424 matches
-
Înălțare(elevare) spirituală, Armonie. - 3. LUCIA ANUCUȚA. Cel de al treilea personaj (actant) al Anuarului este o altă Mare Doamnă Lucia Anucuța, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș și psiholog la Liceul Pedagogic”Carmen Sylva” din Timișoara. Spicuim din Interviul luat de Doina Drăgan. - “Cuvântul cheie care definește viața este iubirea față de oameni. Este leit-motivul vieții mele. Din ea derivă tot ceea ce sunt eu ca personalitate.” ... Mă atrage actul creației din punct de vedere psihologic, iar ceratorii de
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_lacrima_de_sefir.html [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
citit din creațiile lor poeții: Maria Racolțea, Emil Perșa, Ioan Nemeș, Doina Nistor. Titina Nica Țene a recitat un poem închinat lui Eminescu, iar Doina Mărghitaș a dat glas unei pagini romantice închinate poetului nepereche. În încheiere, Vasile Sfârlea a spicuit din pagini de caleidoscop, Ioan Lemni a depanat amintiri din tinerețe, iar Emil Tătaru a citit câteva savuroase epigrame având-o ca subiect pe eternă Eva. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 25 septembrie, orele 11.00. Până atunci, vă
SĂRBĂTOAREA LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_ligii_scriitoril_al_florin_tene_1372304273.html [Corola-blog/BlogPost/364012_a_365341]
-
El a dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească o femeie, cum să păstreze iubirea și cum să se poarte femeia cu iubitul. A fost un expert al psihologiei feminine și un rafinat în estetica corporală și vestimentară. Spicuim câteva idei din opera lui. Femeile trebuie duse la plimbare- zice el- la teatru, la circ, discuțiile cu ele trebuie să poarte o notă elegantă, cu cuvinte alese, să se lase sfiala rustică la oparte, iubitul să i se destăinuie
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Comprimate în primele două paragrafe ale eseului Urme de lacrimi în piatră, considerentele din care am selectat mai sus au menirea de a contura fundalul grav și tonul de dangăt de clopot mitropolitan pe care sunt narate, ultra-succint, cinci momente. Spicuim cu parcimonie maximă, deși ele s-ar cuveni să fie citate integral. Spațiul nostru tipografic ne presează, însă... Așadar: 1. ,,Dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga!”, scria bucovineanul N. Tcaciuc-Albu, refugiat la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
atrocitate Comtelu Paar, care de îndată se îmbrăcă în toată uniforma sa, și ceru audiență de la Ghica Vodă. Acesta ascultă toată narațiunea Generalului austriacu, și îi promisă că se va folosi de acestă împrejurare, spre a desființa sclavia din țeară." Spicuim și din actul numit Nimicire a robiei din Moldova dat de Grigorie Al. Ghica VV, așa cum Theodor Codrescu îl citează în Uricariul săul la pagina 29, reprodus din Albina Românească nr. 59, anul 1848: "...singure principatele române au păstrat încă
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori- număr de abonați:abonați->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. ... - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă. 20.11.1986 ...Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
certăm împreună sper ca odata căsătoriți să terminăm toate suspiciunile și să ne apucăm vîrtos să ne iubim și să recuperăm acești doi ani în care am suferit, și vom mai suferi depărtarea, și timpul care ne ... Citește mai mult ... - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă.20.11.1986...Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014. COLAC PESTE PUPĂZA Dragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă. 20.11.1986 ...Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
cineva dulce și drag care ne așteaptă, fericirea căminului nostru, ... Citește mai mult COLAC PESTE PUPĂZĂDragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă.20.11.1986...Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 516 din 30 mai 2012. XII COLAC PESTE PUPĂZA Dragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă. 20.11.1986 ... Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
dulce și drag care ne așteaptă, fericirea căminului nostru, căldura ... Citește mai mult XIICOLAC PESTE PUPĂZĂDragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma câteva pasaje mai semnificative - sunt o mărturie a episoadelor trăite în vremurile odioase cu prigoana comunistă.20.11.1986... Tu crezi că mie mi-e ușor aici - mi-e greu, chiar foarte greu departe de tine și ori
