1,049 matches
-
mai spus-o și o repet, mai ales pentru posteritate: Coryntina este un geniu multilateral de care autoritățile ar trebui să țină seama; dar n-o fac, iar ignoranța lor va costa scump neam de neamul umanoizilor până la a șaptea spiță, respectiv cam cât se vor linge pe degete urmașii escrocilor și corupților de azi. Amin! Ea, cu logistica sa, ar putea să aducă țării liniștea financiar-bancară pentru vreo două-trei legislaturi, iar populației venituri în stare să acopere măcar câte o
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
verișori și cumnați ai lui Caracudi? Răspunsul vine tranșant și spectaculos totodată: soluția constă în înlocuirea modelului culturii stratificate, adică al specialităților care nu comunică între ele, cu modelul roții: "Culturile speciale se desprind din cultura comună așa cum se desprind spițele din butucul roții. Culturile speciale comunică între ele atât prin cultura comună, cât și prin domeniile interdisciplinare, care se dispun între extremitățile spițelor contigue, pe circumferința care le unește pe toate. Fără cultură comună, culturile specializate își pierd și umanitatea
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
nu comunică între ele, cu modelul roții: "Culturile speciale se desprind din cultura comună așa cum se desprind spițele din butucul roții. Culturile speciale comunică între ele atât prin cultura comună, cât și prin domeniile interdisciplinare, care se dispun între extremitățile spițelor contigue, pe circumferința care le unește pe toate. Fără cultură comună, culturile specializate își pierd și umanitatea și inteligibilitatea; fără culturi speciale, cultura comună își pierde substanța. Buna rânduială a culturii publice, în modelul culturii-roată, ține de vigoarea butucului culturii
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
unește pe toate. Fără cultură comună, culturile specializate își pierd și umanitatea și inteligibilitatea; fără culturi speciale, cultura comună își pierde substanța. Buna rânduială a culturii publice, în modelul culturii-roată, ține de vigoarea butucului culturii comune, de tăria și multitudinea spițelor culturilor speciale, dar și de rezistența culturilor interdisciplinare, care se dispun pe talpa roții." Mai simplu și direct spus, H.-R. Patapievici crede că maladiile culturii publice românești provin din tradiția superficialității, a rivalităților stupide între personalități, grupuri sau chiar
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
baroce ori a începuturilor muzicii culte românești pînă la prezumția de veridicitate a muzicii viitorului). Totul vă este la îndemînă. Totul pare familiar. Și, ca orice familist convins, sunteți confiscat de grijile și nevoile fiecăruia. De împlinirile și aspirațiile membrilor spiței celor ce slujesc muzica fără a se sluji de ea. Impresionismul, expresionismul, atonalismul, dodecafonismul, neoclasicismul, constructivismul, pointilismul, muzica concretă pe de o parte, Bach, Haendel, Mozart, Beethoven, Schubert, Berlioz, Liszt, Gheorghe Dima, Alexandru Zirra, Mihail Jora, Achim Stoia, George Pascu
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
Trăiesc într-o Românie comică, așa provincie a provinciei cum e, firește că-și vor da mîna pînă la urmă. Se împacă între ei, cu soarta, cu strămoșii de la pașopt, cu strănepoții care le cinstesc năravurile. Încă unii (a cîta spiță de la "capitaliștii" unui județ de munte?) s-ar lăsa și azi, pe-o bere, două zălog lui nenea Iancu, de-ar mai avea de unde să-l ia. Așa că, să-l aduci, mai bătrîn și mai sastisit, înapoi, pe deasupra "apropitar" pe
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
un carnet găsit, cărticica reeditată de curînd, după ce, din anii '30, n-a mai interesat pe nimeni, în colecția Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas. O "legătură" elegantă, de text garnisit cu fotografiile "traducătorului". Pe-atunci, nu era scriitor, din spița noilor, care să nu-și conducă măcar un alter-ego spre gara din Roissy. Acolo, "emigratul" se amesteca în lume, își vedea de trai și mai dădea, din cînd în cînd, cîte un semn. Ca acela pe care-l culege, de pe
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
