317 matches
-
spaimă dincolo de faptul că eu însămi scriu ficțiune. Îmi este teamă că nu se mai conștientizează nevoia de ficțiune și că acest lucru poate contribui la împietrirea noastră interioară. Întrebarea s-ar putea extinde, înfricoșător, într-o mult mai vastă spațialitate. Mai este nevoie de literatură? Mai este nevoie de artă? Mai este nevoie de cultură într-o lume invadată de subcultură și de prefabricate? Dar în acest caz risc să intru în pură retorică, așa că mă întorc și întreb, din
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
U.A.P. Timișoara. Evenimentul va avea loc în 9 decembrie, de la ora 14. Despre personalitatea și opera sculptorului Victor Gaga va vorbi criticul și istoricul de artă Ioan Iovan: „Oarecum neașteptat, în preocuparea centrală a sculptorului a apărut sfera ca spațialitate și ca volumetrie, implicând sugestia perfecțiunii. Dar sensul ei important este altul, este cel dat de diadă ca structură arhetipală, ca formă primordială. Jumătatea sferei, întotdeauna una plină însoțită de una goală, avansează direcția permanentă a unei simetrii absolute“, avea
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
imagini și metafore de o sobrietate clasică, un univers modern sau postmodern avînd o singură dimensiune, cea interioară. În Negru pe negru nu există nici timp, nici spațiu, ci doar linii și puncte, ce se întretaie între ele, creînd iluzia spațialității. Abundența de negru are menirea să inducă privitorul în eroare. În fond cum poți percepe universul ca întreg viețuind ca parte infimă înlăuntrul lui? Dar oare întregul poate percepe sau, mai bine zis, poate empatiza cu părțile care-l definesc
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
cercetării. În etapa pregătitoare, tema stabilită și conturarea obiectivului urmărit au fost susținute prin întocmirea și parcurgerea treptată a bibliografiei geografice. O atenție deosebită a fost acordată documentării cartografice, hărțile preexistente (topografice și tematice) oferind multe elemente utile pentru descifrarea spațialității și dinamicii fenomenelor și proceselor care au conturat specificul geografic al teritoriului studiat. Hărțile topografice, atât în faza de documentare, cât și în cea de teren, au permis delimitarea unității naturale luate în studiu și cunoașterea preliminară a cadrului natural
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
iar mai apoi, depărtarea spațială și temporală dă stării de suflet adâncime, o adâncime care răzbate de dincolo de moarte: Că nu mai poți să te arați/ Lumină din departe/ Cu ochii tăi întunecați / Renăscători din moarte". Definirea stărilor poetice prin spațialitatea dinamică în desfășurare indefinită are loc de asemenea în Și dacă..., Sara pe deal, Mai am un singur dor, Strigoii, dar mai ales în Luceafărul, unde profilul spiritual al personajelor, orizontul lor de gândire este exprimat prin perspective spațiale adecvate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
își exprimă opinia și asupra unor aspecte de mai largă anvergură cum ar fi globalizarea și cultura, susținând ideea rezonabilă că "nimeni nu s-a gândit la o pulverizare a spiritului creator național într-un haos cultural atemporal și sfidând spațialitatea". Crede și el că, în timpul comunismului, în ciuda multor conformisme, noi am rezistat, am supraviețuit prin cultură, concept minimalizat sau chiar combătut uneori de spirite excesiv radicale. Piedicile sunt bine cunoscute, în primul rând cenzura și politica restrictivă a P.C.R.-ului
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
și încântă, în egală măsură. Pe fondul foarte general al disputelor interconfesionale dintre românii ortodocși și greco-catolici în Transilvania secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, autorul alcătuiește o poveste destul de bizară, în care clasicele reguli de temporalitate și spațialitate sunt încălcate cu nonșalanță, logica povestirii se pierde în ceață, iar procedeul suprarealist de ordonare a paginilor după principiul loteriei, pare a fi regula de bază. De altfel, autorul are și o explicație rațională pentru evidenta lipsă de coerență logică
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
autorul). El este micul demiurg, deținătorul puterii absolute, care se joacă ironic cu destinul personajelor sale și cu așteptările cititorilor (până aici, nimic nou), dar care ajunge, în cele din urmă, să piardă controlul în universul atemporal și lipsit de spațialitate al Ficțiunii. De altfel, sarea și piperul cărții sunt date de fragmentele metatextuale (confesiunile directe făcute de narator cititorilor, în buna tradiție a literaturii medievale), de micile aparteuri, fără de care, probabil, nimeni nu ar fi înțeles nimic din această scriere
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
ușor de recunoscut, această imagine, fără conținut psihologic și fără nici un referent contextual, nu implică nici o tentație descriptivistă și nici un comentariu care să sugereaze faptul particular sau culoarea locală. Prin această probă a suspendării din temporal și de abolire a spațialității convenționale, atît Mitroi cît și Boca devin degustători ai unor esențe cromatice rare, căutători de penumbre și de tonuri jilave, de pămînt. Cu Geta Năpăruș, Ilie Boca se învecinează într-un alt spațiu și anume în acela al vocației epice