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DEMN DE CONSEMNAT Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 649 din 10 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Spicuim din revistele vremii... Editorial: Cronica literară și dăunătorii ei de Nicolae Manolescu Cuvântul dăunători provine din limbajul agronomilor. Îl găsesc foarte potrivit cu ce voi spune despre cronica literară. Am ales-o, dintre speciile criticii, fiindcă e cea mai „fierbinte”, mai
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
literatură și arte, care apare, neîntrerupt, din 1993. Din cuprins: „Dor de Paul Goma” (editorial de Ilie Chelariu); „George Drumur - 100 de ani de la naștere”, de Marian Drumur; „Un peisagist: George Drumur”, de Adrian Dinu Rachieru. Din zona de actualitate, spicuim: “Zece noi candidaturi timișorene pentru USR”; “Premiile USR au fost date pe mâna provincialilor”; “Premiul Mihai Eminescu - Opera Omnia a plecat iar în străinătate”; “Premiul Mihai Eminescu - Opera Prima, o afacere bucureșteană”; “Scriitorul Dumitru Velea a refuzat titlul de cetățean
REVISTA „ORIENT LATIN” DIN TIMIŞOARA ÎŞI CONTINUĂ APARIŢIA ŞI ÎN 2011 de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Revista_orient_latin_din_timisoara_isi_continua_aparitia_si_in_2011.html [Corola-blog/BlogPost/341908_a_343237]
-
dintotdeauna, pentru memoria neamului, într-o elită a elitelor, fără de care o țară poate avea orice, dar i-ar lipsi inima și sufletul, calea, modulul progresului. Pe această concluzie s-ar întemeia o solicitare politicoasă adresată președintelui Academiei Române de a spicui din tot ruloul cronologic al etapelor istorice, de la fondarea Academiei Române, în 1866 și până azi, câteva nume de membri ajunși nemeritat în Academie și, în consecință să pornească proceduri de retragere a titlutilor academice conferite pe căi doctrinare, de constrângere
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Acad_prof_dr_ionel_haiduc_aurel_v_zgheran_1387212794.html [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
unui pedagogism sănătos. Și, să fim consecvenți până la capăt, vom arăta, concret, că Ifigenia, acest Mihai Viteazul al literelor românești cu sutien, păstorește, pe matinalul luceferism, greșeli elementare, adevărate boacăne gramaticale, care descalifică orice talent, oricât ar fi el. Am spicuit dintr-un autor - nu spunem cine, persoană importantă! - un dezacord de zile mari, între subiect și predicat, într-o recenzie, care se vrea, profund și înalt, intelectuală. Zice autorul, doct: „...se simte, din fericire, talentul și exigența față de scris”. S-
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1411910834.html [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
mult de alergat pentru dreptatea lui, așa că e mai bine să se supună, că și dacă se duce în instanță, unde procedura costă nervi, timp și bani, pierde . Eu ce am de partea mea? .Un certificat medico legal din care spicuiesc: Examenul orthopedic 17. XII. 2012 efectuat la Spitalul de Urgență “Dr. Constantin Opriș” Baia Mare evidențiază DG: “ Fractură scapulă dreaptă” ... ..Numitul Ganea Mihai prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire de corp dur în cursul unei heteroagresiuni. Leziunile
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_scriitor_roman_batut_in_plina_str_al_florin_tene_1355978828.html [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Nicolae Bobu a fost jurist rom, precum și reprezentant al romilor din România. Domnia sa a scris o carte despre judecata de pace a romilor, din care noi spicuim viziunea domniei sale despre limba romani. Fiul domnului Nicolae Bobu ne-a acordat permisiunea să publicăm următorul fragment: "Întrucât diverse personalități, oameni de știință, cercetători, filozofi, etc, ai diverselor civilizații ale lumii și-au exprimat punctele de vedere, considerăm că a
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480776845.html [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
la anunțurile publice”, iar evreului Abraham i s-a achitat un florin și 22 de creițari „pentru pulbere și alice pentru împușcarea numeroșilor câini”. Legătorul de cărți, tâmplarul, țiganul și taurul din Moldova Dacă tabloul vi se pare incomplet mai spicuim că „legătorului de cărți Michael Ferolend” i s-au dat de la casierie, „conform chitanței nr. 1”, 5 florini și 21 de creițari „pentru 3 protocoale pentru municipalitatea orașului”, s-au mai plătit 36 de creițari „tâmplarului Joseph Fuhrer pentru confecționarea
