140 matches
-
fi "„de mare firesc, rafinat nuanțată”", eroina degajând pe sub aerul dinamic și activ o doză de vulnerabilitate. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Anne Sage, emigrantă din România, ține la Chicago o speluncă în care-l găzduiește frecvent pe Dillinger. Șantajată de anchetatori, ea îl vinde poliției pe „Inamicul public nr 1”. Doi tineri cineaști o vor descoperi mai târziu în România, încercând să-i folosească secretele pentru un ipotetic film de cinema
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
N. LABIȘ ne-a prevenit poetul: luptați cu inerția. știa el căpriorul cu ochii blânzi de cer că vom jeli mâncarea, că vom mânca formule și pe planeta noastră va bântui un ger... în cazinoul vieții trișează jucătorii. gloanii din speluncă s-au îmbrăcat în frac. în constituții spelbe se joacă alba-neagra iar cine ține sceptrul mereu e-același drac. avem letopisețe cum nu sunt multe-n lume. pe plaiul țării noastre s-au cultivat culturi, dar din eroii noștri nealtoiți
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
mi-au plăcut. — Cum adică „noi doi“, față palidă? Nu te-am mai văzut pe aici. Diavolul chicotește. — Ba m-ai văzut prea bine, numai că erai prea ocupat dînd atenție „lucrurilor importante“, haha. ți-aduci aminte de ciudatul de la spelunca din deșert? Am Împușcat un vecin pentru că punea muzică proastă. — Tu erai? — Dar bodyguardul ăla mătăhălos din stînga scenei, din Wintry City? — Și nenorocitul ăla tot tu erai? — Ochelari de soare, armă și mușchi, ținuta mea favorită. Am mai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În relief, cu stele ale lui David În evantai. Niște viori vechi, de culoarea pânzei din tablourile de altădată, se grămădeau la intrare pe o masă de o iregularitate anamorfotică. Un crocodil mare atârna, mumificat, din bolta Înaltă a acestei spelunci, oscilând ușor În adierea serii, la lucirea slabă a unei singure torțe, sau a mai multora, sau a nici uneia. În fund, În fața unui soi de cort sau de baldachin, sub care se Înălța un tabernacul, rugându-se În genunchi, murmurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
măruntaiele infernului. Câțiva călugări cu glugă Îmi fac loc să trec printre șirurile lor tenebroase, și Încă nu mă tulbur, fermecat cum sunt, de fantezia iberică... Dar - oroare - pânza se ridică, și dincolo de ea, miraculoasă lucrare a unui Arcimboldo al speluncilor, apare o altă capelă, pe de-a-ntregul aidoma celei În care mă aflu, și acolo, În fața altui altar, stă Îngenuncheată Cecilia, alături de ea - o sudoare de gheață Îmi perlează fruntea, părul mi se ridică măciucă pe cap - pe cine văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
datine strămoșești? Cărțile ce le scrieți, legile ce le croiți, gândirea și inima voastră, complexiunea voastră fizică și morală răsărit-au din sâmburii de stejar ce împodobesc mormântul lui Ștefan cel Sfînt? De la Seina, din Bizanțiu, din lupanare și din spelunci v-ați cules apucăturile politice și morale; nu din istoria și din natura poporului nostru. De aceea ați fost ca virusul în organismul viu al nației; de aceea corpul material al nației moare și se putrifică, pentru că voi, paraziți, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românii nu mai au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca țara aceasta ar fi stăpânită de un neam istoric, cinstit, având spirit de adevăr și natură cât de cât omenească - treacă - meargă. Dar stăpânită de gunoaiele omenirii? De tot ce-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spre cer, parcă sperând că tavanul tavernei se va despica, sub o neașteptată ploaie de flăcări. Altminteri, avea să aibă el grijă, și Încă repejor, să le poruncească străjerilor un teribil repulisti. Nu o să mai lase piatră peste piatră din spelunca aceea, iar Ceccherino, mistuit sub ruinele fumegânde ale văgăunii sale, va rămâne ca o cumplită Învățătură de minte pentru toți invertiții... Pe neașteptate, vocile se domoliseră, ca și când cerul i-ar fi ascultat Într-adevăr blestemele, iar Îngerul răzbunării care distrusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
