246 matches
-
o asociație care are ca scop sensibilizarea profesioniștilor din sănătatea mentală, a doctorilor și a asistenților asupra experiențelor extraordinare sau neobișnuite. Aceasta apropiere se reflectă în conținutul romanelor sale, cum se vede în cazul românului "Tanatonauții", care propune o versiune spiritualista a experiențelor din apropierea morții, sau în piesa de teatru "Nos amis leș humains", care povestește despre răpiri efectuate de extratereștri. Știință, paranormalul și spiritualitatea influențează numeroase române ale sale. Bernard Werber este unul dintre cei mai citiți autori francezi la
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
care a dat un mare număr de minți științifice briliante. Este cunoscut pentru românele, pentru eseurile, povestirile, literatura de călătorie, scenariile sale de film. Dacă la începutul vieții a fost un umanist, a devenit la finalul ei interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia și filozofia mistica. Huxley s-a născut în Godalming, Surrey, Anglia. Era fiul scriitorului Leonard Huxley din prima căsătorie cu Julia Arnold și nepotul celui mai fervent apărător al lui Charles Darwin, Thomas Huxley. Fratele său
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
jurnal și povestirea în ramă. Găsirea unor echivalente cinematice ale acestor procedee literare a fost foarte dificilă." Deși filmul adoptă ca tematică ceea ce este în roman, două schimbări majore au fost făcute în structura conflictului în timpul procesului de adaptare: conflictul spiritualist al filmului a fost eliminat, iar povestirea modernă în ramă a fost înlocuită cu scena în care Borden așteaptă să fie spânzurat. Priest a aprobat adaptarea, descriind-o ca fiind "un scenariu extraordinar și strălucitor, o adaptare fascinantă a romanului
Prestigiul (film) () [Corola-website/Science/316651_a_317980]
-
alte încercări de lansări de reviste precum “Lumină Creștină” (1991) , intitulată “primul magazin bisericesc pe înțelesul tuturor”. Artur Silveștri revine la suprafață vieții publice în anul 2002, ca promotor de proiecte culturale, sociale și ecologice, puternic impregnate de un caracter spiritualist și atașat "tradiției". Artur Silveștri a lansat, de asemenea, mai multe programe culturale, dintre care “Document de epocă” (prin care se încurajează redactările de memorii scriitoricești și publicarea de manuscrise inedite) și “Modele și exemple” (al carui scop este de
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
apărut un volum care face parte dintr-un vast proiect în opt volume, inițiat prin 1970 și rămas pe șantier. Este O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, lucrare teoretică, de erudiție și speculație culturologică, concepută într-o viziune spiritualistă și noologică. O amplă introducere cuprinde o critică a modelelor utilizate tradițional în istoria literară și antropologia culturală, propune o metodă și oferă - cumva pe urmele lui Blaga, dar în dezacord cu modelul din Trilogia culturii - o tipologie (după A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
Israel, cât și În diaspora, activitățile științifice, culturale și educative au beneficiat de crearea, În 1925, a Universității Ebraice din Ierusalim. Deși s-au exprimat, față de acest sionism, reticențe sau chiar opoziții, generate de ortodoxia religioasă sau de o etică spiritualistă, acestea au rămas totuși minoritare și fără influență practică asupra evenimentelor. Dimpotrivă, datorită succeselor repurtate, recunoașterii statului și sprijinului politic obținut, aceste curente de gândire au beneficiat de o audiență pe care, cel mai probabil, n-ar fi atins-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
e nostalgie, este și ea precară. Aceste condiții ne-au dus spre conținutul capitolului dedicat luptei pentru sens, ce constituie nucleul central al acestei expuneri. Nu am voit totuși ca propunerea noastră să fie schimbată pentru o reîntoarcere la tematici spiritualiste tipice orizontului cultural al ultimelor decenii. Hermeneutica comportă o amplă inserare în contextul noilor limbaje și însăși dimensiunea angajării se întemeiază conștient pe confruntarea cu logicele interne ale puterii, indiferent de modul în care sunt concepute. Totodată, nu este intenția
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cărei conștiință riscă să o piardă, dacă nu cumva a și pierdut-o. Fără coloratură confesională, fără tezisme cu iz de tămîie și cu vanități abia camuflate, arta lui Dorel Zaica, pictura sa, în speță, se înscrie într-o tendință spiritualistă mai largă în care miza fundamentală nu este clamarea unui anumit tip de credință, ci reconstrucția legăturilor dintre om și ierarhiile cerești. Reflexul plastic al unei asemenea atitudini este rigoarea caldă a formelor, frumusețea proporțiilor, rafinamentul cromatic și, nu în
