2,631 matches
-
în actele majore, decisive în bună măsură pentru evoluția literaturii și a limbajelor sale în secolul XX. Numele său n-a lipsit nici dintre referințele europene înregistrate de revistele românești de avangardă. Nu e de mirare, astfel, că un critic spaniol a putut vorbi despre "generația unipersonală a lui Ramón Gómez de la Serna", într-atât a impus amploarea și complexitatea aportului său la viața modernității literare din țara sa și din spațiul mai larg european. Prefațatorul ediției franceze a Omului pierdut
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
privească la televizor meciul; altfel zis, să fluiere pe e-mail. Dacă voi fi ascultat, greșeli grave nu vor mai exista. Și pînă și rusul Ivanov, amicul nostru, ar începe să deosebească culorile cartonașelor. Cît despre arbitri precum portughezul Batista și spaniolul Gonzales, nimeni nu i-ar mai convoca vreodată, fiindcă ei nici la televizor n-ar vedea mai bine. Sau i-ar convoca să țină conferințe, ca italienii pe Moreno, după Mondialul asiatic. La televizor, mi-au plăcut două echipe. Din
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
minune. În timpul lui Antonescu trebuia să mă prezint la poliție În fiecarte sâmbătă ca să fiu Înregistrat În condica celor puși pe listele negre. Am avut curajul să protestez Împotriva continuării susținerii nemților. Mai ales după ce Ungaria sia retras trupele, iar Spaniolii mai aveau numai o singură Divizie pe Front. După ocupație am organizat T.U.N.Ț. la Timișoara. Suntem gata să ne servim Patria, daca ni se va cere.” “Înseamnă că ești basarabean. Te felicit, fiule. Să știi că nu
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
prima noapte, în casa lui don Justo, dirigintele Poștei, crezuse că va muri din cauza înțepăturilor acestor creaturi care se năpustiră asupra ei fără milă. În ziua următoare se refugie la un hotel din centrul Marsiliei, condus de o familie de spanioli; îi dădură o cameră simplă, spațioasă, și nu avură nici o obiecție să primească acolo grupuri de muncitori. Poetul-zidar Charles Poncy, autor al imnului Uniunii Muncitoare pe care Flora conta pentru a o ajuta în programul întîlnirilor cu muncitorii marsiliezi, plecase
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
în Spania" (EZ 26.03. 2004). Într-un citat, cuvîntul apare însoțit de un derivat similar, măslinar, care nu a avut însă mare succes: "chiar dacă, din când în când, mai trag la măsea, căpșunarii și măslinarii români sunt iubiți de spanioli" (gardianul.ro). Cuvîntul căpșunar apare uneori și cu sensul de "cultivator de căpșuni": un articol îi prezintă pe cei în cauză: "Căpșunarii milionari din Radovan. În comuna Radovan, județul Dolj, aproape toți localnicii cultivă căpșuni" (EZ 26.06.2004). Sensul
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
se argumenteează în egală măsură personalitatea unei culturi; de ființa acesteia spiritul însuși al ghitarei - element al comunicării sensibile muzical poetice - este imposibil de separat. Impresia unei exemplare adresări muzicale artistice o lasă audierea acestui tânăr maestru care este ghitaristul spaniol Jose Maria Gallardo del Ray. E o impresie determinată în două paliere, anume acela al tradiției mari a ghitarei spaniole drept o cultură multiseculară de pregnantă personalitate - pe de-o parte - și - pe de alta - impactul de ordin artistic, impact
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
la ceilalți. Urmează o anchetă, în siajul numerelor despre "cearta intelectualilor" (precizează Simona Sora în șapou), la care răspund ceilalți cinci distinși "musafiri". E vorba, pe de-o parte, despre "reideologizarea tare" (concept preluat de la Ignacio Echevarría, tînăr critic literar spaniol), adică despre eliminarea omniprezentului depinde și, pe de alta, despre "al treilea discurs", flexibilitate și finețe. Despre dublul exclus și despre terțul inclus. Într-un atare context, Sanda Cordoș e de părere că, în cultura (și nu numai) românească, împărțirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
vre-o justificare, au votat împotrivă democraților. În această ședință mi s-a arătat că de atunci înainte, în acțiunile și propagandă pre electorală, partidul republican va adăuga, printre categoriile speciale cărora li se adresează (care erau până atunci pensionarii, spaniolii, evreii și negrii), si pe cei din Estul Europei. Deoarece am sprijinit activ dealungul anilor aderarea României la NATO, participând între altele la adunări la inst. Woodrow Wilson din Washington DC și contribuind la pagini întregi de reclame în ziarele
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
în vârful piramidei. Drept dovadă, și Napoleon, și Hitler, și Ceaușescu, mai întâi și-au căutat o ideologie - animați în subconștient de pofta patologică a dominării - pentru ca apoi să adere la ea în mod fanatic. Revoluționar autentic a fost numai spaniolul irlandez Ché Guevara, pe care nimeni însă nu-l acuză de totalitarism. Dimpotrivă, cu toată contribuția adusă la fundamentarea războiului de gherilă, idealismul lui impulsiv a izbutit să-i supere în cele din urmă și pe capitaliști și pe comuniști
