37,791 matches
-
uomini ci portiamo dentro, e che custodiamo come frutto della nostră esperienza materiale e spirituale insieme. Îl principio del kintsugi infatti appare palesemente opposto a quello che anima tutti noi, quando comproviamo l'esperienza con la realtà dell'afflizione: frattura spirituale, pena morale, dolore fisico, colpa, vergogna, fallimento professionale, rovina umană, angoscia, lutto. Ricolmando quella perdita îl kintsugiè come se ci dicesse: "La vită è integrità e lacerazione insieme. Quel vasellame oră în cocci ha una storia e diviene più bello
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conosciuto e riconosciuto credibile, non esoterico e sacerdotale, mă umano e rivelato, essoterico, comune a tutti perché possibile conoscenza valida ed efficace per chiunque. Tale acquisizione però è verosimile unicamente quale frutto di un'esperienza, non solo sensibile, mă anche spirituale e di raccoglimento sul proprio dolore, affinché tutto ciò che și acquisisce come trascendente fortifichi la realtà sensibile e immanente. Nel kintsugi, anch'esso in-sé e per-sé esperienza, si afferma che quando qualcosa abbia subito una ferita,disvela una storia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
del tempo nel mondo. Ne segue che la persona umană è un mistero conosciuto pienamente solo da Dio e da coloro a cui Dio dà ciò che nel misticismo russo e di matrice ortodossa și definisce come cardiognosia: la conoscenza spirituale dei cuori umani. Se questi pensieri sono stați sviluppati solo dai pensatori russi recenți, l'atteggiamento personalistico fondamentale fu da secoli vissuto dagli startzy, le figure più tipiche della spiritualità russa.Il singolare fondă perciò un contenuto universale e lo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adâncire a interdependentelor economice internaționale, nu numai la nivelul comerțului cu bunuri și servicii (import vs export), nu numai la nivelul aprovizionării cu materii prime și materiale, nu numai la nivelul transferului tehnologic, ci și la nivel social, politic și spiritual. În România, lipsa progreselor în sfera politică și socială din anii '90, fragilitatea instituțională și instabilitatea guvernamentală au reprezentat motive temeinice pentru o neîncredere generalizată a piețelor financiare și a investitorilor străini. Abia după ce România a reușit să convingă mediul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în their studies. However, it hâș to be stated that this is the idea of realism în a Marxist sense, focused on highlighting the role of external reality în determining the behavior of the characters, while Dostoevsky himself accentuated the spiritual and psychological sides: "I am called a psychologist. Not true. I am only a realist în a higher sense"13. În this sense, Friedlander sustains that Dostoevsky was a realist who revealed the monstrous contradictions and social conflicts în the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numai ca parte a bunăstării generale 49 -, ci în sensul de reflectare de sine prin exteriorizarea intelectului și tratarea să ca obiect de reflecție 50. Eul care se gândește pe șine având ca scop perfecționarea propriilor capacități și atingerea culmilor spirituale spre care simte că are chemare - reprezintă conceptul raportându-se la al sau altul, finitudinea, pe care o neagă și o ridică astfel pe o treaptă superioară. "Cunoașterea prin concept este astfel unitatea comportării teoretice și a celei practice: negația
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rațiunea contribuie la șlefuirea asperităților individuale, la "netezirea aspectelor particularității". Numai în acest fel poate ajunge raționalul să semene cu "drumul mare pe care merge fiecare" și "unde nimeni nu se distinge"75 și numai așa poate încorpora realitatea concretă, spirituală, nu pe cea existentă temporar, aparentă și superficială - sub forma spiritului, a totalității libere și conștiente de sine. Realul și raționalul sunt puse deci ca unic proces al afirmării spiritului, ca laturi distincte și contradictorii ale acestuia, dar nu ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