plasa vulnerabilă a amintirii, putem afirma cu tărie că așa a început totul: Cu o voce subțiratecă, ciudată, surdă, de contra-tenor răgușit, ce a ales să-și exhibe oclusivele glotale, la finalul Horei staccato, înainte de bis, tocmai lângă masa de speluncă tristă, unde trei oameni serioși dovediseră, în luptă dreaptă, între opt și unsprezece halbe de bere trezită, de căciulă. Am onoaaarea! Domnilooor...! Vocea anemică purta, fudulă, o pereche de perciuni roșcați și evazați à la Elvis, între care se încropea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a „adevăraților Arnoteni”, unde se dedau beției, jocurilor de cărți și plăcerilor carnale. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei îmbinându-se josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută distantă, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu detașare, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Craii își presară chefurile cu visuri, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți, spre tărâmuri îndepărtate, dar adevărata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
nu, identitatea lui Nagy (eul multiplu și contradictoriu, portretele variabile, metamorfotice și intrigante), diversele ocupații și locații prezente, trecutul său, o vor bântui pe Cora, astfel încât ea îi va deveni sucubul perfect. Îl va urmări, îl va căuta prin baruri, spelunci sau odăi sordide precum un detectiv amoros și masochist chiar și atunci când "diavolul" se va fi decis să rărească și apoi să întrerupă definitiv întâlnirile de la cabinet, ba chiar să-i refuze avansurile erotice, amendându-i slăbiciunile trupului. Pe fundalul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
virgulă pe cer". Motivul trubadurului e folosit și aici, " Doamnă, aceasta e cea din urmă floare pe care mi-o arunci/ și de balcon îmi agăț pielea ca pe o cămașe deoparte -/ sunt Soarele ce-și găsește lăncile aduse din spelunci/ în pulpele dumitale dogorind ca niște orașe incendiate". Imaginile tind spre grotesc fără însă să provoace repulsie, căci senzualitatea se amestecă aici cu mortuarul ca de atâtea ori. Prin aceeași tehnică a ștergerii contururilor, a fluidizării imaginii, se reface și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
conduce lângă un perete unde printr-o crăpătura se poate vedea interiorul hanului. El o invită pe Gilda să privească, iar aceasta poate vedea îngrozită cum omul pe care ea îl iubește, deghizat în ofițer de cavalerie, intră în această spelunca și i se adresează lui Sparafucile cerând acestuia să-i închirieze o cameră pentru noapte. Ducele comandă o carafa cu vin și plin de cinism proclama inconsecventa tuturor femeilor (La donna è mobile). În acest timp Sparafucile iese discret din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
luni, l-a întrecut. Alături era o mică cafenea unde se juca mai ales cărți și table. Era cafeneaua „La Radu“ în Pasagiu.219 Aci se întruneau jucătorii de profesie, șmecherii și trișorii. Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci. Era o casă cu un etaj, destul de mare, având o grădină vastă. Aci era cafenea și restaurant și mare joc de cărți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frumoasă limba română, desi tonul lor era unul pesimist. Mavrodi îi scria Elizei Grecianu și ce se întâmplase cu asociația înființată de Florian Becescu, care nu-și atinsese obiectivul... Dimpotrivă, diplomatul auzise că aceasta își desfășurase activitatea mai degrabă în spelunci frecventate de oameni de joasă condiție, că membrii ei nu făceau decât să se vorbească de rău unii pe alții, că nu-și reglau datoriile către proprietari ori comercianții pe care-i frecventau și că aveau în comun pasiunea de
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai aparte. Aparent, textul însumează numeroase fragmente memorialistice, chiar dacă unele episoade se desfășoară în afara mediului diplomatic. Cu o rudă îndepărtată a lui State Daltaban, pictorița și sculptorița Miruna Năvodaru, autorul pătrunde în lumea artistică a Romei ori nimerește într-o speluncă, altcândva aduce elemente legate de confruntările între socialiștii și fasciștii italieni sau descrie excursii la mare și la munte, ultima agrementată de un moment cinegetic. Plenar, vocația turistică și implicit darul descriptiv al prozatorului se desfășoară în Pe căi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