Dorel Zaica, între materie și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7325_a_8650]
-
de-a privi și a-și esplica lumea. Interesantă a fost dezvoltarea opiniei cumcă tot ce omul nu pricepe el esplică în mod metafizic, dar cu cât esperiența crește și terenul celor necunoscute devine din ce în ce mai mic, cu atâta ideile metafizicei spiritualiste se retrag pe terenul, necunoscut încă, în care se apără ca dintr-o cetate în contra înaintării line a esperienței și a deducerilor acesteia. Pentru a nu anticipa convingerile intime ce fiecare din public și le formează despre lume și omenire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi scris în mod foarte clar și de-a fi tratat cestiunea înarmat cu toate cunoștințele necesare. Drept vorbind, puțini scriitori români s-ar putea lăuda cu asemenea calități. Dar aceasta nu este numai părerea noastră. Un profesor de filozofie spiritualistă din Bruxelles a spus, la citirea manuscriptului încă, că rar a întîlnit pîn' acum o carte de filozofie materialistă mai clară, mai consecuentă și mai sinceră. Profesorul din Bruxelles e departe de-a împărtăși ideile autorului român, cu toate acestea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață, idee, imaterialul spiritualiștilor, și mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud sufletul sau spiritul - la Lucrețiu, spiritul dă impuls sufletului care comandă trupul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dintre bocancul infanteristului și teritoriul cucerit. E timpul să uite asta. Ocupația banului și a comerțului este una pașnică, permanentă și subtilă. De aceea ,,teoria succesiunii coexistente a deplasat accentul de pe înțelesul teritorialist al centrului mișcării civilizațiilor spre un înțeles spiritualist (...). Este prima eliberare majoră de modelul hegemonic al înțelegerii dinamicii civilizațiilor pe care l-a propus englezul Mackinder"18. După cum se poate intui, strategia identitară deschisă pe care o adoptă acum marile națiuni funcționează, în primul rând, ca o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ca disciplină independentă, fără obligația de a se supune teologiei. Roger Bacon îsecolul al XIII-lea) propune o știință experimentală. Dante îsec. XIII-XIV) și Marsile din Padova îsec. XIV-lea) preconizează despărțirea spiritualului de temporal. Desigur, această gândire rămâne idealistă, spiritualistă, creștină în fondul său. Forma presupune discuții în universități, expuneri comentate, discutate, precizate, formatate și recopiate de studenți. Cărțile sunt scumpe - echivalentul unei luni și jumătate din câștigul unui meșter constructor, pentru un singur volum -, circulă puțin, sunt rareori fiabile
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Calvin intitulate Contra sectei fantastice și furioase a Libertinilor care-și zic spiritualiști, în care unii văd niște atacuri în regulă ale unuia sau altuia fără ca vreun nume să fi fost totuși citat. De asemenea, gustul pentru secret al libertinilor spiritualiști care a împiedicat ca detalii ale gândirii lor ori ale practicilor lor să ajungă până la noi. Riscul înfruntat în epocă interzicea practic orice publicitate în jurul activității eretice, care ducea inevitabil la rug. Nimeni nu riscă să facă publice niște afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zeii, iubirea și faptele bune, simulacre și imagini, muzică și justiție, monarhie, viziuni, pipăit... Sistemul epicurian n-a lăsat nimic la o parte: fizica, etica, religia, epistemologia, estetica, politica - viziunea asupra lumii propusă de filosoful Grădinii oferă alternativă integrală gândurilor spiritualiste, idealiste și analiste care triumfă odată cu creștinismul. Este de înțeles că doctrina lui Epicur a devenit simbolul a tot ceea ce trebuie detestat: hedonismul, materialismul, necredința. De asemenea, se cunosc motivele pentru care corpusul epicurian constituie un adevărat rezervor de idei
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață, idee, imaterialul spiritualiștilor, și mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud sufletul sau spiritul - la Lucrețiu, spiritul dă impuls sufletului care comandă trupul și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
simbolicul, prin etimologie și funcție, este ceea ce leagă omul de om. Imposibil așadar să înțelegem imaginile fără a amesteca registrele sufletului și trupului. (E simptomatic faptul că un marxist declarat ca Walter Benjamin a trebuit să recurgă la un vocabular "spiritualist" pentru a caracteriza opera de artă. Ce altceva este faimoasa lui aură dacă nu materia palpabilă a unui suflet dacă nu cumva este sufletul impalpabil al unui trup, cuvântul latin desemnând suflul, exhalarea sau expirația?) Era foarte îndreptățită distincția conceptuală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
