57 matches
-
cripto-teologică a influențelor subiectivității și limbii, care se întrepătrund. Ceea ce este de remarcat este oglindirea aproape perfectă a ideilor esențiale critice ale jurnalistului Lippman și ale poetului Eliot, un aspect care probabil va îngrozi adepții Noului Criticism, mai ales că spiritualistul estetic Eliot poate ajunge să facă parte din aceeași categorie ca și spiritualistul materialist Lippman. Întâmplător, apelul făcut de ei la o literatură transcendentalistă și la un jurnalism care transcende subiectivitatea, s-a produs în același timp, în anul 1920
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
domeniu de aplicație implicit, sufletul s-a aflat în centrul atenției teologilor, cei care sădeau și cultivau credința creștină în conștiințele oamenilor. În aceeași perioadă, printre reprezentanții științelor naturii se răspândise o reținere față de termenul de psihologie, ca fiind unul spiritualist, neavând ce căuta pe masa de lucru a naturaliștilor. Un interes crescând pentru psihologie s-a manifestat în rândurile dascălilor, ei fiind aceia care făceau instrucție elementară cu copiii sau cei din învățământul universitar, în cadrul edictelor papale, etc. Era un
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cât de mic de autoritate academică. Istoric, tot în această fărâmă se află inclusă o mică parte din ceea ce, anterior, a fost doar cauza profesională a unui șaman vrăjitor, a trimisului unui Atotputernic și a puterilor sale divine, a unui spiritualist ocult, etc.; exagerată ar fi, abia, aprecierea că psihologia, în aplicațiile sale asupra conștiinței și destinelor oamenilor, poate face abstracție de acest trecut, că psihologului îi sunt străine toate ipostazele profesionale ale acelor care, anterior, într-o formă primitivă, au
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tuturor acestora. În orice parte de lume civilizată nașterea psihologiei se raportează la succesele de până atunci realizate atât în științele naturii, cât și în filosofie. Ele făceau parte din imensul efort făcut în direcția depășirii tendințelor metafizice sterile sau spiritualist vitaliste, de a da respectivelor reușite un mesaj pozitiv caracteristic, inspirat de perioada renascentistă, completată de cea iluministă, dar susținută de tot ceea ce anterior s-a acumulat în istoria societății omenești. De fiecare dată istoricii au știut să accentueze însemnătatea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a percepe tehnica era cu siguranță atinsă de cel puțin patru din cele cinci păcate pe care le-am amintit. În buna tradiție a lui Descartes și Bergson, de Gaulle era dualist (el separa gîndul de materie, intuiția de mașină), spiritualist antitehnic (mecanica aservește sufletul), umanist instrumental (mașinile nu sînt decît mijloace supuse voinței noastre), individualist într-un anume sens (prin singurătatea celui care conduce). El nu era din fericire destul de optimist ca să cadă în capcana esperanto-ului modernist, și nici
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cărturar sterp și anapoda cu veritățile cele mai simple și mai evidente, cât și cu lucrurile din preajma ta, cu sensul și necesitatea lor cea mai apropiată; purtând la subțioară, pe la popotă, spre prosteala noastră, tomurile de metafizică ale filo zofului spiritualist Maine de Biran, cu care plecase În răz boi ca Într-o vacanță, dar lăsându-și oamenii din tabără plini de râie și de păduchi exantematoși. Locotenentul Brațu Aurel sta În mintea mea de atunci la antipodul moral al soldatului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înțelege sufletul ca un principiu independent de materia organizată și care-i supravețuiește. Aceasta mai ușor o putem concepe a priori; științificește e cam greu de a o proba și spiritualicește niciodată n-am probat-o. În școala lor filosofică, spiritualiștii s-au servit de idealismul lui Platon, de misticismul lui Sf. Augustin și de al altor părinți ai bisericei, și în sfârșit de ideile înăscute ale lui Descartes. Această ultimă teorie servește de bază științifică spiritualismului. Sunt trei teorii ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din oameni de diferite colori politice și straturi sociale, din diferite ramuri ale neamului nostru: români, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, macedoneni, în sfârșit, din atâtea elemente disparate și eterogene, din oameni cu doctrine religioase și științifice opuse: atei, teiști, creștini, panteiști, spiritualiști, materialiști