319 matches
-
auzit rostindu-se multe versuri - de exemplu, în timp ce gătea sau spăla, mama îi recita din poemele lui George Coșbuc. Tatăl, ofițer de profesie, un om deosebit, foarte disciplinat în tot ceea ce făcea și foarte sever, a educat-o în stil spartan. Deși nu a lăduat-o niciodată, se mândrea cu fiecare realizare a ei, oricât de mică. Tot el a fost și cel dintâi cititor al versurilor viitoarei poete, versuri compuse în primii ani de școală. Înainte de ea, nimeni din familie nu
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_meditatii_lirice_in_stil_modern.html [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
stadion. Aceștia erau singurii care aveau onoarea de a participa la aprinderea și purtarea flăcări olimpice. Ceilalți trebuiau să se amestece în marea masă de spectatori. Tratamentul, aproape inuman, exercitat asupra aspiranților la titlurile olimpice era oarecum justificat de educația Spartană în care copilul de prinț sau cerșetor era crescut. Și pe atunci mămicile își iubeau odrasla dar nu împiedicau tatăl să o învețe cu vicisitudinile vieții. Gripele și chiar bătăile crunte între vecini răuvoitori erau foarte frecvent iar singurul mod
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400504083.html [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
momentele de fericire, Așteptate, râvnite ca amintiri... Vals printre lumini, răsfăț senzorial, Dansul ne poartă rebel, Amețitor, dar plăcut carusel, Mângâiere de gând atemporal... Strângem la piept visele de peste an, Așteptând momentul descătușării, Când vom răspunde-mbrățișării, Schimbând destinul, deseori spartan... Plutire de vise in noapte dintre ani, Înlănțuire de trupuri și simțuri, Sărută-mă și uită de bilanțuri, Șoptește-mi dulce: ”La mulți ani!” - Ascultând muzica lui Percy Faith 01.01.2016 Referință Bibliografică: Noaptea dintre ani / Mirela Stancu : Confluențe
NOAPTEA DINTRE ANI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1451658644.html [Corola-blog/BlogPost/350186_a_351515]
-
Satisfacție! Grațiere nu există! Ție, pendulo,îți spun huo! Să te scuip îmi vine! Nu te-ai decis la timp Între Elias* și... Fantomas, Și ai rămas cu buzele umflate. Tu, Lizo*, faci morală Fiilor Atenei și predici Ții soldaților spartani. Le vorbești de războaie De-a lor atrocități, Lăudându-i pe cei care Nicicând n-au atins spadă, Dar ești tu chiar convinsă Că nu greșești deloc? Dreyfusale*, fiule,Alfred*," Dece să fii ofițer? Ce? Nu mai sunt pe lume
PERSONAJE PE GOBLEN de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1439937881.html [Corola-blog/BlogPost/373064_a_374393]
-
părăsit orașul și s-ar fi alăturat opoziției.Totuși în „Memorabilele” lui Xenofon,Socrate nu apare ca fiind în raporturi bune cu Critias și Cei Treizeci. Aceștia au folosit proprietățile lui Leon pentru a acoperii cheltuielile suferite cu întreținerea garnizoanei spartane care ocupase Atena. Și care îi ținea pe dictatori la cârma statului atenian.După părerea este că dacă Socrate nu ar fi fost condamnat, dacă l-ar fi avertizat pe Leon, dacă ar fi făcut o declarație publică de protext
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
mi-adoarme cearșafurile deschid o fereastră sapiențială aspir fluturii viselor iluzii magmatice în lumina difuză umbra ta crește odiseic îți pictez tavanul insolent cu unghiile de la piciorul lui Columb inima mea se rotește aleatoriu între două oglinzi converse ușa mea spartană și fereasta ta fermă supraviețuiesc luptei teritoriale suflete emergente mâini devotate pacifică imperii caste reminiscențe două comete strălucesc decadent SOS este implozie s-au spart ferestre indecent Referință Bibliografică: Steaua / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul
STEAUA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1404717301.html [Corola-blog/BlogPost/371030_a_372359]
-
Cavaler naviga prin hârtii și trofee câștigate la baluri Îmbrăcat în beige, moțăia tăcut la masa de lucru cioplită-n stejari Cu ochii scăldați în antice tomuri - Sufletul ei se legăna lunatec de candelabrul pestriț de Murano, răscoală peste obiecte spartane - Se ascundea prin dulapuri îndesate aliniat cu dulcețuri de vișine răscoapte din pomii secerați fără veste în grădina Domnului Ion Ferecată-n mintea ei cea albastră o curte răcorită de suflete pierdute unul câte unul la zaruri și cărți în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Fii vigilent, dușmanul pândește!” O zi bună, bre, widgetul cu tehnocrați e la mișto. cînd apeși pe el apare asta: Sorry! We have a zillion pages, but not that one. The good news is that you’ve successfully discovered our spartan, but friendly Error page. After you’ve seen all there is to see here, you may find one of these useful: View posts that contain signup/ View posts, links, and photos tagged with signup/ Or try searching în the search
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