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
acestea trebuie să prioritizeze soluții reversibile (în mare măsură) și compatibile cu schema statică a structurii. Premisele unei intervenții corecte constau în reducerea la minim a modificărilor schemei structurale. Din punct de vedere al utilizării actuale, modificarea funcțiunilor solicită regândirea spațialității interioare prin care se solicită reconfigurări interioare au cauzat modificarea multor clădiri istorice din zidărie portantă și supradimensionarea lucrărilor de consolidare. Eliminarea structurii interioare și reutilizarea exclusivă a pereților exteriori (deseori și cu reconstrucția integrală a acestora) eludează principiile de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
asupra poeziei lui Arghezi, Blaga și Barbu. În volumul patru, de altfel, secțiunile au titluri semnificative: Dezideratul diferențierii, Revigorarea concepției clasicizante și Tradiționalismul programatic. Ultimul volum antum al lui Mircea Scarlat este George Bacovia (1987), carte în care ideea de spațialitate poetică bacoviană e unul dintre pilonii demonstrației critice. Mircea Scarlat realizează, cum observă și Marian Papahagi, o radiografie exactă, riguroasă și plastică, a reliefului contorsionat al poeziei bacoviene: „Mircea Scarlat descrie cu pătrundere tentativele succesive ale acestei puneri în expresie
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
pastișe și parodii cât o proză scurtă, pentru «însemnări la firul ierbii» pe care se încastrează reflecții livrești ori inflexiuni poetice, pentru metanarațiuni istoriografice burlești, de nu chiar bufe, pentru «epicul ipotetic» și «fantezismul alegoric», pentru dislocări halucinante ale temporalității, spațialității și perspectivelor sau instanțelor narative, pentru «tratamente fabulatorii» ale psihologiilor și trăirilor cotidiene.” E adevărat, T. O. Bobe e tobă de literatură, are un condei extraordinar, fiecare bucată de proză pe care o scrie fiind din multe puncte de vedere
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]
-
o încheiase cu două sute de ani în urmă, aceea privind artele spațiale și cele temporale, ale simultaneității și ale succesiunii, dar nu pentru a o rememora sau pentru că n-ar fi descoperit-o pînă acum, ci pentru că o discuție asupra spațialității/temporalității artelor vizuale este obligatorie în contextul noilor medii, care au recuperat într-un mod ofensiv nu doar epica, eșafodajul narativ al imaginii, așa cum erau ele implicate în formele alegorice sau historiste, ci chiar dimensiunea temporală propriu-zisă, aceea care pe
O radiografie a lumii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6676_a_8001]
-
înscrisă exact. Există trimiteri culturale la eposul popular, dar și la artiști precum Chagal, dar nu numai atât. Desigur că este evidentă formația ultimei sale calificări, aceea de artist tapiser, pentru că, deși lucrează direct în culoare, contururile sunt foarte precise, spațialitatea este mereu plină de semn plastic, iar tensiunile cromatice sunt mereu echilibrate, chiar și atunci când postează în spații fierbinți siluete reci și distanțate de fundal, creând perspective de-a dreptul inefabile. Un ușor fior metafizic se strecoară în spațiul plastic
Trei artiști din Vest by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5786_a_7111]
-
partenerul, fie el prietenul de-alături sau Dumnezeu”. Metabolismul parabolelor își extrage, astfel, prestigiul semantic din mobilizarea unor sensuri, exemple, modele de conduită exemplare, ce exclud orice formă de încremenire, de regres spiritual sau de comoditate a gândirii. Descifrarea registrului spațialității, la care recurge filosoful, interpretarea dimensiunilor simbolice ale elementarității, analitica tipologiei sufletului, toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
interesul studiului pe care-l întreprinde este nu numai unul filologic, ci și unul filozofic și cultural de strictă contemporaneitate: „Resortul de natură filologică al studiului nostru este dublat de unul filozofic și cultural, motivat de interesul pe care chestiunea spațialității îl suscită în perioada contemporană asupra unui număr tot mai mare de științe”. Începând cu Michel Foucault, în anii ’60, și până la un Julian Murphet, în anii 2000, trecând prin distincțiile lui Gerard Genette privitoare la raportul dintre spațialitate și
Proză și spațialitate by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4161_a_5486]
-
chestiunea spațialității îl suscită în perioada contemporană asupra unui număr tot mai mare de științe”. Începând cu Michel Foucault, în anii ’60, și până la un Julian Murphet, în anii 2000, trecând prin distincțiile lui Gerard Genette privitoare la raportul dintre spațialitate și limbaj - scrie autorul - se vorbește despre prevalența spațiului, despre „epoca spațiului”, „epoca juxtapunerii, a apropiatului și a depărtatului, a alăturatului și a dispersatului” (Foucault), despre criza istoricității (Julian Murphet), care, scrie Ionuț Miloi, „estompând siguranța și legitimitatea sensului nostru
