53 matches
-
ramuri") reprezintă despărțirea genofondului unei specii în două genofonduri separate, fiecare dintre acestea dând naștere la una sau mai multe specii noi. Cladogeneza este mai importantă decât anageneza în istoria vieții, nu numai pentru că pare a fi un model de speciație mai des întâlnit, ci și pentru că este singurul model care poate genera diversitatea biologică prin apariția de noi specii. Teoria evoluției încearcă să explice cum are loc multiplicarea numărului de specii, respectiv radiația speciilor existente, care dă naștere la două
Cladogeneză () [Corola-website/Science/311438_a_312767]
-
probabil pentru o perioadă de circa 100.000 de ani, înainte de a se înregistra o nouă creștere a numărului indivizilor în Paleoliticul superior. Cu cât o populație devine mai mică, cu atât deriva genetică joacă un rol mai important în speciație. Populația unei specii sălbatice, ca de exemplu ursul brun, poate fi redusă la doar câteva zeci de perechi pe o insulă arctică. Este probabil ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul ultimei periode glaciare când podul terestru din Beringia a fost
Efectul „gâtului de sticlă” () [Corola-website/Science/321867_a_323196]
-
atât de mare Încât, cu excepția gemenilor identici și a indivizilor clonați, fiecare ființă vie pluricelulară este cu adevărat unică, pentru că este rezultatul interacțiunilor dintre gene și dintre acestea și mediu, combinațiile posibile fiind extrem de numeroase. Corolarul diacronic al diversificării (sau speciației) este extincția. Nu știm aproape nimic despre motivele care au dus la dispariția anumitor specii. Extincția speciilor este un fenomen care trebuie Încă studiat. Diversitatea florei și a faunei unui loc depinde de echilibrul dintre fenomenele responsabile pentru speciație și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau speciației) este extincția. Nu știm aproape nimic despre motivele care au dus la dispariția anumitor specii. Extincția speciilor este un fenomen care trebuie Încă studiat. Diversitatea florei și a faunei unui loc depinde de echilibrul dintre fenomenele responsabile pentru speciație și cele responsabile pentru dispariție. De fapt, de-a lungul epocilor paleontologice, s-a observat că există perioade de creștere exponențială a diversității (de exemplu, la Începutul cambrianului), perioade de stabilitate și, În fine, perioade de dispariții masive (sfârșitul permianului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pe durata paleoliticului superior, în care abundă dovezile privind existența unor rețele de contact între populații foarte distante. Chiar și pentru paleoliticul inferior și mijlociu, ipoteza este mai greu de probat: dacă macro-izolarea grupurilor umane poate fi susținută - episoadele de speciație fiind grăitoare în sine -, extensiunea geografică a acestor populații sugerează identificarea, în epocă, a unor soluții proprii pentru această problemă<footnote Corelația dintre creșterea în dimensiuni a neocortexului și extensiunea grupurilor sociale efective conduce, de altfel, la estimări „confortabile” din
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și emergența unor mecanisme sociale capabile să i minimalizeze efectele. Prin contrast, tehnologia de exploatare minimă a lui Homo erectus l-a ținut efectiv pe acesta departe de aceste zone, într-un context ecologic „sigur” și familiar, episoadele de extincție/speciație petrecute la nivel de paleolitic inferior fiind, după toate aparențele, determinate de macro schimbări climatice, care au condus la contracția naturală ale nișelor ecologice ocupate de aceste hominide și la izolarea genetică periodică a populațiilor regionale. Din această perspectivă, situația
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Pe măsură ce pH-ul soluției crește, situsurile de legare încărcate negativ carboxilat și fosfat disociază mai mult, iar cele aminice încărcate pozitiv mai puțin, cu rezultate în creșterea reținerii Methylene Blue și diminuarea pentru Reactive Red 4 (Cai și al., 2009). Speciația biomasei în funcție de pH-ul soluției a fost simulată conform tipurilor și numărului de grupe funcționale ale nămolului activ (Figura 4.54). La pH < 2,0 aproape toate situsurile de legare au fost ocupate de protoni, iar reținerea colorantului bazic Methylene
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cât acestea rămân mai mult timp nediferențiate, cu atât se divid mai mult și în cele din urmă generează mai mulți neuroni. Alte două gene implicate în diviziunea celulară, genele proteinelor CDK5RAP2 și CENPJ, au evoluat de asemenea rapid în speciația umană. Pääbo și colaboratorii săi au constatat că, în raport cu cimpanzeii, la specia umană cele mai mari variații în expresia genică au apărut la nivelul creierului, comparativ cu alte organe. Gu și Gu (2003) au confirmat aceste date, sugerând că modificările
