KorAP: Find »[drukola/base=speculațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

78 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

cari practica și uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 252} II Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea creditelor mobiliare* Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru speculațiune însă societățile anonime pe acții nu sunt potrivite. Societățile anonime speculante aduc pagube atât proprietarilor lor, adecă acționarilor, cât și publicului. Ne mărginim la următoarele argumente esențiale: 1. Afacerile de speculațiune cer, după natura lor, o mare esperiență

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 252} II Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea creditelor mobiliare* Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru speculațiune însă societățile anonime pe acții nu sunt potrivite. Societățile anonime speculante aduc pagube atât proprietarilor lor, adecă acționarilor, cât și publicului. Ne mărginim la următoarele argumente esențiale: 1. Afacerile de speculațiune cer, după natura lor, o mare esperiență de afaceri

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru speculațiune însă societățile anonime pe acții nu sunt potrivite. Societățile anonime speculante aduc pagube atât proprietarilor lor, adecă acționarilor, cât și publicului. Ne mărginim la următoarele argumente esențiale: 1. Afacerile de speculațiune cer, după natura lor, o mare esperiență de afaceri, o estraordinară repejune de concepție și de deciziune. Corespunzând în genere pe cale telegrafică pentru a încheia asupra a milioane, neavând adesea decât un minut de reflecție, societatea nu poate merge bine

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
i varsă, cumpărând astfel totalitatea titlurilor provizorii. De 'ndată ce titlurile promit a se emite, oricare ar fi valoarea intrinsecă, ele sunt sigure de o hausse. De ce? Numai și numai pentru că toți speculanții de profesie știu că, pe când banca de speculațiune emite, titlurile se vor urca. Această hausse este atât de bine de prevăzut încît în vederea ei se naște un fel de cerșetorie de o speție cu totul modernă, necunoscută în timpii reacțiunii. După textul actului de fondațiune acționarii au să

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
atrag asemenea cu o parte aliquotă la câștig, ceea ce se cheamă a le primi în sindicat. Toate operațiile acestea sunt independente de caracterul oamenilor. Bărbații cei mai onorabili cari ar lua parte la cumpărarea e 'n gros {EminescuOpXII 256} și speculațiunea en detail de titluri nouă nu se pot purta altfel decât cum le dictează natura întreprinderii lor. Ceea ce e rău e natura însăși a operațiunilor de haute banque și de credit mobiliar, nu oamenii ce le fac. Ne rezervăm pentru

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Mobiliar începe cu sine însuși cu maniera sa de-a opera. Își speculează acțiile sale proprii, indiferent de va avea afaceri sau nu, indiferent daca acele afaceri vor produce ceva sau nu. Aceasta e independent de caracterul oamenilor, necesitățile profesiunii speculațiunii sunt imperioase, nu scapă nimeni de ele (Courcelle-Seneuil). Venim la manipulațiunile jurnalistice. "L'Independance roumaine" a relevat întîi faptul că d. Vermont a oferit tuturor redacțiilor câte un frumos memoriu litografiat, împreună cu câte un bilet de 500 franci, în schimbul câtorva

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
a foii guvernamentale cu articole ce privesc buzunarul său propriu înainte de toate. Atât de onorabile încît știu a deosebi pe publicist de samsar și i-au lăsat "Romînului" sarcina de-a apăra un institut de bancă a cărui esență e speculațiunea. Și de-aceea le suntem recunoscători! De aceea am fost liberi de-a discuta cestiunea Creditului Mobiliar din punctul de vedere al intereselor economice ale țării, iar nu din acela al pungii redactorului "Romînului". De aceea am și reprodus opinia

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
al pungii redactorului "Romînului". De aceea am și reprodus opinia lui Courcelle-Seneuil că natura operațiilor unui credit mobiliar e independentă de natura capitaliștilor. Aceștia pot fi foarte onorabili; operațiile nu rămân mai puțin hazardate, mai puțin avizate la câștigul prin speculațiunea capitalului, iar nu prin plasarea lui în întreprinderi productive. Repetăm deci că liber e oricine de - a - și întrebuința capitalul fie în producțiune, fie în speculațiune. Ceea ce contestăm însă e că speculațiunea ar fi un element folositor în economia generală

