115 matches
-
nu părea să fie prea Înzestrat la capitolul umor. În loc de răspunsul năstrușnic dădu din cap afirmativ. —Vreun BTS pe parcursul ultimului an? —Ce? Nu. În nici un caz! În timp ce Butoiaș continua să Împungă și să Împingă, Ruby lăsă deoparte jocul ei cu speculumul pentru o clipă ca să-și mute gândul la cât de ciudat era că, În ciuda reputației Spitalului St Luke ca fiind ultimul răcnet În materie de maternități private și Încă unul din cele cu practici nonconformiste la culme, interesat de bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
În timp ce-i privea capul dispărând, râse puțin nervos și bălmăji ceva despre ciupercile care nu erau pe gustul tuturor. —Hm, Începu ea Într-o Încercare disperată de a-l antrena Într-o conversație pentru că nu mai găsea nici un cuvânt În „speculum“. Ce faceți În timpul liber de la spital? — Îmi place să joc squash, spuse el. Nu știa nici În ruptul capului ce să zică apoi, din moment ce nu prea avea cunoștințe despre squash. —Și jucați bine? —Mă descurc. Jucam mult mai bine când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Sylvia mai luă un gât de Merlot: — Și pun pariu că nu e genul care să umble cu jumătăți de măsură În pat. Chicoti deșănțat. Nu m-ar deranja dacă m-ar chema până la el ca să-i văd colecția de speculum-uri oricând. —Sylvia, te rog, spuse Ronnie. La tine totul trebuie să se desfășoare la un nivel așa de coborât? —Deci, mătușă Sylvia, interveni Ruby. Mama zicea că treburile nu sunt chiar roz Între tine și Nigel. Păi, cam așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cu doctorul Butoiaș Îi năvăliră În cap. Lângă paravan, era un suport din metal. Pe el o cutie cu mănuși de plastic și o tavă cu instrumente. Se simți brusc crispată. —O, Doamne! Nu-mi spune că ăla e un speculum? N-am văzut niciodată unul de-aproape. El Începu să râdă zgomotos. —Ruby, la ce te așteptai? Sunt totuși ginecolog. Da, dar cabinetele de consult ginecologic Îmi cam fac greață... Se duse Înapoi la birou. Căuta ceva care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
-lea, în Perceval de Chrétien de Troyes sau în Romanul lui Guillaume de Dôle sau Jaufré. Există și alte relatări ale acestei vieți, cea a lui Bartholomew of Trent (1244?-1251?) și cea a lui Vincent de Beauvais (1248?) în Speculum historiale. O Via în proză a sfântului este de asemenea cunoscută și datează din secolul al XIII-lea (în care Iulian este fiul contelui de Anjou, precum și cea din manuscrisul din Alençon care va fi utilizată în secolul al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o ostie este mai mult decât o bucată de pîine. Iar operația estetică este la fel de misterioasă ca Euharistia: transsubstanțierea unei materii în suflet. Aceasta nu este o planșă de lemn ceruită și pigmentată, aceasta este o Răstignire. Carne și sânge. Speculum est Christus (Gaspar Schott, 1657). Oglinda face să strălucească lumina veșnică, iar reflexiile ei sunt asemeni unor ostii 30. Metaforă efectivă, care funcționează ca un criteriu. Confesiunile creștine care admit sau nu prezența reală a lui Christos în pîinea de pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin oglindă și în oglindă, ori pentru că fiecare din aceste distincții trebuie să fie combinată cu cele care i se alătură, fiind luată în puritatea sa, modurile de predicație se pot dublă"38. Cele două modalități de reprezentare: "ut per speculum et ut in speculo" reprezintă două aspecte: faptul că Dumnezeu se reflectă în natură ca imagine într-o oglindă și astfel îl vom vedea pe Dumnezeu în oglindă, iar cel de-al doilea aspect se referă la faptul că imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a lui Michael Scot, astrologul și magicianul lui Frederic al II-lea, ce se bazează pe surse grecești și arabe. De fisiognomie se ocupă și Albertus Magnus sau Roger Bacon. În secolul al XV-lea această doctrină e ilustrată în Speculum Phisionomie a lui Michele Savonarola (1450Ă. Lucrarea e un ghid pentru suverani în care se arată că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru elemente - și temperamente -, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și cu el modelul, artistul nu mai are ce imita, încât "Nu există imitație. Mimul nu imită nimic. Și, mai întâi de toate, el nu imită. Nu există nimic înaintea scrierii. Nimic nu este prescris"115. Așadar, arta este un speculum care nu reflectă nici o realitate, ci doar produce "efecte de realitate"116, "oglindă de oglindă", o diferență fără referință, "o referință fără referent". Transcendența e goală. Astfel, mimul nu este un imitator, "el mimează imitația. Himenul se interpune între mimică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mult rîvnea prilej să prindă/ să-i spună tot aleanul dragostei/ și să-i slujească . Iată versul eminescian „și din oglindă luminiș/ pe trupu-i se revarsă/ pe ochii mari, bătînd Închiși/pe fața ei Întoarsă” Își găsește ca Într un speculum dublul chaucerian. De unde se poate concluziona că În cadrul imaginarului colectiv tehnicile și modalitățile de expresie converg către un același centru ordonator de sensuri și iconuri. Intre eminescianul ochi Închis afară dar deșteptat Înlăuntru și cugetul oglindă chaucerian puntea sintagmatică este
