89 matches
-
de cumetrie” n-o voi stinge și nici lepăda, ștafeta obiceiului predând-o liniștit copiilor și nepoților mei. Halal! ... Biata mamă luă în treacăt 2-3 dumicați și își continuă curățenia casei începută cu o zi înainte, se afla în faza „spoitului cu bidineaua” iar pe mine mă reținuse de la joacă ca să car apă cu donicioarele cu capac de lemn, apă rece și curată, de la puțul fraților Dăncilă ai Căciulanului, amândoi jertfiți în ultimul război pe altarul patriei recunoscătoare și în amintirea
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
azi. „Plecă și asta așa de repede! cugetă Mărgăreta mai mult pentru sine, dar cu referire la lăiața tânără. Nici nu terminai de vorbit ce aveam cu ea. Da, lasă că mai vine ea! Vream și o căldărușă de aramă spoită, cum am văzut la popa Vanghelie, aia care o duce cântărețul Crăcănel, la Bobotează, în care oamenii aruncă banii. Fierbi în ea orice fiindcă nu coclește. Și ce mânuelnică e!” - Dacă o momiși cu ciorbă de găină, mai trece ea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
ca pisica în dreapta și nu v-ar fi prea la îndemînă dacă, prin veleități de curaj, ați fi scrîntit-o de totului tot cu opoziția. Trăim într-adevăr într-o vreme anemică, cu sufletul în gură, vreme bătrână ca o cochetă spoită și fără de inimă. În așa vreme și din secta rusească mai sus pomenită se poate face ceva; ea e preferabilă perversității nude și va fi aprețiată, dar - în parantez fie zis - în măsură cu modestia ei. Dacă "Presa" voiește să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-un regim de restricție, se apelează, diversionist, la subiecte delicate ale aceleiași dramatice istorii românești, urmărindu-se, în fapt, profit de imagine, altfel greu de obținut prin raportarea onestă la adevăr. Dacă puterea pentru întreținerea unei fețe cît mai spoite se ferește a se atinge de cazul Antonescu are totuși dibăcia delegării acestuia falangelor extremiste mai ales uneia dintre ele în stare a produce perdeaua de fum necesară intoxicării. Pentru spiritele avizate, rolul mareșalului nu este unul de exploatat conjunctural
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pe când pe-adevărații viteji îi mâncă corbii Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite Ca neamului să-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii îmbălsămiți ca mumii Pot trece tineretul în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înfige ochii în privirea [mea], cercuin- du-mi ochii cu vânăt, pielița cu gălbeneală - galbenă luminare de ceară care arde unei zâne ce s-a stins, pe care lumea n-o mai adoră. 4 2254 Văzut-ai tu oare mort spoit - un roșu brut pus pe pielea galbenă a unui mort și - sarcasm înfiorător al vieței - din funduri adânci turburații ochi de gheață amorțiți ca o rază turbure? Ei bine, acel chip s-a sculat... acel chip îmblă pe pământ... acel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2 (Elemente de istoria românilor sau Dacia și România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București, 1863; Curs întreg de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2 (Elemente de istoria românilor sau Dacia și România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București, 1863; Curs întreg de poezie generală, I-IV
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
temperat de accente melancolice, pesimiste chiar: „Câte Însă mizerii care lipsesc la noi nu sunt ascunse În fundalu[l] acestui tablou splendid!... Civilizațiunea [...], din cauza impedimentelor și eronatei organizări a societății, a perfecționat numai o parte din oameni, cei mai mulți sunt numai spoiți, și simțul natural, perind supt această mască fără fond (subl. ns.), lasă un gol ce-l ocupă superficialitatea și minciuna”. Ochiul moralistului identifică „egoism”, „indiferență”, „profanațiuni”, „viclenii”, „șaralatanii”: Însă accentele elegiace sunt abandonate subit. Boerescu părea să găsească În progres
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
viața literară românească și să publice scrieri originale și traduceri ale celor mai bune opere literare străine. Heliade și-a tipărit în coloanele gazetei multe articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general între două ordii și nația sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre
PROPRIETARUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
să publice scrieri originale și traduceri ale celor mai bune opere literare străine. Heliade și-a tipărit în coloanele gazetei multe articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general între două ordii și nația sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în
PROPRIETARUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din băteliște un car cu var de la Bicazul ardelean ori chiar munteni de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe cu linguri de paltin, iar lipovenii din Manolea, răsaduri și harbuji. Gospodarii de la Probota, din Sîndeni, din Siliștea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
improvizate, toate crescute peste noapte. Târgoveții, veniți de prin alte ținuturi, își vindeau marfa direct din căruțe. Simigii grași cu șorțuri albe, rumeni în obraji de efort, se strecurau cu greu printre târgoveți purtând pe cap tăvi mari de aramă spoită, cu margini înalte de-o palmă, cărora lesne le bănuiai conținutul după aromele de vanilie, mac, chimion sau susan pe care le lăsau în urmă. Ca într-un ritual, țigani gabroveni cu cercel în ureche, cu plete negre, lucioase, unse