devenire: devenire a ceea ce, în mod esențial, lumea este deja, devenire a libertății, a emancipării, a spiritului 80. "Cu această spiritul este dat că libertate absolută: el este conștiința-de-sine care înțelege că în certitudinea de sine stă esență tuturor maselor spirituale ale lumii reale, ca și ale lumii suprasensibile sau, invers, că esența și realitate sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de sine stă esență tuturor maselor spirituale ale lumii reale, ca și ale lumii suprasensibile sau, invers, că esența și realitate sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale lumii reale, ca și ale lumii suprasensibile sau, invers, că esența și realitate sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict, propria să voința, si aceasta este voința universală. Și anume această voința nu este gândul gol al voinței care este situat în asentimentul tăcut, adică reprezentat, ci este voința reală, universală, voința tuturor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cel puțin pentru anul apariției acestei cărți). Astfel, prin religii politice, autorul înțelege "divinizarea ordinii mundane a stăpânirii, închiderea să intramundană și simultană decapitare a dumnezeului transmundan" (p. 107). Această definiție este susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă: "religiile spirituale care-și găsesc realissimum-ul în Fundamentul lumii (Weltgrund) ar trebui numite religii transmundane (überweltliche Religionen); și toate celelalte, adică cele care-și găsesc divinul în conținuturi ale lumii, ar trebui numite religii intramundane (innerweltliche Religionen)" (p. 87). Desigur că și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a afirmat dependența sferei politice de cea religioasă și, totodată, importanța instituțiilor politice (pp. 108-115). Dacă acestea sunt precondițiile, la religiile politice se ajunge pe un traseu intelectual în trei etape: ierarhia (cu cele trei dimensiuni ale sale: ecclesia, sferele spirituală și temporală, respectiv apocalipsa), Leviathanul lui Hobbes și comunitatea intramundană (în sensul definit mai sus). Voegelin privește ierarhia drept "o formă elementară de legitimare a guvernării oamenilor asupra oamenilor" prin "radierea puterii de-a lungul unei ierarhii de conducători și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ierarhizare valorica ce anexează politică la religios (și în felul acesta relega cartea într-un soi de proiect pre-modernist dacă nu chiar anti-modernist). Voegelin sesizează faptul că, dacă în proiectul lui Aquino "temporalul era de rang mai mic decât ordinea spirituală și distinct din punct de vedere organizațional" (p. 126), proiectul lui Hobbes este contrar: "ordinea mundana [...] s-a dezvoltat într-o unitate cu personalitate proprie" (p. 126), altfel spus "statul este chiar Biserică". În sfârșit, ultima etapă o constituie "Comunitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aflat în curs de tipărire) 4 Robert C. Tucker, Philosophy and Myth în Karl Marx, Cambridge University Press, 1961. [Filosofie și mit la Karl Marx, trad. rom. Emanuel-Nicolae Dobrei, Ed. Curtea Veche, București, 2011, 320 p.] 5 René Guenon, Autoritate spirituală și putere temporală (trad. Daniel Hoblea), Ed. Herald, București, 2010, 144 p. Notes of the contributors Angelo CHIELLI is a professor at the Department of Political Science within "Aldo Moro" University în Bari, where he supports an intense didactic activity
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acțiune. Cât de ușor e să faci bine (sigur.. ușor e un fel de aspune... mă refer mai ales la cei care plantează... că la cei care au organizat sunt sigur că nu a fost “ușor”)... eu mă alătur vouă “spiritual” în sensul că Sâmbătă plantez și eu 10 copaci... la mine în curte... nu știu dacă se pune... dar ideea mi-a venit văzând campania voastră. Dragoș... jos pălăria... ești un model cum putzine există (din păcate) în românia. felicitări
Superproducţie de voluntariat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82806_a_84131]
-
ok.. e bine plătit... în vânzări... e dinamic... etc. De când cunosc pasiunea de a pune obiectivul la ochi, nu pot să nu mă întreb zilnic... oare cum ar fi să fac din asta un mod de aexsita (și material... pentru că spiritual oricum este)... Dar nu am avut niciodată (și nici nu cred că o să îl am ) curajul lui Șerban! @cristian, nu pot să vorbesc în numele lui șerban, dar cred că tocmai faptul că s-a gândit în detaliu la consecințe l-
Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82803_a_84128]
-
bretelele transparente de la sutien,(am râs cu lacrimi) erau în mare vogă imediat după revoluție, promit solemn să arunc la coș limba de lemn la fel cum am făcut în liceu și cu sutienul ăla horror, ca să-mi demonstrez independența spirituală! deci, sincer îți spun - și să știi că nu vreau să fiu rea -... ai dreptate! iar bretelele transparente le urăsc de când au apărut. @ dragoș, ania, smilla (despre bretelele transparente) haha, io nu le urăsc, mi-i doar ciuda că nu