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
obținut niciodată: cel politic. A profitat și de simpatia unor lideri (Berlusconi, de pildă) prost văzuți pe continent, și prin urmare ahtiat după alianțe cu „viitoarea Europă”. N-a avut decât să întindă mâna, pentru a și-i apropia pe spaniolul Aznar și pe britanicul Blair, „voci” transatlantice care se visează soliste pe scena politică europeană. Într-un cuvânt, a beneficiat de planurile pe termen lung ale americanilor, ce vor o Europă nu neapărat puternică, dar omogenă, împinsă până la granițele mereu
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
cele mai multe dintre reportajele despre atentatele de la Madrid apărute în presa cotidiană de la noi. Toate ziarele care contează din presa centrală și-au făcut o datorie de onoare din a prezenta prompt și cu fidelitate cumplita încercare prin care au trecut spaniolii și concetățenii noștri aflați în această țară. De-a dreptul devastator ni s-a părut editorialul lui Cristian Tudor Popescu din ADEVĂRUL. Poți fi de acord sau nu cu el, dar îți rămîne în minte prin amărăciunea uriașă conținută în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
cunoscut”, precum și izvorul lui Baudelaire, al lui Verlaine, Rimbaud, ba chiar al lui Mallarmé. Actual se dovedește și Baudelaire, de asemeni părinte de trib, de vreme ce influența lui se întinde de la britanicul Swinburne la italianul d^Annunzio, la germanul Stefan George, spaniolul Rubén Darío, ungurul Ady, rusul Valerii Briusov. Un mistic fără credință, ajungând, prin suferință și umilință la Dumnezeu, Les fleures du Mal impunându-se ca o carte esențial catolică, și, specifică Ion Pillat - mai mult decât creștină! Într-o strânsă
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
gitană/ magrebină, îi cunoaște pe toți și intră în casa de pe colț cu două etaje și magazine la parter, aflată în renovare de sus și până jos. înțeleg că e vorba de o viitoare mustoasă afacere lansată în această clădire. "Spaniolul" salută și oprește toate mașinile scumpe care trec prin dreptul lui. Apoi intră și el în aceeași clădire. Simt că toți cei ce intră în piață se cunosc între ei. Și mă cuprinde o vagă neliniște și dorința de a
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Perioada literară începând cu anii 1970, atât în spațiul românesc, cât si în cel spaniol, s-a confruntat cu ceea ce s-a numit în Spania o epocă de tranziție. Dacă în România s-a considerat că proza experimentalistă, fragmentară, care se îndrepta de la mimesisul realist la poiesisul ca formă de punere la vedere a actului
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
de către arabi, a trecut strâmtoarea Gibraltar, cucerind teritoriul spaniol în anul 711. Cu excepția câtorva zone din nord, toată Peninsula Iberică va cădea rapid sub dominație arabă. Prezența arabă în Spania va fi una de durată, ultimul oraș-stat recucerit de Spanioli fiind Granada, în anul 1492. În timpul lui Christos, diaspora evreiască număra nu mai puțin de opt milioane de membri, dispersați în special pe malurile Mediteranei - nordul Egiptului, arhipelagul grecesc, coastele Italiei și Spaniei, partea de est a Turciei de astăzi
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pe buze cu „autohtonistul”, „antioccidentalul” și „xenofobul” Eminescu! Iar ideea că Eminescu nu mai este citit este falsă și menită să distragă atenția de la chestiuni culturale reale. Câți englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câți spanioli pot citi și comenta de la cap la coadă „Don Quijote”, câți tineri unguri mai știu poeziile lui Petőfi? Și, totuși, manualele îi cuprind, îi comentează, iar oamenii - chiar și cei simpli - se mândresc în continuare cu ei. Ei continuă să fie
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
au devenit cei mai înfocați „internaționaliști”, lupi moraliști, dând, în stânga și în dreapta, lecții de „europenism”. Da, noi, cei de la „Cuvântul liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecției Căii Văcărești cu străzile Căuzași, Labirint, A.Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naționale a României și care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” - Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul unui mic templu din 1846 și demolat în 1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curții de serviciu a Magazinului Unirea. Sinagoga Craiover
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
anul 1986 pentru a face loc noii Hale a Unirii. În 1887 pe str. Mămulari nr. 13 a fost ridicată pe locul uneia ruinate Sinagoga „Fraternă” - Achdeș Kodeș, pentru ca un secol mai târziu să cadă sub șenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande - Kahal Kadosh Godol ) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei. Templul A.E. Gaster din str.