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
foarte onorabili; operațiile nu rămân mai puțin hazardate, mai puțin avizate la câștigul prin speculațiunea capitalului, iar nu prin plasarea lui în întreprinderi productive. Repetăm deci că liber e oricine de - a - și întrebuința capitalul fie în producțiune, fie în speculațiune. Ceea ce contestăm însă e că speculațiunea ar fi un element folositor în economia generală a unui popor. Ea e legal corectă, ea poate fi corectă în toate privirile. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acții, unei întreprinderi, unui

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
puțin hazardate, mai puțin avizate la câștigul prin speculațiunea capitalului, iar nu prin plasarea lui în întreprinderi productive. Repetăm deci că liber e oricine de - a - și întrebuința capitalul fie în producțiune, fie în speculațiune. Ceea ce contestăm însă e că speculațiunea ar fi un element folositor în economia generală a unui popor. Ea e legal corectă, ea poate fi corectă în toate privirile. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acții, unei întreprinderi, unui titlu o valoare intrinsecă mai mare

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în economia generală a unui popor. Ea e legal corectă, ea poate fi corectă în toate privirile. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acții, unei întreprinderi, unui titlu o valoare intrinsecă mai mare de cum o are în sine. Speculațiunea e în stare a urca prețurile, nu a înmulți sau adăoga bunurile și valorile. Cât despre noi, lăsăm "Romînului" lucrativa sarcina de-a face reclamă pentru Creditul Mobiliar, precum a făcut-o pentru Stroussberg, pentru răscumpărare (cea mai populară cestiune

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
detail săvârșită Creditul Mobiliar e cu desăvârșire degajat de orice răspundere față cu publicul și cu acționarii. Alinea 5. A dobândi, scompta, negocia, vinde, schimba, da în depozit orice efecte publice, acțiuni și obligațiuni etc. Acest alineat arată limpede că speculațiunea la bursă de acțiuni și obligațiuni e un esențial atribut al Creditului. Alinea 10. A face pentru comptul celor de-al treilea cumpărări și vânzări de orice fel de fonduri publice, acțiuni, obligațiuni etc. Aci Creditul se 'nsărcinează, față cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de-a utiliza fondurile lor în agiotaj. Alinia 12. A emite obligațiuni cu condițiune ca să fie reprezentate pentru suma lor totală prin efecte publice, acțiuni sau obligațiuni cel puțin echivalente, aflate în portofoliu. Pentru a atrage în cercul ei o speculațiune din ce în ce mai largă de titluri Creditul va emite obligațiuni fondate pe efecte de portofoliu echivalente! Dar cine face ca ele să fie echivalente? Tot Creditul. Să admitem că suntem în Paris și Creditul are în portofoliu acțiuni de ale Companiei Imobiliare

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
comerț e interesată a propaga împrejurul ei gustul muncii, sobrietatea, ordinea, prevederea în afaceri, exactitatea în angajamente; o bancă de speculație e tot pe atât interesată de-a răspândi gustul jocului, câștigurile repezi fără muncă în socoteala altuia, cutezanța în speculațiuni, disprețul pentru valoarea intrinsecă a afacerilor. Banca de comerț exercită în societate rolul unei magistraturi, cea de speculă escitează necontenit cele mai rele patimi. Și aceasta e independent de caracterul personal al oamenilor; necesitățile profesiunii sunt superioare; nu scapă nimeni

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în societate rolul unei magistraturi, cea de speculă escitează necontenit cele mai rele patimi. Și aceasta e independent de caracterul personal al oamenilor; necesitățile profesiunii sunt superioare; nu scapă nimeni de ele. Și-n banca comercială și-n cea de speculațiune scopul individuali imediat e, în adevăr, de-a câștiga bani. Dar pentru a câștiga mult, bancherul speculator nu are nevoie ca clienții săi [să] lucreze mult și bine, ca să fie inteligenți, activi, cinstiți. Banca de speculație n-are nevoie de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Creditul nu poate concura cu Banca Națională deoarece capitalul lui nu poate fi nicicând atât de ieften precum e cel de hârtie privilegiată pe care aceasta din urmă are dreptul de a o emite. Prin urmare ținta Creditului e evidentă: speculațiunea. [3 - 4 august 1881] ["CE POFTEȘTE "L'INDEPENDANCE ROUMAINE"? "] Ce poftește "L'independance roumaine"? Crede că prin declarații în contra tezei deosebirei de rasă din România se înlăturează un adevăr? Că se supără mulți asupra unui adevăr atât de izbitor, înțelegem

