79 matches
-
doftoru vra să facă o spițerie de peatră cu a sa cheltuială pentru odihna de obște”. --Din acest hrisov aflăm multe lucruri noi: că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată bună de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru odihna de obște”. Poate că spițeria s-o fi aflând în acea “pivniță de piatră cu crășmă și deasupra două dughene”. Mai știi? --Fiule, nu lua în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sigur că așa stau lucrurile, i-am răspuns bătrânului: Mi-am adus aminte, părinte. El este doctorul chirurg de la Spiridonie. Dar ce ți-a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este el cel care și-a făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a venit să deschizi vorba despre doctorul Locman? Păi nu este el cel care și-a făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcut spițerie pe aici, fiule? Ai dreptate părinte. El a fost printre puținii doctori și spițeri care au avut dezlegare de la vodă să aibă spițerie în afara Spiridoniei. Acum să-mi spui de la cine a cumpărat casele în care a făcut spițerie? El le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un loc de casă gata de pe Ulița Strâmbă din dosul pivnițăi mănăstirii Trei Sfetitelor și pe lângă dughenile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iaca despre ce-i vorba: în luna octombrie 1778, Costandin Dimitrie Moruzi dă un hrisov prin care „spre mai bună stare și întemeierea țării acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce eu turuiam ca o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce eu turuiam ca o morișcă, bătrânul și-a rotit privirea pe bolta cerească. Dragule, tare mă tem că ne-am cam luat cu vorba și am uitat de noi. Soarele îi taman în crucea zilei și noi încă sporovăim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la doftorii și la mâncarea bolnavilor... ca să se păzească... la orânduitele ceasuri, după orânduiala doftorilor”. Vodă este și mai drastic când hotărăște: „Dohtorul cel mare al Curții gospod... să nu aibă cât de puțin amestec la spitalul acesta, nici la spițeria spitalului”. Numirea doctorilor se va face numai de către epitropi „pe care îl vor socoti de om vrednic”. Iar de se va întâmpla ca doctorului din spital „îi va prisosi vreme peste... slujba lui la spital și se va întâmpla să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lăcașu... făcătorului de minuni Spiridon început de alții pentru ca să se facă bolniță spre priimire și tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu capul în jos, nu se uită nici în dreapta, nici în stânga, poate-s cinșpe ani de când n-a mai ajuns în centru, și nici n-ar avea la ce. Ai aici tot ce-ți trebuie : cecul și frizeria la colț, spițeria și încălțămintea, telefon lângă aprozar, unde se duce cu fisele-n mână, dacă nu-i vecina Reli acasă, grătarul de unde-și cumpără totdeauna mici când se-ntoarce acasă. Pune tăvița de carton pe una din tarabele goale din piață, pune
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce-am zis ? Am zis că vine toată ziua - ce-i rău în ce-am zis ? Vine toată ziua și, ce mai faceți ?, cum apare. Ce mai faceți, ce mai ziceți, cum vă mai simțiți ? Ăsta, ca doctoru meu de la Spițerie : sunteți clienta mea număru unu ! Da la cap crez că-i cam... Lasă, nu mai tot sări ! Cine crezi că se uită la noi ? N-are nimeni vreme de noi, toți își vede de-ai lor, n-auzi ce hărmălaie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
trebuie să se prezinte în mod convenabil. Dorindu-ți sărbători fericite și mulți ani cu pace și cu bine rămân al tău. M. Eminescu [plic: ] D-sale Domnului Ioan Creangă Iași Strada Băncei la debitul de tutun peste drum de spițeria Blaustein 166 [IACOB NEGRUZZI] Telegramă Jacob Negruzzi Otel Romania Iași Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă, Din talanga cea de boi 186 {EminescuOpXVI 187} Ca să auzim și noi. Doresc să petreceți bine, Să nu mă uitați pe mine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să Înceapă o nouă zi, cu toate ritualurile vieții de om bogat. În altă baie, cum tu n-o să ai niciodată, hollywoodiană prin formă, culoare și dimensiunile instalațiilor sanitare, orientală prin flacoanele de parfum, franțuzească prin sticluțele de porțelan de spițerie, În stil vechi, cu inscripții latine, Susan se desfăta sub duș. Uneori Julius se nimerea pe acolo și auzea glasul maică-sii cerîndu-i un prosop. Alerga să i-l aducă și vedea apărînd de după perdea, ca prin ceață, prin aburii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și, decât să-i faci vreo rușine, mai