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
viața lui Dumnezeu lucrează în creație, o izbăvește de păcat și de moarte, o face vie și o sfințește. Cincizecimea care a avut loc odinioară se împlinește mereu în sânul Bisericii, în Sfintele Taine, prin mijlocirea ierarhiei sfințitoare” - potrivit afirmațiilor spicuite din această carte, la pagina 13. „Prin Sfintele Taine, după Sfântul Nicolae Cabasila, trecem prin toate câte a trecut Iisus Hristos, repetând sacramental drumul firii umane asumate de Iisus Hristos spre unirea deplină cu firea dumnezeiască”. Sfintele Taine aparțin Bisericii
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naționalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din București a devenit, step by step, un mare istoric al României, poate cel mai mare. Cine nu a spicuit măcar câte ceva dintre scrierile Domniei sale nu poate susține că are cultură generală. Orice român autentic, dacă n-a citit încă, trebuie neapărat să citească cel puțin trei cărți scrise de reputatul istoric: “Istorie și mit în conștiința românească”, “Două secole
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
dreptate și talentul de bun organizator". Anul 1867, cu toate evenimentele sale aduce îndepărtarea acestui mare român din fruntea orașului și al județului Arad. Din presa vremii de atunci ( Știrea, An.VIII, Nr.1937, Duminică, 4 Dcembrie, 1938, p.1-2), spicuim următoarele: “Cu îndepărtarea prefectului Gheorghe Popa deTeiuș din fruntea Aradului și pe urma izgonirei și a celor mai mulți slujbași așezați de dânsul în posturi, dar mai ales de pe urma trădării noastre de către Împărat s-a înstăpânit asupra Românimei din Arad și județ
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_popa_de_teius.html [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
Ciprian Toroczkai nu consideră că e de prisos să reitereze pentru cititorul român biobibliografia Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, a cărui imagine vine parcă să ne demonstreze și nouă identitatea noastră redeșteptată prin patristică și viață conform autenticului/ortodoxului (p. 69-81). Spicuind doar, observăm că este citat Oliver Clement care spune despre Dumitru Stăniloae că este „cel mai important teolog ortodox contemporan”, iar M. Heidegger va spune că este „al doilea gânditor creștin al secolului nostru”, sau, de ce nu, „patriarhul teologiei românești
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
A5. Cele două evocări - semnate de Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, Stareț al Mânăstirii Lainici și Exarh al Arhiepiscopiei Craiovei (din 2009), respectiv, de George Crăsnean - sunt însoțite de șapte fotografii-document și de o Cronologie, binevenite întrutotul. Ne luăm îngăduința de a spicui, mai întâi, din evocarea ,,Părintele profesor și Arhimandrit Vasile Prescure - un munte de moralitate”, scrisă de monahul Ioachim Pârvulescu. Născut la 11 octombrie 1927 (în satul Boholț, comuna Beclean, județul Brașov - în Țara Făgărașului), Vasile Prescure urmează cursurile primare în
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
la școală este inutil. Elevul a ieșit de mult din pat, și mai doarme cel mult „politic”. Îl aduce însă la realitate clopoțelul care vestește începutul chinurilor școlare. Ar fi multe de spus în ceea ce privește această „deșteptare” așteptată de la copii. Voi spicui câteva asemenea vorbe. Cândva, chiar pe vremurile împușcatului, la școala primară se preda geografia ținuturilor natale. Se studia satul, împrejurimile, localitățile învecinate. Elevul lua cunoștință despre frumusețile naturale sau construite de om pe care, fără a se deplasa mult, le
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
Este o carte extrem de importantă, a apărut al patrulea volum și va apare și volumul al cincilea”. În continuare, ceilalți membri ai prezidiului au dorit să spună câteva cuvinte despre volumul doamnei Mioara Bahna, iar din discursurile care au fost spicuim următoarele: - Florin Dochia: „Mioara Bahna descoperă emoția dincolo de text, iar cartea este una care va face modă!”; - Firiță Carp (care a prezentat publicului și revista „Detectiv Cultural”); „Mioara Bahna știe să scoată valoarea din orice!”; - Ionel Necula: „Să-ți rupi
“Dintre sute de femei”, doar una a fost cap de afiş la Muzeul Unirii din Iaşi! by http://uzp.org.ro/dintre-sute-de-femei-doar-una-a-fost-cap-de-afis-la-muzeul-unirii-din-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/92756_a_94048]