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
The Sources of Civil Society în Italy", în Patterns of Social Capital: Stability and Change în Historical Perspective, R. I. Rotberg (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 41-68. Mundy, John H., "În Praise of Italy: The Italian City-Republics", în Speculum, LXIV, 1989, pp. 815-834. Najemy, John M., recenzie la Baron, "În Search of Florentine Civic Humanism", în Renaissance Quarterly, XLV, 1992, pp. 340-350. ---, Between Friends: Discourses of Power în the Machiavelli-Vettori Letters of 1513-1515, Princeton University Press, Princeton, 1993. ---, "Baron
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
123-145. Minuti, Vincenzo, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892). Molho, Anthony, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. Mollat, Guillaume, "Un Envoi en France de commissaires pontificaux après la restitution d'obédience à Benoit XIII (1404-1405)", în Annales de Saint-Louis-des-français, 6 (1902), pp. 445-470. Morris, Colin, "The Commissary of the Bishop în the Diocese
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Orosio, Giappichelli, Torino, 1968. Crevatin, Giuliana, "Romă aeterna", în Petrarca e Agostino, Roberto Cardini and Donatella Coppini (eds), Bulzoni, 2004, Romă, pp. 131-151. Dales, Richard C., "Robert Grosseteste's Place în Medieval Discussions of the Eternity of the World", în Speculum 61, 1986, pp. 544-563. --- , "Time and Eternity în the Thirteenth Century", în Journal of the History of Ideas, 49, 1988, pp. 27-45. --- , Medieval Discussions of the Eternity of the World, Brill, Leiden, 1990. Davidson, Nicholas, "Unbelief and Atheism în Italy
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
s Italy and other essays, Philadelphia, University of Pennsylvania Press,1984; N. Rubinstein, "Florentina libertas", Rinascimento, n.s., XXVI, 1976, pp. 3-26; Skinner, Foundations., I, pp. 3-65. Vezi și la J. H. Mundy, "În praise of Italy: the Italian city-republics",în Speculum, LXIV, 1989, pp. 815-834. 48 J.O. Appleby, Capitalism and a new social order: the republican vision of the 1790s, New York, New York University Press,1984; Diggins, Lost soul.; P. A. RAHE, Republics ancient and modern: classical republicanism and the american tradition
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Impersonality of the Modern State: A Comment on Machiavelli's Use of stato", American Political Science Review, 77 (1983), pp. 849-857. 33 Fubini, "Classe", p. 164. 34 Anthony Molho, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. 35 Asupra executivului florentin, vezi Martines, Lawyers, pp. 397ff; și, în general, Harvey C. Mansfield, Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power, Free Press, New York, 1989. 36 ASF, SDBOPLCMR 2, passim. Material
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fost luate din rezumatul anonim (Anacephaleosis) al Panarion-ului lui Epifanie, iar numerele 58-80 probabil din opera analoagă a lui Filastriu din Brescia, la care se adaugă, în sfîrșit, informații despre ereziile din spațiul latin. O funcție practică similară are Oglinda (Speculum), o compilație de precepte extrase din Vechiul și din Noul Testament, care trebuia să servească drept reper pentru poporul credincios. Culegerea e alcătuită în esență din citate extrase din Scripturi, de la Exod pînă la Apocalipsă. La origine, aceste citate fuseseră preluate