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
plasau mult deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Dar veneau din Est... Poate că tocmai de aceea s-au și pierdut." Exemplul pe care îl alege nu este, cum ar fi fost de așteptat, "portughezul" Victor Buescu, ci "spaniolul" Alexandru Busuioceanu, a cărui evoluție în etapa sa madrilenă a avut o strălucire extraordinară prin anii '50, dar curând după aceea numele lui a fost dat uitării, ceea ce îndreptățește întrutotul întrebarea din paragraful final al scrisorii: "Mai știe oare astăzi
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
pomenit din ce în ce mai rar. Iată însă că cineva ( cineva cu greutate în lumea literelor) își amintește totuși în Spania de astăzi (octombrie 2002) de Alexandru Busuioceanu. Această surpriză extrem de plăcută ne-o oferă numărul 670 al revistei madrilene Insula, consacrat poetului spaniol Angel Crespo. Numărul se deschide cu un amplu articol semnat de Pilar Gómez Badete, care l-a cunoscut îndeaproape și l-a însoțit pe Crespo în anii exilului de după 1967. Pentru a situa cât mai exact în epocă opera lui
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
de la vreme. Și-am prins doar un post bruiat cu șlagăre flamanade. Așa că ne-am îmbrățișat cu toții și-am învârtit o horă lentă, cu frunțile împreunate. Iar când am amețit, am plecat să petrecem în oraș. Peste 30: douăzeci de spanioli (care au cântat "mi amor, escucha me bien!" pe două voci - una lângă șofer iar alta mai răgușită - în spate), cele două norvegience buzate și-n fuste scurte (care nu știau decât "We all live in a yellow submarine!"), Daniel
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
pentru foarte multă vreme spațiul universitar. Aș fi putut chiar crede că-l părăsisem pentru totdeauna, dacă n-aș fi păstrat " în pofida tuturor obstacolelor ce făceau imposibilă o asemenea întoarcere " speranța, încrederea într-o reconquista, cum ar fi spus vechii spanioli. Atunci chiar când pierzându-mi nu numai postul de începător în cariera universitară, ci posibilitatea de a cerceta, de a citi și scrie, odată cu pierderea libertății, acolo în temnița comunistă am descoperit, în singurătatea celulară și apoi alături de alții, împreună cu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
al Thailandei. Ajuns în America, am descoperit că, măi lesne decât în limba engleză, cel mai bine mă înțeleg cu noii mei prieteni și colegi în cărțile pe care le-am citit fiecare. L-am cunoscut aici pe José, un spaniol mândru, cu verb aspru și umor casant. “Pentru mine, sunt doar două feluri de oameni: cei care citesc și cei care nu. Ultimii nu mă interesează”, mi-a declarat într-o seară cu emfaza. Nu-l urmez cu totul în
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
încarce inutil: la restaurant, în parcuri, pe plajă. Nicăieri în Europa n-am mai întâlnit meteahna asta. Nici măcar în temperamentala și guraliva Italie. Poate nu m-am plimbat eu destul. Voi ce părere aveți? Spain is the place to go. Spaniolii sunt foarte gălăgioși și în plus vorbesc non-stop, e foarte obositor să-i ai în preajma, mai ales pentru că nici nu par să-și dea seama că fac ceva greșit... am fost in vro 2 locuri prin Europa și de cele mai multe
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]