bine să te duci pe pustii... - Da ce-ți veni? se oțărî aia mică din țoale. - Taci, că se scoală Aristică și ne dă afară. Tu nu vezi că miroși ca o spițerie? O să lași lămâiță cumetrii fără frunze și-o să ne afle mahalaua, mamă! Și când o afla, ne plângem de milă! Copila tăcuse vinovată. - Da cine-i? întrebase mai târziu coana Marioara. Afară lătrau dinii. - Nu știu, fa mamă, da parcă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asemenea lucruri de aspect textil. În două vitrine vechi se vedeau îndesate pahare de cristal, șfeșnice, bibelouri, o adevărată anticărie, față de care biroul ordinar, de brad lustruit, al lui Saferian distona. Pe el se înșirau, paradoxal, câteva cupe pline de spițerii, piper negru, scorțișoară, ceai. O candelă proptită de un trepied de sârmă ardea în fața unei icoane bătute în argint și rezemate deasupra unei mari case de bani. Rămași singuri, cu excepția lui Demirgian, care intra și ieșea din odăile lăuntrice, însoțind
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
3 ori pe zi și apoi să bea cu un filigean dimineața, amiaza și seara, până când se va sfârși, păstrându-se Însă de acrime, de sărat și de apă rece, vreme cât le va bea. Pentru junghi: să mergi la spițerie (farmacie) și să zici să-ți facă pe jumătate de cot de pânză un blastor feriotic și Încălzindu-l să-l pui unde este junghiul, că va trece durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română Rețetă de vătămătură: un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 2-3 ori, că-i va trece. Pentru ca să crească părul pe cap: să ia rădăcină și frunze de brie, să facă leșie și să se spele pe cap. Pentru negi pe măini sau pe picioare: apă tare să cumpere de la spițerie (farmacie) și să se spele cu ea. Alta: să se spele cu must de balegă de vacă. Pentru păducel (panarițiu) pe mâini sau pe picioare: să facă leșie din coajă de păducel negru, care face păducele negre și să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a fost lipsită de greutăți. Mănăstirea nu a încurajat la început accesul medicilor la ospiciul ei. Astfel, încă la 3 decembrie 1837, doctorul Samurcaș cerea ca Statul să oblige mănăstirea să aducă un doctor cu diplomă și să deschidă o spițerie 57, dar cererea a rămas fără răspuns. Peste patru luni, la 24 martie 1838, doctorul Samurcaș revenea, mai insistent, solicitând, de data aceasta pe temeiul cap. 3 art. 79 parag. 4 din Regulamentul Organic, pe lângă aducerea unui doctor, și înființarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Tr. 1757 Dos. 104 fol. 165. 8. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 447 fol. 67. 9. A.S.I. Tr. 1884 Dos. 25. 10. Paul Pruteanuu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1956. 11. Paul Pruteanu, Cercetări cu privire la spițeria și spițerii Spitalului Central din Iași de la înființare până la 1862, Comunicare U.S.M., Iași, 2/12, 1956. Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" La Arhivele Statului Iași, sub nr. 101/1884 (Prefectura Jud. Iași), aflăm știri inedite despre un ospiciu care a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ctitorii, vodă cu tot neamul lui apărea ca un bazileu cu daruri de cărți sfinte și odoare, „spre slava lui Dumnezeu”, spunea el. Acum privea biserica mânăstirii și cele trei turnulețe ale paracliselor incluse în clădirile care adăposteau spitalul cu spițeria, casa doftorului, școala cu odăile dascălilor și chiliile călugărilor. Toate îndoielile i se stinseră, admirând silueta zveltă a bisericii; da, într-adevăr răposata nevastă-sa avea dreptate, lucrul pare neterminat, îi trebuie un zid de jur-împrejur ca la cetăți, ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
În memoriul său pe 1848, Comitetul Sănătății enumera măsurile suplimentare luate pentru stăvilirea molimei: adăugarea de doctori în cvartalurile în care bântuia holera mai cu furie (adică în al 2-lea, al 3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la dispoziția cititorilor "o cărticică împotriva holerii, adică măsuri de pază și lecuire"276. Același periodic populariza - de bună credință, dar în mod naiv și neinspirat - așa-zisele mijloace "alese" împotriva "cholerei asiatice", adică niște "picături" aflate de vânzare în spițeria lui "Friederic Aităl" (Friedrich Eitel)277; despre compoziția acestor picături se păstra, bineînțeles, discreție. În sfârșit, ziarul de limbă germană "Bukarester Deutsche Zeitung" publica, la rândul său, date statistice asupra epidemiei de holeră din Capitală 278. După cum se știe, triumful
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]