Amasis II, în momentul în care Cambyses, regele persan, hotărăște invazia Egiptului, Polycrates trece de partea acestuia din urmă, contribuind la invazie cu o flotă de trireme. Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie spartană a Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-o situație limită, cu flota pierdută, ceea ce explică poate și graba de a se apropia de satrapul Ioniei, Oroites. Herodot indică moartea lui Polycrates ca o fiind o cursă întinsă
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
primii trei ani de viață în cadrul unei familii de țărani, „"pentru ca"”, conform tatălui său, „"băiatul să fie aproape de popor, să cunoască în mod direct condițiile de viață a oamenilor din popor, care au nevoie de ajutorul nostru"”. După acești ani „spartani” alături de cei defavorizați, Michel a fost readus la castel. Prima sa obligație a fost să învețe latină. De educația sa s-a ocupat un profesor privat german (un doctor numit Horstanus, care nu putea vorbi franceză), care primise ordine, la
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
o perioada a fost profesor la liceul „Petru și Pavel” din Ploiești, printre alții avându-l ca elev pe viitorul academician Mircea Petrescu) și care era foarte exigent când era vorba de propriul fiu. Era adeptul unui stil de viață spartan, auster în relațiile cu fiul său. A îndeplinit și funcția de președinte al Filialei Societății de Matematică și Fizică din fosta regiune Ploiești. Fusese coleg de liceu cu muzicianul Paul Constantinescu. Pe bunicii din partea tatălui, Ioan Tomescu nu a apucat
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
nu ar putea împiedica flota persană să opereze oricând o debarcare în Pelopones, în spatele liniei lor de apărare. In plus, apariția perșilor în Lacedemonia putea da aripi unei răscoale a hiloților, supușii atât de sălbatic exploatați și de ostili stăpânilor spartani. Invazia inamică și răscoala supușilor ar fi spulberat întregul sistem politic spartan, învechit și sălbatic. Numai puternica flotă ateniană era în stare să apere Sparta dinspre mare, lăsând-o să manevreze liber pe uscat. Deși ajutorul Atenei era indispensabil, Sparta
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Pelopones, în spatele liniei lor de apărare. In plus, apariția perșilor în Lacedemonia putea da aripi unei răscoale a hiloților, supușii atât de sălbatic exploatați și de ostili stăpânilor spartani. Invazia inamică și răscoala supușilor ar fi spulberat întregul sistem politic spartan, învechit și sălbatic. Numai puternica flotă ateniană era în stare să apere Sparta dinspre mare, lăsând-o să manevreze liber pe uscat. Deși ajutorul Atenei era indispensabil, Sparta dorea să nu mai piardă din mână onoarea de a conduce ostilitățile
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
în primul război medic. Regele Leonidas, eforii și consiliul bătrânilor din Sparta, Gerousia, au conceput și organizat o mare coaliție a tuturor grecilor, un fel de confederație militară panelenică, în care trebuia să se afirme prestigiul războinic al spartanilor. Guvernul spartan și-a văzut visul împlinit, a primit comanda dorită, dar, pe parcursul războiului, din cauza unor evenimente neprevăzute, născute din evoluțiile de pe câmpurile de luptă, sau determinate de abilitatea strategilor atenieni, marea confruntare cu perșii nu a urmat previziunile inițiale. Dispunând de
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
direct, comanda forțelor de apărare a trecătorii la sfârșitul lunii iulie 480 î.Hr., cu foarte puțin înainte ca orizonturile de la nord să se întunece de puzderia armatei asiatice. Nu putea fi mulțumit de forțele armate atribuite. Din armata de elită spartană nu primise decât 300 de hopliți (infanterie grea). Acestora li se adăugaseră detașamente ale altor polisuri, care nu depășeau 5000 de oameni. Erau trupe pestrițe, ușor înarmate, mai slab instruite, pe care se putea baza în mai mică măsură. Educația
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
hopliți (infanterie grea). Acestora li se adăugaseră detașamente ale altor polisuri, care nu depășeau 5000 de oameni. Erau trupe pestrițe, ușor înarmate, mai slab instruite, pe care se putea baza în mai mică măsură. Educația dură, uneori sălbatică, a bărbaților spartani, producea de secole numai războinici de elită, antrenați excelent, atât individual cât și în grup, cu un moral la fel de rece și pragmatic ca și piatra cazărmilor. Acea educație grosieră și neiertătoare devenise celebră încă din antichitate, transmițând înfrigurare și posterității
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
secole numai războinici de elită, antrenați excelent, atât individual cât și în grup, cu un moral la fel de rece și pragmatic ca și piatra cazărmilor. Acea educație grosieră și neiertătoare devenise celebră încă din antichitate, transmițând înfrigurare și posterității. Fiecare băiețel spartan nou născut trebuia prezentat consiliului bătrânilor. Dacă era bine constituit, era redat părinților, dar dacă vreun defect fizic l-ar fi putut face inapt pentru a deveni un bun oștean, era sortit morții și aruncat în prăpastia Apothetilor, la poalele