etc., ca toți aceștia, zic, să ție casă bună împreună atâta amar de ani, fără ca între dânșii să se fi ivit cel mai mic conflict. Dar tocmai diversitatea aceasta de aptitudini și de îndeletniciri, eliminând concurența, a menținut unitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dintre cei mai mari gravori de la Renaștere încoace, firește, ar fi uimit pe contemporanii săi28. În 1796, British Critic denunță "gustul detestabil" al "fanteziei depravate [a lui Blake] [...] care substituie diformitatea și extravaganța forței și expresiei"29. Garth Wilkinson, un spiritualist, descria cîteva desene ale lui Blake (pe care le-a văzut în 1838) ca fiind "inexprimabile și abominabile [...] întregul sau om lăuntric trebuie să fi fost într-o condiție monstruoasa și deformata"30. The Anti-Jacobin Review a considerat desenele lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nouăsprezecelea, când, în spațiul romanului și povestirii senzaționaliste, se petrecea adeseori fenomenul „amestecul dintre investigația polițistă și detecție” (Worthington, 2005: 143). Nu trebuie să ne mire că lecturile recente îi așază în același plan pe „văzătorii de stafii, detectivi și spiritualiști” (Smajic, 2010). În anii 1930, termenii erau ușor modificați, dar neadecvarea continua să reprezinte un factor inhibitor. Scriitorul era prins în capcana ambiției de a se sustrage etichetărilor negative, construindu-și propriile poetici și încercând să arunce în derizoriu creația
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
cum să-i fi tradus versurile. ,Limba din Bayreuth" e cea vorbită de părinții lui Pasternak în locuința lor berlineză din Bayreuthstrasse, dar - în subsidiar - Boris se joacă și cu opoziția dintre limbajele muzicale preconizate de romanticul Wagner și de spiritualistul Skriabin. Cât privește impresia covârșitoare pe care i-au produs-o versurile Țvetaievei, printre care și Poemul Sfârșitului, ea va fi confirmată și de o scrisoare târzie adresată Ariadnei Efron - la multă vreme după decesul mamei sale; de pe acum entuziasmul
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
rațiuni deviate, eșuate în excrescențele abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în acest sens avea dreptate Michel Foucault să vorbească despre rolul funest al rațiunii ce-și depășește măsura, fanatizîndu-se, uzurpîndu-și propriul statut. în realitate, între polul rațional și cel spiritualist nu există un clivaj irezolvabil, ci o întrețesere de fire conturînd o unitate superioară ce se cuvine a se regăsi în perspectiva unei culturi responsabile. Dacă unii filosofi ori oameni de știință au refuzat transcendența iar unii teologi au excomunicat
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
s-a crezut dator să polemizeze cu toate ideologiile care amenințau progresul și chiar ființa națională (uneori chiar în numele ei!). I-a combătut deopotrivă pe tradiționaliștii ca Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, pe ortodoxiștii ca Nichifor Crainic, pe adepții legionarismului, pe spiritualiștii din noua generație, pe marxiștii, mai mult ori mai puțin naivi, pe antiliberalii de toate spețele. Lovinescu era un burghez atașat valorilor morale ale umanismului occidental, format la școala clasicismului greco-latin, dar atent la mutația valorilor, la nou, la modernitate
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
O perie mai mare decît Casa Scînteii acoperă coloana rezervată ilustrului scriitor-gînditor-aspirant politic". Ca și: "C. I. Gulian, cioclul filozofiei românești, se ocupă acum de... mituri. Într-o cronică ce se vrea "a ideilor", intitulată polemic "Spiritualizarea primitivilor și primitivizarea spiritualiștilor", îndrăznește să combată tezele "interpretului misticizant" Mircea Eliade. O face ca la București. Ca la Academia lui. Cu argumente din Lenin. De altfel, după moartea lui Stalin, aceasta e moda. Lenin devine acum referința supremă. În Lenin se găsesc bazele
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
artistic actual, după cum nu este nici inocentă în ceea ce privește mesajul moral și semnalul ideologic lansate de aici. Ambele generații, de departe cele mai coerente și mai puternic structurate, reprezintă, în arta românească de astăzi, două tipuri de angajament: generația șaptezeci, unul spiritualist, cu o tentă neotradiționalistă în general senină și relaxată, însă foarte dinamic în gîndire și în limbaj, iar generația optzeci, unul asimilabil experiențelor postmoderne, integrator și sincronist.