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în cer, asemenea clopotului din poemele mele. Cei doi copaci astrali erau: arborele lunar și arborele solar. Cel lunar sta sub semnul astrului nocturn și dădea fructe de argint, cel diurn producea fructe de aur. În Splendor solis 432, în Speculum veritatis (Codex al Vaticanului) sau în manuscrisul Cheia Secretului Secretelor, se admite că metalele sunt vii ca niște arbori care au rădăcini, trunchiuri și frunze, argintul crescând la lună și aurul la soare, o nuntă alchimică umanizată într-o armonie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în spate pentru a forma mici cărți. Nu s-au mai păstrat decît o sută de ediții a 33 de texte; cele mai cunoscute sînt Apocalipsa, Ars moriendi (Arta de a muri cum se cuvine), Biblia pauperum (Biblia săracilor) și Speculum humanae salvationis (Oglinda salvării umane). Cele mai vechi cărțulii xilografice pot fi anterioare anului 1450, iar cele mai recente sînt contemporane cu primele cărți tipărite și combină cele două tehnici. Textul, gravat mai întîi pe același lemn cu imaginea, este
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
doctrinele cosmografice ale lui Macrobius și Martianus Capella, capitolul VIII, 26, despre planeta Venus, indică faptul că a interpretat discuția lui Macrobius despre cursul planetelor Venus și Mercur drept o expunere a sistemului heraclidean. Vincent de Beauvais a folosit în Speculum naturale, Speculum doctrinale și Speculum historiale capitole din Comentarii, a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ale lui Macrobius și Martianus Capella, capitolul VIII, 26, despre planeta Venus, indică faptul că a interpretat discuția lui Macrobius despre cursul planetelor Venus și Mercur drept o expunere a sistemului heraclidean. Vincent de Beauvais a folosit în Speculum naturale, Speculum doctrinale și Speculum historiale capitole din Comentarii, a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica a lui
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și Martianus Capella, capitolul VIII, 26, despre planeta Venus, indică faptul că a interpretat discuția lui Macrobius despre cursul planetelor Venus și Mercur drept o expunere a sistemului heraclidean. Vincent de Beauvais a folosit în Speculum naturale, Speculum doctrinale și Speculum historiale capitole din Comentarii, a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica a lui Thomas d'Aquino
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cu psalmodiantă umilință unicul și de neschimbatul fapt al cărui adevăr de nezdruncinat se poate afirma". Însă faptul că el nu este altfel pronunțabil decât în limba latină ne trimite cu gândul, din nou, la parodie: "Dar videmus nunc per speculum et in aenigmate și adevărul, mai înainte de a ne sta întreg în față, se manifestă treptat (și ce trepte greu de urcat!) în greșeala lumii, așa încât trebuie să-i deslușim semnele credincioase chiar și acolo unde ele ne apar nedeslușite
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din latina vulgară, majoritatea forme sincopate, corectate cu variantele corespunzătoare, existente în latina clasică. În analiza limbajului obiectual al latinității târzii sunt utilizate forme de metalimbaj, de tipul: oculus non oclus; columna non colomna; viridis non virdis; rivus non rius; speculum non speclum; auricula non oricla etc. I.1.5. Funcția poetică Funcția poetică (numită și funcție estetică) a fost definită de Roman Jakobson ca fiind "atitudinea față de mesaj în sine, centrarea asupra mesajului...", esența acesteia constând în faptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fost luate din rezumatul anonim (Anacephaleosis) al Panarion-ului lui Epifanie, iar numerele 58-80 probabil din opera analoagă a lui Filastriu din Brescia, la care se adaugă, în sfârșit, informații despre ereziile din spațiul latin. O funcție practică similară are Oglinda (Speculum), o compilație de precepte luate din Vechiul și din Noul Testament, care trebuia să servească drept reper pentru poporul credincios. Culegerea e alcătuită în esență din citate extrase din Scripturi, de la Exod până la Apocalipsă. La origine, aceste citate fuseseră preluate dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acestor fenomene spre medicină (sexologie și planificare familială) ca beneficiară imediată a evoluției psihofiziologiei și a cercetărilor psiho-sociale concomitente, legate de actul conștientizat al nașterii. Organele genitale ale femeii - erogenitatea și nașterea Devin accesibile inspecției prin examenul direct sau cu ajutorul speculumului, regiunea vulvară, vaginul, clitorisul și porțiunea intravaginală a colului uterin. În cadrul examenului clinic, palparea uniși bimanuală ne furnizează relații asupra acelorași elemente anatomice (suplețe, tonicitate și consistență), a corpului uterin și anexelor. Vom parcurge sintetic anatomia organelor genitale externe ale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]