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
se pare firesc. Căci În apă rezultatul viețuirii unei categorii oarecare de organisme, de pildă autotrofele, se manifestă rapid, evident inhibitor asupra tuturora, determinând „căderea“ lor de la putere și Înlocuirea cu altele. Iar fiecare schimbare e bună pentru a provoca speciația, nu conservarea rezultatelor ei. Solul e un „element“ greu și desigur leneș. Mesajele chimice, atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea. Și tot „lenea“ pământului provoacă diversitatea de soluri la care se adaptează organisme specifice, mai mare decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea. Și tot „lenea“ pământului provoacă diversitatea de soluri la care se adaptează organisme specifice, mai mare decât În omogena și generalizatoarea apă. Implicit diversitatea vieții care animă solul. „Leneș“ fiind, pământul nu e doar un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noaptea lui Brahma.” Asta ar înseamna că indiferent ce ar face o individualitate, nu va pieri în colapsul ce urmează, adică o contradicție cu însăși scopul declarat al învățăturii sale: evoluția spirituală! </footnote>! La nivelul corpului grosier se poate discuta speciația ca proces divergent, în opoziție cu procesul convergent al evoluției corpului cauzal. Speciația este un proces cu caracter istoric: procesul de apariție a unei specii nu se mai repetă niciodată. Apariția unei specii este întotdeauna rezultatul evoluției altei specii, după cum
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nu va pieri în colapsul ce urmează, adică o contradicție cu însăși scopul declarat al învățăturii sale: evoluția spirituală! </footnote>! La nivelul corpului grosier se poate discuta speciația ca proces divergent, în opoziție cu procesul convergent al evoluției corpului cauzal. Speciația este un proces cu caracter istoric: procesul de apariție a unei specii nu se mai repetă niciodată. Apariția unei specii este întotdeauna rezultatul evoluției altei specii, după cum o specie poate genera apariția alteia sau nu. Mai mult, speciația poate fi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
corpului cauzal. Speciația este un proces cu caracter istoric: procesul de apariție a unei specii nu se mai repetă niciodată. Apariția unei specii este întotdeauna rezultatul evoluției altei specii, după cum o specie poate genera apariția alteia sau nu. Mai mult, speciația poate fi considerată un proces de încercări, condițiile de apariție și selecție a unei specii date nemaiputând fi niciodată repetate, întrucât ele țin de un mediu fizic, dar și biologic, aflat în permanență evoluție. Șirul generalizat al reîncarnărilor este un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
regn participă la firul reîncarnării generalizate, celelalte participând la alte fire evolutive paralele, dar cu aceeași finalitate potențială (fig. II.20); este evident că unele fire de reîncarnare generalizată sunt aparent mai scurte, ele începând mai târziu în urma procesului de speciație, divergent, petrecut într’un regn superior. În fapt, un corp cauzal reîncarnat pe un astfel de fir paralel scurt a suferit până în acel moment o evoluție în regnurile inferioare. Considerăm absolut necesar să subliniem că șirul generalizat al reîncarnărilor descris
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Cele 1 324 200 de specii de heterotrofe, față de doar 277 700 de specii de autotrofe cunoscute în prezent demonstrează existența unei baze puțin diversificate și un volum mare al „suprastructurii“ biocenozei. Faptul este firesc dacă luăm în considerare că speciația înseamnă de fapt evoluție, deci variabilitate manifestată în timp. Ca urmare, pentru baza biocenozei, singura variabilă reală este sursă de energie (în linii mari, chimică și solară); pentru heterotrofe intervine atât sursa de energie (proiectată de la baza autotrofă a biocenozei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
două grade de libertate. Mai mult, dacă se exclude, printr’o metodă dată, o specie heterotrofă (încriminată, de exemplu, de participarea la constituirea foulingului biologic), nișa ecologică formată (fig. 64 - B) ar fi imediat umplută de organisme apropiate fie ca speciație, fie doar ca nivel trofic sau ca tip de hrănire, deci nu s’ar rezolva nimic. În schimb, este mai mult eficient și totodată ușor a acționa asupra bazei trofice a biocenozei. Toate cele arătate, privind constituirea unui fouling biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ambianța în care trăiesc nu suferă transformări bruște și profunde. „Istoria evoluției nu este cea a unei desfășurări grandioase, ci cea a unor echilibre homeostatice, tulburată doar «rareori» (mai des desigur în plenitudinea timpului) de evenimente rapide și episodice de speciație.“ În această interpretare, pe care autorii au numit-o a „echilibrelor punctuate“, discontinuitățile din rămășițele fosile reflectă modul în care a avut loc efectiv evoluția vieții pe pământ. Ele nu sunt, cum credeau mai înainte paleontologii darwiniști, consecințe ale distrugerii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