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
a se trăda prea mult, recurge la o "mediere", la un compromis între vederile d-sale intime și cerințele instanțelor diriguitoare. Rezultă hibrizi între spiritualitatea religioasă de fond și doctrina marxist-leninistă, atee, propagandistică. Astfel Claudel, deși se recunoaște că e "spiritualist", se vede împins către polul opus, al materialismului fie și poetizat: "Poate să pară stranie, dar e perfect explicabilă dorința acestui spiritualist de a atinge o inimă a materiei. În această privință poetul se aseamănă atît de mult cu Teilhard
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
hibrizi între spiritualitatea religioasă de fond și doctrina marxist-leninistă, atee, propagandistică. Astfel Claudel, deși se recunoaște că e "spiritualist", se vede împins către polul opus, al materialismului fie și poetizat: "Poate să pară stranie, dar e perfect explicabilă dorința acestui spiritualist de a atinge o inimă a materiei. În această privință poetul se aseamănă atît de mult cu Teilhard de Chardin, gînditorul foarte actual, fiu al aceleiași eclezii, care vedea și el în materie elementul vital de care «nu putem suferi
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
într-un fel foarte personal, creînd un sunet și un montaj puternic originale, care pot să nu placă neapărat, dar care îi creează scriitorului un loc aparte în proza contemporană. Un loc depărtat deopotrivă față de fanaticii formei, dar și față de spiritualiștii fără formă, nedigerabili. în proza din care am citat la început e vorba despre o fată foarte frumoasă, Elena, aflată în ziua nunții ei, într-un sat din Munții Pindului. Armânii îi spun Lena, grecii, Heleni. E atît de frumoasă
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
meu." Majoritatea poveștilor sînt reale, ni se spune și ni se repetă. Mare parte par să fie chiar autobiografice, vorbesc despre experiența unui est-european aflat la Antipozi, în Noua Zeelandă. Un est-european cu preocupări ezoterice, un universitar în domeniul antropologiei, un spiritualist și un scriitor. O mulțime de date reale, interesante, concrete. Și totuși, oricît de nude ar părea aceste date, oricît de sec ar fi ele prezentate, niciodată nu există singure, niciodată povestea nu trăiește ca atare. întotdeauna se simt, explicit
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
ultimilor zece ani nu s-a schimat în mod radical, catolicismul este încă religie națională cu peste un milion de credincioși, urmat de evaghelism cu un număr de 52.000 de persoane. Din totalul populației cehe, 10 % s-au declarat spiritualiști, în timp ce aproape jumătate au refuzat să răspundă la întrebările privind credințele religioase.
15.000 de cehi s-au declarat cavaleri Jedi la ultimul recensământ () [Corola-journal/Journalistic/67795_a_69120]
-
lipsit ceva vreme. - Da' ce, mi-am pierdut mințile. Acum ar trebui să fiu undeva cu Castorul, să ne cuibărim, să-l privesc cum își aprinde Pipa și ia uite unde sunt, cu un slugoi sau ce-oi fi tu, spiritualist, statistician, la urma urmei, ce ești de fapt, Roger... ? - Să te cuibărești? Roger are tendința să țipe. Să te cuibărești? - Mexico. E doctorul, oftează cu piciorul prins în vasul de toaletă și cagula pusă șui. - Bună, nu ți-e greu
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
făptuirea crimei lor recunoscuseră degetul Domnului. Cerură un preot să se spovedească.“ Despre acel straniu eveniment vor relata și alte ziare europene, unele Însă manifestînd o reținere mefientă, ceea ce era doar efectul pătrunderii puternice a pozitivismului În cercurile burgheziei progresiste. Spiritualiștii declaraseră - influența lor fiind covîrșitoare - că acel caz admite forța magnetică incontestabilă a omului. În final pronunțase și celebrul Kardeck, o autoritate absolută, omul care se afla În comuniune cu forțele Întunericului. POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL CELE ce urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
făptuirea crimei lor recunoscuseră degetul Domnului. Cerură un preot să se spovedească.“ Despre acel straniu eveniment vor relata și alte ziare europene, unele Însă manifestând o reținere mefientă, ceea ce era doar efectul pătrunderii puternice a pozitivismului În cercurile burgheziei progresiste. Spiritualiștii declaraseră - influența lor fiind covârșitoare - că acel caz admite forța magnetică incontestabilă a omului. În final pronunțase și celebrul Kardeck, o autoritate absolută, omul care se afla În comuniune cu forțele Întunericului. POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL CELE ce urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Petroff din 1903, deschisă prin articolul-program al lui Macedonski „Spre ocultism. Orientări ulterioare spre teozofie și filozofie socială“, articolele lui D. Karnabatt ș.a.m.d.). Prin filtrul filozofiei existențialiste germane sau ruse, ele vor fi recuperate - în alt plan - de spiritualiștii „tinerei generații” interbelice și de suprarealiști, după cum cultul efemerului, al noutății și originalității, citadinismul vor renaște agresiv în interiorul curentelor de avangardă. A vorbi despre o „poezie de cunoaștere” simbolistă (Lidia Bote) este oarecum inadecvat: avem de-a face cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
val” (în care intră, deopotrivă, nume precum Milița Petrașcu, Felix Aderca, B. Fundoianu, M.H. Maxy) va aclimatiza și asimila noile curente radical-moderniste, impunîndu-le atenției unor cercuri mai curînd rezervate (de la criticii post-maiorescieni și de la tradiționaliștii autohtoniști ai Gîndirii pînă la spiritualiștii eclectici, vitaliști ai „tinerei generații”). Unii dintre ei (Vinea, Maniu, Fundoianu) sînt naturi amfibii, melancolice și fantaste, puternic marcate de estetismul simbolist sau decadentist. Fundoianu recuperează „monografic”, într-o matrice argheziano-bacoviană cu ecouri din neo-bucolismul lui Francis Jammes (dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]