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
crede că orbii pot fi pictori. Pretinsele agitații ale unei "Romînii irredente " dau lui "Le Nord" ocazia de-a observa următoarele: Ziarele austro-ungare n-au pierdut obiceiul de-a exagera cele mai mici incidente pentru a face din ele pretextul speculațiunilor cu pierdere de vedere pe terenul politicei internaționale. Astfel mai multe organe maghiare au întreprins o campanie în contra României apropos de propaganda care s-ar fi făcând în Transilvania de pretinși irredentiști români, pentru a isca o mișcare în favoarea anexiunii

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 470} CREDITUL MOBILIAR (2) 2264 Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea Creditelor Mobiliare. Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru* speculațiune însă societățile anonime (pe acții) nu sunt potrivite. Societăți anonime speculante aduc pagubă atât proprietarilor lor, adecă acționarilor cât și publicului. Ne mărginim la următoarele argumente esențiale. 1) Afacerile de speculațiune cer, după natura lor, o mare esperiență

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 470} CREDITUL MOBILIAR (2) 2264 Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea Creditelor Mobiliare. Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru* speculațiune însă societățile anonime (pe acții) nu sunt potrivite. Societăți anonime speculante aduc pagubă atât proprietarilor lor, adecă acționarilor cât și publicului. Ne mărginim la următoarele argumente esențiale. 1) Afacerile de speculațiune cer, după natura lor, o mare esperiență de afaceri

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru* speculațiune însă societățile anonime (pe acții) nu sunt potrivite. Societăți anonime speculante aduc pagubă atât proprietarilor lor, adecă acționarilor cât și publicului. Ne mărginim la următoarele argumente esențiale. 1) Afacerile de speculațiune cer, după natura lor, o mare esperiență de afaceri, o estraordinară repejune de concepție și de deciziune. Corespunzând în genere pe cale telegrafică pentru a încheia asupra a milioane, neavând adesea decât un minut de reflecție, societatea nu poate merge bine

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
i varsă, cumpărând astfel totalitatea titlurilor provizorii. De 'ndată ce titlurile promit a se emite, oricare ar fi valoarea intrinsecă, ele sunt sigure de o hausse. De ce? Numai și numai pentru că toți speculanții de profesie știu că, pe cât banca de speculațiune emite, titlurile se vor urca. Această hausse este atât de lesne de prevăzut încît în vederea ei se naște un fel de cerșetorie de-o speție cu totul modernă, necunoscută în timpii reacțiunii. După textul actului de fondațiune acționarii au să

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
casele acestea se atrag asemenea cu o parte alicotă la câștig, ceea ce se cheamă a le primi în sindicat. Toate operațiile acestea sunt independente de caracterul oamenilor. Bărbații cei mai onorabili cari-ar lua parte la cumpărarea en gros și speculațiunea en detail de titluri nouă nu se pot purta altfel decât cum le dictează natura întreprinderii lor. Ceea ce e rău e natura însăși a operațiunilor de haute banque și de credit mobiliar, nu oamenii ce le fac. Ne rezervăm pentru

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
vor fi dezbărat și de acțiile băncii, și de acțiile întreprinderilor patronate de bancă, încasînd prime mari n-au decât să se retragă și să lase treaba baltă. Suntem departe de-a bănui onorabilitatea cuiva. Dar natura acestui soi de speculațiuni e de-așa chip încît se răsfrânge asupra caracterului oamenilor. Bancherii de comerț din Londra nu primesc în conturile lor comiși cari au obicei a juca la bursă. Courcelle-Seneuil zice curat că bancherul cel mai onorabil lunecat de pe terenul solid

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
au obicei a juca la bursă. Courcelle-Seneuil zice curat că bancherul cel mai onorabil lunecat de pe terenul solid al creditului comercial, pe clina speculei, se demoralizează repede. Bancherul de comerț are interes ca clienții lui să meargă bine, cel de speculațiune nu-l are deloc. Puțin [î]i pasă daca hârtia ce-o vinde are valoare intrinsecă sau nu. El s-o vânză scump. Puțin [î]i pasă asemenea daca cea pe care-o cumpără cu banii acționarului e 'ntemeiată pe-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cu 15 ori 20 mii franci. E deci o pomană de 5000, 10000 franci pe care-l cere capitalistului sau fondatorului și, când acesta o acordă, știe el pentru ce. În adevăr el interesează pentru afacerea sa și angajează în speculațiunea sa un mare număr de persoane cari au o poziție, ce-i pot fi folositoare, fie în opinia publică, fie pe lângă guvern, fie în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]