contribuit la reorganizarea stațiunii de cercetări biologice de la Sinaia. A efectuat cercetări asupra faunei Mării Negre. A redactat peste 230 de lucrări privind zoologia nevertebratelor. Sub coordonarea sa au apărut în 1978 două lucrări importante: „Probleme de biologie evoluționistă, taxonomie și speciație“ și „Probleme de ecologie terestră“. A fost membru al Academiei Române și a numeroase organisme științifice străine de prestigiu. COMPANIE DE OPERĂ În 1919 a luat ființă la București societatea „Opera - artiștii asociați“, care pe 22 septembrie 1919 a devenit Societatea
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
Eldredge, diversitatea genealogică include genomul, organismul, populația locală, specia și taxonii monofiletici. * Diversitatea fenotipică reprezintă suma variațiilor sau a deosebirilor din interiorul și dintre populațiile unei specii (sau taxon de rang superior speciei). Diversitatea biologică este rezultanta a două procese: * speciație * extincție (în timp geologic au avut loc 5 extincții “în masă”). Rata actuală de extincție (a 6-a în masă, de 100 1.000 ori mai mare decât în trecut) are cauze exclusiv antropogene. Diversitatea biologică actuală este rezultatul variabilității
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
real, adică el reprezintă teritoriul efectiv ocupat de specie sau poate fi potențial, adică teritoriul în care taxonul are condiții de mediu favorabile supraviețuirii. Acest areal este dinamic, se modifică permanent, fie se extinde, fie se micșorează (Dan Cogălniceanu, 1999). Speciația. Atunci când prezentăm conceptul de specie biologică avem în vedere de obicei un singur mecanism de speciație, speciația alopatrică. În acest caz fie intervine o barieră geografică și separă populațiile, fie o populație (colonizatoareă se îndepărtează prea mult de restul populațiilor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
care taxonul are condiții de mediu favorabile supraviețuirii. Acest areal este dinamic, se modifică permanent, fie se extinde, fie se micșorează (Dan Cogălniceanu, 1999). Speciația. Atunci când prezentăm conceptul de specie biologică avem în vedere de obicei un singur mecanism de speciație, speciația alopatrică. În acest caz fie intervine o barieră geografică și separă populațiile, fie o populație (colonizatoareă se îndepărtează prea mult de restul populațiilor și atunci fluxul de gene între aceste populații se întrerupe. Populația respectivă va evolua pe o
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
taxonul are condiții de mediu favorabile supraviețuirii. Acest areal este dinamic, se modifică permanent, fie se extinde, fie se micșorează (Dan Cogălniceanu, 1999). Speciația. Atunci când prezentăm conceptul de specie biologică avem în vedere de obicei un singur mecanism de speciație, speciația alopatrică. În acest caz fie intervine o barieră geografică și separă populațiile, fie o populație (colonizatoareă se îndepărtează prea mult de restul populațiilor și atunci fluxul de gene între aceste populații se întrerupe. Populația respectivă va evolua pe o scară
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
acest concept se adaugă un altul, respectiv conceptul coeziunii interne a speciilor. Acesta se bazează pe unitatea și afinitatea dintre indivizii unei specii și mai puțin pe deosebirile dintre aceștia. În ultimul timp apar noi teorii care pun în evidență speciația simpatrică. Aceasta susține că deosebirile comportamentale duc la apariția izolării reproductive, chiar atunci când izolarea geografică nu există. În acest caz intervin mecanisme de ordin ecologic, altitudinea sau adâncimea în mediul acvatic sau viteza curentului în fluvii și râuri. Acest concept
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
acvatic sau viteza curentului în fluvii și râuri. Acest concept al speciilor biologice nu poate fi aplicat la un număr mare de specii de plante și animale, în plus în ultima perioadă s-a dovedit că există și mecanisme de speciație prin hibridare atât la plante cât și la animale. Acest tip de speciație este foarte rapid, iar speciile noi care apar sunt numite biotipuri. Ele combină genomul unor specii paralele. Uneori individul care aparține taxonului hibrid se reproduce cu speciile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]