semănînd așa bine cu viața, atît de roșie și de sănătoasă... Un traumerai, un vis piano, zguduit des de convulsii dar lăsînd, la trezire, o neverosimilă stare de bine. Nu-ți revii, din micile cărți interbelice ale unui "ascuns", din spița băutorilor de absint, cu apăsare grea pe piept. Poate doar cu un fior electric de reverență pentru frumusețea coruptă, pentru echilibrul atît de delicat dintre normalitate și nebunie, pentru moartea cu gust de acadea. Portretele, toate, se topesc încet-încet, cum
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
ei, da’ așe-i născut.“ (cf. Despre omul-lup, În Maria Ioniță, Cartea Vâlvelor). c) “Pricoliciul se face din copil bastard, a cărui mamă a fost de asemenea «de după garduri» (XVII 103) (cf. V 194, IX 76, XVIII 28)“, “din a treia spiță de fată necăsătorită (VI 231 / 19)“, din al treilea rând de copii din flori, căsătorit cu un alt individ, provenit tot din trei grade de nașteri din flori (IX 290)“, din “al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
am azi! Deși obosit, controlez totuși starea ogrăzii de păsări. Cel mai mult mă ocupă curcanii; selectez pe cei complet albi pe care sunt decis a-i impune ca rasă superioară, peste cei ai îngâmfatului Gogu, proveniți dintr-o dubioasă spiță galică. I-am văzut dimineață, se sumețeau grotesc prin bătătură precum proprietarul lor în politică. Măcar ei păreau destul de bărbătoși, pe când Ionescu e băgat în aceeași oală cu alde Lamsdorf și Eulemburg; nici un prilej nu scapă Costescu pentru a mi
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
zonei, începând cu țărănistul Chiroiu și sfârșind cu ciudatul de la conacul Sionilor, Mateiu Caragiale. Pe primul îl disprețuiește pentru primitivismul lui, pe celălalt pentru amatorismul cu care face agricultură, inclusiv pentru bietul cârd de curcani cu care vrea să concureze spița galică din marea lui crescătorie. Cunoscut și ca iscusit vânător de dropii, Gogu Ionescu își lasă impozantele case din Herăstrău și vine în ținut doar pentru performanțe cinegetice și pentru controlarea oamenilor lăsați în administrarea județului. Aceștia funcționează împreună ca
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
schijele și fărîmăturile or să rămînă-nfipte-n el precum broșele. Așa că, mai suspină o dată. Nervos și zbucnit din tot șoldul. Cu picioarele-n valuri: - Ce-am făcut... Asta-i chiar sămînța mea. O mare-ntreagă - scaldă sterilă zbucnită din capătul unei spițe. Ca și cum toț cei pe care i-am moștenit au ales a mă face mandatar pentru a depozita tot trecutul lor glorios, condensat sub formă de spermă. Viitorul - doar o recurență eficient bandajată a unor otrăvuri perpetuu consfințte. O bancă de
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de apel în cavoul arhivelor, reduși la starea de zvon "de la gură la ureche" printre cei foarte avizați, trezesc aproape orice fel de reacție, numai critică nu, în necunoștință de cauză fiind, în vremea de azi la deja a șaptea spiță de cititori. Au pățit-o și-o pățesc în continuare nume mari și apreciate, cu atît mai mult i se poate întîmpla unuia precum Jacques G. Costin, coîntemeietor al reputatei reviste Contimporanul, frondist și "spirit iconoclast", autor al unui unic
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
exemplare pe mii și mii de kilometri pătrați, ca acei moștenitori iluzorii ai marilor familii regale detronate, care nu se pot căsători decât între ei, pentru că singurul mod de a rezista prezentului incert este acela de a-și păstra rangul, spița, sângele? Și panterele oglindindu-se în apa aceluiași lac, descoperindu-se în bezna catifelată a aceleiași nopți, cu fiorul subtil al afinităților elective, pereche, pentru totdeauna pereche. Ce-ar mai putea face sărmanul mascul de panteră decât să uite și
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
grâu copt. Năsturel își ținea cu dinții cele treizeci și șase de pogoane pe care le făcuse, le adunase, din noaptea care o făcea zi și din ziua care o făcea noapte, aplecat peste roțile lui, peste loitrele, obezile și spițele carelor. Și avea o iscălitură frumoasă Năsturel, înfocat om și al dracului peșicherul. Cât de gingaș o încondeia el pe fiecare car ieșit din mâinile lui, și iscălitura asta ar fi vrut s-o aibă, Conu Niculae pe o coală