Proză și spațialitate by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4161_a_5486]
-
eliberezi de ceea ce oamenii consideră de obicei ca fiind adevăr...” „Puterea Cuvântului” nu restrânge, nu limitează, nu constrânge, ci oferă o exemplificare exegetică a necesității asumării modelului Logosului pentru împlinirea metalimbajului într-o societate modernă a transmutărilor și într-o spațialitate transmodernă a existenței umane. Așa după cum arată și Mircea Muthu, în “Cuvânt înainte”, „Smerenia și respectul față de carte - veritabile mărci de noblețe intelectuală - particularizează și un profil autobiografic pe care mai mult îl deducem din filigranul celor cinci învățături biblice
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
stare de anxietate în cadrul primului cerc care fusese până atunci considerat un protector desăvârșit. În momentul acesta de exprimare tot mai accentuată a inteligenței cognitive umane, cercul primordial își mărește volumul într-o măsură în care poate să confere o spațialitate tridimensională. Cercul nostru strâmt devine astfel un cerc mai mare. Practic ne oferim singuri rațiunea unei realități delimitată de jur împrejur de orizontul pe care îl putem percepe vizual. În contextul acestui nou areal de mișcare apărut, rațiunea începe să
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
închine, slugi amorfe din același aluat cretin de dezvoltare cu al său, rupți în permanență de mijloc, un embrion greșit genetic. Literatul surprinde viața așa cum se extinde din mentalitatea entității-om fie că este european, american sau de oricare altă spațialitate continentală. Parcurgem un secol instabil din toate punctele de vedere: mental și aici aș menționa spiritual, moral, conceptual. Toate sunt, pentru cei mulți și lipsiți de cultură, stări ce favorizează, din partea profanilor aflați pe scaunul înalt al puterii, manipularea, decesul
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
cântecul și l-a imaculat, Angela Gheorghiu. Minunate sunt amândouă aceste stele ale cerului muzicii! Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu sunt două voci care topesc fiorduri de argint în feeria spectacolului muzical, două voci trecute din locul scenei, în spațialitatea pură a visului, din clipa finitului, dincolo de limitele temporale, în eternitatea spirituală. Asupra plăcerii clipelor convorbirii cu primadona Mioara Manea Arvunescu, atunci, la Adjud, începea să se aștearnă teama că amintirea se va adânci tot mai mult în urmă. Întâlnirea
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
nu o vor vedea niciodată ușa către Spania. O Spanie vie, nu o descriere generală. Și către niște oameni ca noi: aspiranți la mai bine. Mai puțin interesat de plasarea în timp, Alexandru Emil Petrescu are o predilecție specială pentru spațialitate, ceea ce îi permite crearea unei topografii universale, mai ales în privința „toposului” uman, cu locul de trai al fiecăruia sub soare și cu locul trăirilor lui. De pildă, noi, românii, „Trăim din vis în vis. Visăm și ne hrănim din visurile
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
cerc, iar vasul este așezat chiar în mijloc. Pentru a nu crea o monotonie vizuală, folosind doar două culori, una caldă și cealaltă rece, a adăugat căteva fire de margarete, în partea stângă a tabloului, ce contrastează cromatic și oferă spațialitate întregului buchet. O singură margaretă, în partea dreaptă a lucrării, prezență subtilă, conferă o proporție justă. Artistul a încercat șă redea prin tușe largi și spontane fragilitatea florilor, în opoziție așezând tușele scurte ale fundalului. Un alt discurs plastic susține
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
partenerul, fie el prietenul de-alături sau Dumnezeu”. Metabolismul parabolelor își extrage, astfel, prestigiul semantic din mobilizarea unor sensuri, exemple, modele de conduită exemplare, ce exclud orice formă de încremenire, de regres spiritual sau de comoditate a gândirii. Descifrarea registrului spațialității, la care recurge filozoful, interpretarea dimensiunilor simbolice ale elementarității, analitica tipologiei sufletului, toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase, a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
pe pânze aproximări ale universului imaginat, restituiri ale unor forme înăbușite în cenușa Universului, a căror fundamentală justificare este dată de picturalitatea pe care ne-o oferă. De la fiecare unghi pînă la țâșnirile nonpământene, respiră o geometrie aleatorie, a cărei spațialitate pustie și relaxată se traduce în calități coloristice generatoare de lirism pictural. Microcosmosurile sale, fie de consistență cristalină, fie evanescent-vaporoasă, aflate sub un fel de secetă sau îngheț astral, își oferă registrul virgin, cerând totodată o atitudine contemplativă înaltă, cheltuindu
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]