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
era bine constituit, era redat părinților, dar dacă vreun defect fizic l-ar fi putut face inapt pentru a deveni un bun oștean, era sortit morții și aruncat în prăpastia Apothetilor, la poalele muntelui Tayget. Când împlinea șapte ani, micul spartan era luat de la familie și instalat la cazarmă, împreună cu alți copii de aceeași vârstă. De atunci începea dresajul în comun, program numit ""agoge"". Pe măsură ce creștea, copilul trecea succesiv în alte clase, sau etape, cu reglementări de educație fizică și morală
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
atunci începea dresajul în comun, program numit ""agoge"". Pe măsură ce creștea, copilul trecea succesiv în alte clase, sau etape, cu reglementări de educație fizică și morală din ce în ce mai severe. La treisprezece ani era tuns scurt. Lipsit de orice lenjerie de corp, tănărul spartan trăia și se antrena numai într-o tunică scurtă. Dormea pe un pat de stuf, recoltat de el de pe malurile râului Eurotas, ce curgea pe lângă Sparta, iar iarna, pentru a se feri de frig, se acoperea cu o învelitoare din
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Războinicii de bază erau cei cuprinși între vârstele de 20 și 50 de ani. Cei mai tineri, sau cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani, erau păstrați în rezerva disponibilă. Abia după 60 de ani un bărbat spartan nu mai era dator armatei. Xerxes I adusese din străfundurile Asiei Mijlocii și din țările supuse, mai mult de 300.000 de luptători divers înarmați, divers pregătiți, cu o mai mare sau mai mică motivare să lupte. Grație contribuției forțate
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
munți, pe unde s-au infiltrat pentru a ataca prin spate pe apărătorii greci. Înțelegând că rezistența va avea un sfârșit tragic, Leonidas a trimis înapoi cea mai mare parte a trupelor, păstrând alături de sine pe cei 300 de hopliți spartani, pe războinicii din orășelul Thespia și o parte din thebanii voluntari, hotărâți să moară în luptă. În virtutea severelor legi lacedemoniene, războinicii spartani n-aveau dreptul să se retragă din luptă. Herodot sugerează că un oracol delfic ar fi fost cauza
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Leonidas a trimis înapoi cea mai mare parte a trupelor, păstrând alături de sine pe cei 300 de hopliți spartani, pe războinicii din orășelul Thespia și o parte din thebanii voluntari, hotărâți să moară în luptă. În virtutea severelor legi lacedemoniene, războinicii spartani n-aveau dreptul să se retragă din luptă. Herodot sugerează că un oracol delfic ar fi fost cauza rezistenței singulare a regelui spartan. Cu elan eroic temerar și o dăruire supremă, Leonidas a condus mica lui trupă la un atac
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Thespia și o parte din thebanii voluntari, hotărâți să moară în luptă. În virtutea severelor legi lacedemoniene, războinicii spartani n-aveau dreptul să se retragă din luptă. Herodot sugerează că un oracol delfic ar fi fost cauza rezistenței singulare a regelui spartan. Cu elan eroic temerar și o dăruire supremă, Leonidas a condus mica lui trupă la un atac disperat, pătrunzând vijelios în tabăra persană și devastând. Lupta, de o intensitate și dezlănțuire rar întâlnită, a provocat asiaticilor pierderi imense, atât în
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
criză dinastică izbucnește și tensionează relațiile, iar Sitalces îl sprijină pe Filip, un pretendent la tron, fratele lui Perdicas. Sitalces și-a onorat promisiunea făgăduită Atenei în ciuda zgârceniei cu care i-a tratat pe odrisi. I-a capturat pe solii spartani și i-a predat atenienilor. În 429 i.en., a organizat o campanie de 30 de zile, în timpul căreia , cu o armata de 150 000 de oameni, a atacat Peninsula Chalcidica și Macedonia. Au participat la expediție tracii dintre Haemus
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
aprobau opiniile și le exercitau, în stil militar, ordinele. O morală strictă reglementa comportamentul social și familial, bărbatul conducând precum un comandant. Spectacolele de teatru și, mai ales, comedia nu aveau trecere, poezia eroică și jocurile sportive dominând universul cultural spartan, alături de ceremoniile religioase. În Sparta se împământenise, deci, un model educațional specific „statului cazarmă”, în care supunerea necondiționată față de superiori, disciplina, reținerea în manifestarea sentimentelor, precauția în relațiile cu autoritățile, disprețul criticii și al comportamentului liber deveniseră trăsături caracteristice ale
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]