Cu sinceritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82874_a_84199]
-
noștrii au atitudinea care o au, față de țară și față de noi. Nu cred că sunt capabili să gândească, si sa actioneze, nici măcar pentru o clipă, intru binele comun. Ar fi pentru prima dată și ar fi strigător la cer de spiritual gestul! Așa că îmi permit să nu cred, vis-a-vis de chestia asta cu taxa auto că ar avea, la scară noastră vorbesc, o miză în ceea ce privește poluarea. E cert, miza este de natură pur economică! O măsură populistă a guvernului Tăriceanu. Și-
Audiere publică pentru taxa auto by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82867_a_84192]
-
oameni că: Barack Obama, Richard Branson, Nadia Comanesci și lista poate fi foarte lungă)” @Răzvan Obama a făcut vreo 2 facultăți, la Columbia și Harvard. Habar nu ai despre ce vorbești și folosești tot felul de termeni vrând să fii spiritual dar neștiind nici macar suprafață, ce să mai zic de esență. Bucurenci, pune mă mâna pe carte și nu mai caută motive să o lălâi ... ce dracu’, mai ai puțin și poți discuta de la egal la egal cu alti licențiați, ca
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
au avut deja vreo trei). Povestea putea începe dintr-o groază de locuri, pentru ca românii nu sunt nici așa, nici altminteri, sunt în mai multe feluri. MAE și GAV Scholz&Friends au ales să înceapă de la faptul că românul este spiritual. Cred că „fabulospirit” ne descrie destul de adecvat, fără să ne epuizeze. Bancul cu care am început acest articol este o bună dovadă în acest sens. Canonada de reacții cu care a fost întâmpinat „fabulospirit” m-a convins că mai avem
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
aș stă să deliberez într-un mod profund și obiectiv între cele două “caractere” ale “grupului” Mari Romanai , cred că nu aș renunța la nici unul ci aș încerca să-i privesc din perspective diferite:rațional aș înclină spre eliade, iar spiritual spre brancusi.ciudat nu!? oricum felicitări pentru emisiune, pentru modul de argumentare și pentru faptul că această emisiune a reușit să mă “provoace” la o cerecetare mai pe îndelete a Marilor Români! Am văzut emisiunea! Votez pentru Eliade! Când am
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
culpă” pentru alunecarea ideologică din tinerețe au încercat să se pună în locul celor care au trăit acele vremuri?! Și să nu uităm că gen’ 30 a fost prima generație necondiționată istoric, a fost prima generație care a avut propria libertate spirituală de creație. E foarte fain să stai acum liniștit și să arăți cu degetul... Am votat pentru Eliade pentru că dezvoltarea mea spirituală i se datorează în totalitate și pentru că, în urmă cu ceva ani, când m-am prezentat ca fiind
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
că gen’ 30 a fost prima generație necondiționată istoric, a fost prima generație care a avut propria libertate spirituală de creație. E foarte fain să stai acum liniștit și să arăți cu degetul... Am votat pentru Eliade pentru că dezvoltarea mea spirituală i se datorează în totalitate și pentru că, în urmă cu ceva ani, când m-am prezentat ca fiind din România, un om pe care il vedeam pentru prima data in viata mea mi-a zâmbit, și mi-a întins mină
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
bar de “expats” super! Salutari G Muncă nu este un drog. Drogurile produc iluzii. Muncă produce bani. Banii nu șunt iluzii. Muncă nu este un drog. Paradoxal pentru tine studiul este un drog. Are toate simptomele, de la genul de “satisfacții spirituale” la dependența și halucinații. cand am inceput facultatea, ai mei mi-au zis să nu muncesc decat în anii terminali și doar în domeniul meu, tocmai pentru a nu o lua pe arătura apoi.. e groaznic să nu faci ceva
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
-i disprețui pe cei cu coloana vertebrală dreaptă, a șchiopilor care se simt insultați de performanța celui ce aleargă sau face salturi în fața lor. Străvechiul, universalul reflex omenesc care-i opune pe estropiați indivizilor valizi translează și în lumea valorilor spirituale: "Știți care e visul scriitorului colaboraționist? Simplu! Acela ca toate personalitățile preeminente ale culturii universale să fi fost colaboraționiste. O aflăm fără surpriză, dar cu încîntare, de la aceeași voce, pornită pe panta unor confesiuni de nimeni cerute, dar înalt-edificatoare" (e
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]