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Emil Brumaru Cecilia, o-ntreagă Franță E-n cizmulița ta de lux. De-aș fi ministru de finanță Ți-aș dărui castele brusc Și ti-aș împodobi caleașca La spițe-n trandafiri feroci, Însă mi-e sufletul ca fleașca, Viața mă arde la bojoci Și-mi piere, Cici, piere, piere Destinul pe un drum îngust, Nici mirosul de la muiere Nu știu cu nara să-l mai gust, Roua-i plesnită
Portretul artistului la maturitate în luciul unei cizmulițe franțuzești by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11205_a_12530]
-
Úrsula nu îi era soră, ci mătușă, și că ,Francis Drake nu luase cu asalt Riohacha decît pentru ca ei să se poată căuta prin labirinturile cele mai întortocheate ale sîngelui, pentru a zămisli animalul mitologic care avea să pună capăt spiței - dar înainte de a ajunge la versul final, înțelesese deja că nu va mai ieși niciodată din odaia aceasta, căci stătea scris că cetatea mirajelor va fi ștearsă de vînt și alungată din memoria oamenilor în clipa în care Aureliano Babilonia
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
nimic de la noi ea nici o surpriză. ei bine piciorușul de la cinci ani de feșe tencuite cu ghips de când ai băgat ghetuța în roata din spate a bicicletei poate e o surpriză. țipai și nu reușeam să-ți extrag piciorul din spițe mă uitam în câmpul cu miriști nesfârșite dar te-ai eliberat singură cum ai făcut iar sângele mi-a revenit dintr-o dată în inimă. ai tropăit trei săptămâni prin apartament cu piciorul de ghips ca un pirat. istoria asta va
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
-mi că trăsura era gata. Îmi luai un sac de drum și mă coborâi iute în uliță. Când colo, ce să văd? In loc de malpost sau de diligență, o cutioară plină de fân, pe patru roți de lemn cu spițele stricate. Patru cai mici, numai oasele și pielea, pe care erau săpate urme adânci de bici și un om sălbatic, bărbos, zdrențăros și înarmat cu un harapnic lung de un stânjen! Acesta era echipajul meu! Rămăsei încremenit la o așa
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
cu prieteni, de înșiși scriitorii. Aș fi putut alege, dintre două asemenea expoziții stînd pe-același raft, Jurnalul lui Mircea Zaciu, apărut la Dacia, în patru volume, acum zece ani și mai bine. O mărturie de crezut, din cea dintîi spiță. însă, pentru un passage de vacanță printre foi patinate am socotit-o, cred, prea exigentă cu poate distrasul ei cititor. Prea-și cere - și anotimpul nu are nimic a face... - lectura implicată, ajutată de creion. Așa că m-am mutat cîteva
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
contemporaneitate datorită faptului că el a avut copii cu Maria Magdalena, copii care s-au perpetuat la rîndul lor. De aici tot scandalul. Cele două personaje nimeresc cică în mijlocul unui război dintre două organizații misticoide, una care vrea să păstreze spița cristică în funcțiune (1), cealaltă care vrea s-o decimeze (2) pentru ca biserica catolică, rea și uzurpatoare, să-și ducă mai departe traiul netulburată. Așa stînd lucrurile, merită să vă atrag atenția asupra celei mai evidente tîmpenii din film. (1
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
descendenții lui Aron. Melchisedec este Regele Păcii sau regele Salemului (melech ha shalom) și semnifică Regele Dreptății (Melech ha zedech). El este preot și rege. Nu are tată sau mamă, iar Biblia nu îi acordă nici o legătură cu vreuna din spițele celor 12 familii enumerate în „Cartea sfântă”. El nu are familie, nu îi sunt descriși părinții pământeni, viața sa nu a fost finalizată prin moarte niciodată (aici, „Biblia”, deși descrie amănunțit fiecare familie și tribul respectiv, spunând, de regulă, durata
Agenda2003-34-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281385_a_282714]
-
sufletul lor mai negru și mai inflamabil decât petrolul. Eu nu iubesc petrolul când ajunge esența pură în eprubete, ci îl iubesc așa cum iese din pământ și prin procedee murdare, îl iubesc cu furie, cu pasiune și vreau să cânt spița mea blestemată de oameni ai petrolului[...] “ (Poem petrolifer - Geo Bogza). Scurt istoric În comparație cu minereul de fier, aur, argint sau sare, pentru care există referiri celebre cum e cea a lui Herodot, mărturiile despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]