hindușii perspectiva radiantă, chinezii și japonezii perspectiva zborului de pasăre, bizantinii înșiși perspectiva inversată. S-a spus despre icoana tradițională că este lipsită de profunzime. E drept că Bizanțul și, în parte, Occidentul latin au moștenit interdicțiile plotiniene specifice fizicii spiritualiste a ultimilor gânditori greci. Plotin (205-270) interzice profunzimea, fiindcă aceasta este materie, ca și spațiul și umbra. A limita totul la prim-plan, plan unic, înseamnă a favoriza viziunea intelectuală a Ideii, a Divinului în Imagine 78. Este totuși îngăduită
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
exact, voi apela, acolo unde este necesar, la recentele teorii ale complexității (v. secțiunea a II-a). Consider că prin acest tip de abordare putem contribui la dezvoltarea unei noi paradigme a modernismului care, prin orientarea fățiș antimaterialistă (și, adesea, spiritualistă), nonnewtoniană și descriptivă (mai puțin explicativă), are toate șansele să se impună în viitor ca model alternativ de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși este reprezentat de fenomene complexe. Dat fiind că voi folosi metodele morfologice, demersul de față este implicit de natură structuralist-fenomenologică; prin teoriile morfogenetice se coagulează o paradigmă de esență spiritualistă, calitativă, considerată, cel puțin la nivel metodologic și conceptual, la fel de importantă precum revoluțiile (din știința fizicii) einsteiniană și cuantică ale secolului trecut. Consider că aplicarea acestei paradigme inovatoare pe tărâmul științelor socioumane nu poate fi decât fructuoasă. 3.2. Teoriile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
explicații și, mai ales, înțelegere asupra multitudinii de fenomene aparent dismorfice. Teoriile elaborate de acești autori marchează o schimbare de paradigmă, prin aprofundarea din punct de vedere calitativ al cercetării. Printre alte aspecte, această turnúră este de esență uneori declarat spiritualistă. Orizontul teoretic urmărit nu mai constă doar în studierea atomilor, aștrilor, quarcilor sau a quasarilor, ci și în cercetarea lumii în care trăim și a obiectelor și fenomenelor înconjurătoare, atât de familiare nouă încât devin insesizabile. Fenomenele aparent banale dovedesc
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și chimice dezvoltate în organismele respective (de unde deducem, printre altele, că "vitalismul" se află într-un raport de contradicție cu "mecanicismul"); d) implicit, spiritualismul, prin care se face o distincție de natură (nu de grad) între spirit și corp. Principiul spiritualist indică și o recuperare, în cadrul modernității contemporane, a unei stări specifice Iluminismului timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine obișnuință impusă; iar libertățile cetățenești tind să ne conducă spre un tărâm al moralei deontologice, de factură feministă, spiritualistă, spre o etică bazată pe "grijă", care înlocuiește morala tradițională fundamentată pe "reguli" (conform cu Miroiu M., 1995). Controlul social poate presupune aici restrângerea unor libertăți și drepturi. 4. Dat fiind că orice drept produce și obligații conexe, se prea poate
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de mult, dar publica atât de puțin și, fiind în orice caz cel mai filolog dintre amândoi, căuta să adune detaliile determinante pentru definirea cadrului epistemologic al științei religiilor. Exemplificăm la întâmplare: conflictul dintre interpretările materialiste (azi spunem reducționiste) și spiritualiste, interpretarea fenomenului în sine, impasurile istoricismului și psihologismului, raportul dintre mit și poezie, divergența dintre studiul istoric (idiografic) și studiul sistematic (nomotetic), legătura dintre mit și limbă ca structuri, istoricizarea simbolurilor, condiționarea formației religioase asupra viziunii despre lume și istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
psihologie interculturală rămîne totuși modelul lui G. Hofstede, din care o dimensiune (individualism-colectivism) a fost îndelung analizată în cadrul volumului de față. 9.11. Teorii clasice asupra valorilor 9.11.1. Teoria personologică a valorilor Eduard Spranger a fost adeptul școlii spiritualiste de psihologie, școală care și-a cîștigat renumele prin reprezentanții săi Jaspers și Binswangner. Lucrările lui Spranger din 1929 au inspirat elaborarea în 1931 a primului instrument de studiu al valorilor, conceput de G. Allport și Vernon. Această scală de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]