Du-te dracului! Măgarule! izbucni Cerboaica și-i întoarse spatele rupând-o la fugă îndărăt. "Bine. Prea bine" își spuse Miluță și păși, hotărât, înainte. CAPITOLUL 4 Se strecură pe la bisericuță, prin spatele haznalei, prin spărtura din gardul liceului. Se agăță de burlanul ruginit și-ncepu să se cațere ca mâțele. Inima-i bătea cu putere. Nu simțea nici urmă de frică. Numai grijă să nu fie zărit și să nu cadă. Vântul subțire, încărcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cum se depărta indiferentă, mi-a venit să-l asemui cu un cocostîrc. Și n-a intrat nici acasă la Bărzăun, așa cum m-a făcut să cred la început. Înainte de-a ajunge a capătul uliței, a trecut printr-o spărtură a gardului într-o grădină, de unde putea să ajungă mai ușor în ulița unde-și avea casa nu el, ci Ilinca. Dar, la urma urmei, ce mă interesa pe mine unde voia să se ducă Vlad? Grozăviile junglei E drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zbor/ pe fereastra deschisă/ gunoaiele aruncate de la etaj/ mă aplec în genunchi și/ îmi așez fața în găleata cu/ apă - ca să bolborosesc)" (Sic cogito); "(mi-am închis fălcile cu mâna/ și mi-am vârât pe rând vârful limbii/ în toate spărturile din măsele// atunci ai întins mâna și ai început/ să îmi încâlcești părul - apoi/ totul în jur s-a acoperit de mătreață)" (Ars amandi). De observat, aici, ultimele reminiscențe ale poeticului. Autorul caută - încă - un final de climax și scontează
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
Paris cunoscut pe cale livrescă, deci, oricum, aproximativ și intuitiv. Prin jurnalul său, Eugen Simion era, pe de altă parte, un intelectual din Est, condiționat de un regim politic care încerca - se va vedea că numai pentru scurtă vreme - o sfioasă spărtură în ermetismul și anchilozele sale. Spuneam că ceea ce impresionează mai mult în Jurnalul parizian, ajuns acum la a V-a ediție (Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizian, text integral, prefață de Antonio Patraș, Editura Corint, București, 2006), este numărul inepuizabil
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
încercând să rezolve situația cu tact și diplomație. Un moment important al domniei lui Mahmud al II-lea este semnarea tratatului de la Adrianopol, din 1829, care va acorda Țărilor Române autonomie comercială, fiindcă din acest moment se va produce prima spărtură în monopolul turcesc, în comerțul cu Principatele. Al doilea moment de mare importanță în perioada domniei este forțarea acordării de către sultan a independenței Greciei și a autonomiei Serbiei. În anul 1833, Mehmed al II-lea va încheia un tratat cu
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
sculpturii în lemn. Dacă vizitați orașul iarna, nu pierdeți ocazia de a privi operele pictorilor profesioniști sau amatori din Baia Mare, expuse, familial, în restaurante, la poștă, la telefoane, în clădirile publice, în încăperile muzeului... Ramele largi, aurite ale tablourilor sunt spărturi, ferestre, practicate dibaci în paradisul verii băimărene, de o limpezime sudică.
Baia Mare, 1961 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9634_a_10959]
-
aproape nefiresc, Ștefan se străduia În zadar să-l estompeze, să și-l rețină sub forma unor icnituri și geamăte scurte, apoi cele două gazde amuțiră atunci când văzu că oalele, una câte una, sunt luate de la locul lor și din spărtura falsului zid apăru mai Întâi capul lui Ștefan și după ce acesta se Împiedică și sparse una din oalele de lapte, omul păși În odaia mică. Maria țâșni imediat afară, potrivi bățul de „nu suntem acasă”, cu o viteză de care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
grădina de ogoare se prăbușise într-un loc - sau poate pe aici își croise drum spre grădină vreun hoț; asta se întâmplase cu mult timp în urmă, căci peste pietrele căzute la pământ crescuseră urzici. Bărbatul rămase privind îndelung prin spărtura din zid spre ceva ce rămăsese neatins de trecerea timpului: pajiștea care cobora în pantă spre râu și ulmii de pe mal. Pentru el casa era un lucru pe care-l stăpânești, iar lucrurile pe care le stăpânești stau sub blestemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Nașă-mea, a făcut liceul la seral. Atunci se explică, pune Claude punct frământărilor sale lăuntrice. E ora 9.40. În subsolul localului Aux Immigrants Heureux, un imigrant nu e deloc fericit: instalația de apă a cedat complet. Țevile au spărturi peste tot și apa țâșnește din ele ca din fântânile arteziene. Roman aleargă înnebunit, ca un șobolan, dintr-o parte în alta, încercând să acopere găurile cu câlți. Cum astupă o spărtură, apa țâșnește în altă parte. E disperat. Apa
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
instalația de apă a cedat complet. Țevile au spărturi peste tot și apa țâșnește din ele ca din fântânile arteziene. Roman aleargă înnebunit, ca un șobolan, dintr-o parte în alta, încercând să acopere găurile cu câlți. Cum astupă o spărtură, apa țâșnește în altă parte. E disperat. Apa are deja douăzeci de centimetri înălțime. În panică, urcă pe scara metalică. Încearcă să ridice chepengul; acesta a fost blocat de Claude pe dinafară, dacă vă amintiți. Nu înțelege de ce nu se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ușa de la intrarea în bistrou. Parchează. Coboară din mașină și închide vanele de alimentare cu apă. Se duce prin față, deschide ușa bistroului și intră. E bucuros că a sosit la timp: apa abia a început să se infiltreze prin spărtura de la chepeng din care ies și niște bulbuci. Bulbucii încetează. Claude scoate drugul cu care a blocat chepengul și-l pune într-o debara folosită foarte rar. Scoate telefonul mobil și-l sună pe agentul de asigurări. Îi comunică grav
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mers... Nu mai știam de când tot mergem. După un timp, am îneput să simțim un aer de toamnă, ca pe la noi. Într-o seară ne-am apropiat de o livadă, pe care am ochit-o noi de cu ziuă. O spărtură în gard ne-o invitat să intrăm... Culegeam ca apucații mere și pere, care arătau ca la carte... ”Stai! Cine-i acolo? Ați venit la furat? Mama voastră de mujâci!” - o detunat o voce la spatele nostru. Din câțiva pași
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]