acest fel nu poate să mai aibă priză în massă (subl.ns.) iar dacă este scos din muncă să fie mutat în altă Județiană în muncă administrativă”. Acesta a fost doar un scurt exemplu despre modul spălării rufelor murdare în spelunca utemiștilor vasluieni de atunci. Practic, piciorul în fund pe care l-a încasat Iancu Vojniver nu a fost decât un pas înainte în propria-i carieră politică dacă nu cumva, asemenea multor altor evrei, va fi migrat în Israel. f.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se mai știe nimic și nici chiar taică-său n-a putut da informații despre el în fața instanței. Nici măcar în interesul său. (După unele zvonuri, ar fi emigrat peste ocean, după altele ar fi murit într-o bătaie dintr-o speluncă 6.) Bebe a fugit de copil de acasă și nici despre el nu se știe nimic sigur 7. Despre sfârșitul lui Augustus Rupert Vasi (zis Costică) am relatat în cadrul procesului lui Franz (NF -Netrebnicul Franz). Janos, desigur, a plecat în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
sau umor negru, de la detașarea lucidă la cel mai intens lirism, de la plonjarea hipnotică în vis la ieșirea tumultuoasă din apele amniotice ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de mare purulent”, „Părul tău e lampa acestei spelunci”, „Ca o colonie de corali zac creierii prin încăpere”, „Câteva sute de femei putrede excitante și clare/ în argonautul lor exhibiționism nocturn”, „Să pot privi cum îți deschizi pulpele și cum ai vrea să fii linsă de lupii din aer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
pentru care vezi și rom. tău „baltă, iezer, prăpastie, abis”, iar pentru întregul cuvânt, denumirile de localități Heleșteu, Heleșteni, Herăstrău, numele lacului Herăstrău din București. În maghiară hal înseamnă „pește” dar și „a muri” (halal „moarte”); cf. engl. hell „iad; speluncă, tripou”, vgr. πέλαγος (mare, ocean, abis, beznă), lat. pelagus „marea, necuprinsul mării”, iar fără silaba introductivă he-, pe-, datorată spirtului aspru din structura lichidei l: λαγος în vgr. „pustiu, cavitate, prăpastie, mormânt”, care denumea totodată peștele ca „iepure de mare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se raportează atât mlaștină, ploștină, cât și a pleoști, ploscă, a plesni, a lăsa (lăsătură) etc., adică forme care nu implică numaidecât prezența apei; cf. sl. peštera, peč „sobă”, pentru care vgr. avea pe σπηλαιον „peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-o, l-au înjurat, dă-l în mă'sa, asta-i pensie?, nu ajunge nici pentru a ne lua jocul în toate diminețile. Pentru cine nu știe ce înseamnă „a-ți lua jocul”, îi îndemn să meargă dimineața devreme pe la speluncile din piețe; vor vedea niște rebegiți descompuși care își iau porția de băutură proastă ca să nu mai tremure, își iau jocul. Aceștia, de la categoria socială a întreținuților, foarte numeroasă, încât nu sunt bani pentru ceea ce ar trebui banii de la bugetul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bine, Ion Cristoiu ; e de la Gugești, e de-al salamului cu soia, și-a afirmat deschis, nu o dată, apartenența și simpatia pentru stânga, pentru stânga-stângă. În opoziție, au fost și sunt „anticomuniștii” vechi, cu state vechi de spălat vase prin speluncile apusene, alții, înrăiți prin ani lungi de pușcărie în țară, dar și unii și alții patrioți, mult peste ce le cerea Țara, care au ajuns în situația jalnică, acum, când sunt foarte aproape de a părăsi această lume, să ceară bani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
numim „mișcarea elitistă”, adică a acelora care au tăcut mâlc pe vremea lui Ceaușescu, iar acum zic că au fost opozanții regimului, ba chiar dizidenți, care n-au acceptat sub nicio formă comunismul de tip ceaușist. Retrași prin bodegi și spelunci, opozanții își rumegau ranchiuna, incapabili să producă ceva pozitiv, înafara unei culturi politice de bodegă, fără doctrină, fără program, fără fundamentare teoretică, ceva după ureche, asemenea filistinilor burghezi care făceau o revoltă în genunchi, pe care nu i-a criticat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de starea de spirit... Pictorul se ridică de pe scaunul său și se apropie de fotograf. Îl apucă pe după umeri, ca și când s-ar fi cunoscut de-o viață, ar fi fost la femei împreună și ar fi băut amândoi prin toate speluncile, apoi îl îndemnă să privească în jurul său. Ce vezi? Un show destul de bine regizat. Da, sunt obligat să recunosc că toată această punere în scenă este reușită, spre deosebire de ceea ce am văzut prin alte părți, felicitări primarului și celor de la cultură
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]