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
improvizate, toate crescute peste noapte. Târgoveții, veniți de prin alte ținuturi, își vindeau marfa direct din căruțe. Simigii grași cu șorțuri albe, rumeni în obraji de efort, se strecurau cu greu printre târgoveți purtând pe cap tăvi mari de aramă spoită, cu margini înalte de-o palmă, cărora lesne le bănuiai conținutul după aromele de vanilie, mac, chimion sau susan pe care le lăsau în urmă. Ca într-un ritual, țigani gabroveni cu cercel în ureche, cu plete negre, lucioase, unse
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de după-amiază imposibil de respirat În această intersecție fără umbrar și o simplă privire de-a lungul uneia dintre străzi Îți dovedește că satul e viu dincolo de ea. Sunt copii care se joacă În colbul drumului, sunt femei ocupate cu spoitul gardului cu var, undeva, În zare, un bărbat cu pălărie traversează drumul călare pe o bicicletă semicursieră. Din spatele casei mohorâte și decorate cu o cutie poștală, deci de pe drumul perpendicular pe cel de-a lungul căruia tocmai ai privit, apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
financiar contabile, de genul celor evidențiate, în timp, de Rapoartele Curții de Conturi“? Ce înseamnă „prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri“?!? Nu am de gând să continui comedia. Sigur că toată lumea știe ce se află îndărătul paravanului spoit hidos, ca la bâlci. Obsesia obsesiilor: Traian Băsescu. Pentru răfuiala cu un om, pentru ambițiile politicianismului dâm bovițean, pentru capriciile vinovățiilor răzbunătoare ale câtorva agenți (și agenții) de putere, majoritatea parlamentară a României e gata să dea la fiare vechi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
semănate, grâul trebuia secerat, cartofii trebuiau prășiți, culeși, duși în pivniță, iarba trebuia cosită de două ori, o dată pentru fân, apoi, toamna, pentru otavă, fructele trebuiau adunate, transportate în pătul. Mai existau zaplazurile care putrezeau și trebuiau reparate, merii trebuiau spoiți, altoiți și tratați. Toate acestea, și altele, cereau zile serioase de lucru, iar "unchiul George" nu prea era dispus să plătească. Se va fi gândit, oare, că ducerea mea la liceul "Spiru Haret" îi permitea să-i ceară tatei, drept
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-i dispăruse din casă, la un tânăr fecior, și, tocmai când i se pare c-a dat de el în pantalonii lui, apare bărbatul ei. Afară era deja beznă, noroc că înăuntru totul era iluminat cu electricitate, iar pereții, proaspăt spoiți, rămăseseră curați și albi. Motivul pentru care năvăleau tot felul de oameni la Băile Grivița era, pe de o parte, reclama din Universul, ziar popular, citit, cum spuneau redactorii lui, și-n mahala, dar și la Palat, iar, pe de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nea Cercel, Nicu își dorea din toată inima să-i fie mama acasă ca să-i arate ce cumpărase, dar găsi casa goală și rece. Aprinse focul în soba de tinichea din bucătărie și-n cea din casă, de la care pereții spoiți cu var începuseră deja să se afume, și plasă colivia pe pat. Ființa pestriță dinlăuntru era liniștită, mai mult dormea. — Vrei să mănânci? Vrei să bei? o întrebă Nicu și auzi din mintea lui că Pestrița nu dorește nimic. — Vrei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe cel al bărbaților, iar densitatea de biserici, pe cel al caselor! Din cauza mirosului și a pericolului de a patina în „norocul” oferit cu dărnicie de zecile de asini, am refuzat să urc sau să cobor cele 588 de trepte spoite, nu, pline cu balegă. Riscul era cu atât mai mare, cu cât nu au apă potabilă și aș fi fost nevoit să mă spăl cu vin, care, pe insulă, curge din plin. Lăsând gluma la o parte, am fost impresionat
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
al Bucureștiului. Loc binecuvântat unde se chercheleau toptangii. Erau violate servitoarele. Se zdrobeau, de lutul mustind de scuipați, acrobații pe frânghie. Clienții ce aveau inimă în ei plăteau cîte-un galben pentru a fi sloboziți în niște încăperi strâmte, de uluci spoite, putîndu-se foarte bine nimeri a fi ori bordeluri, ori lepozerie. Iar pehlivanii turci își jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Arvinte. Se dovediseră expeditivi. Era 12,35, bineînțeles, noaptea. Parcurseră restul distanței către Vizuină pe jos, cu mâinile în buzunare, cu aerul unor gentlemeni neșifonați de cea mai mică grijă, pudrând în urmă o dâră de bună dispoziție, pe ulicioara spoită, în culori de Ev Mediu, de pâlpâirile unei luni capricioase și dezinhibate. Cum dezinhibat, din gangul de la numărul 26, aproape că se prăvăli peste ei și aproape îi împrăștie pe pavaj, un grăsan. În sacou cu nasturi metalici și oribili
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vreo suta-două de suflete. Se lipiseră și gunoierii. Trăgeau spre bordeiul lui Grigore. Ei între ei se înțelegeau. Odăile lor erau joase, făcute din chirpici, nu le păsa, obișnuiți cu traiul prost. Unul, Tănase, ședea mai bine, avea gospodărie curată, spoită totdeauna cu var, că luase muiere vrednică, nu ședea. El tot pe la Stere petrecea. Îl vorbea pe cîrciumar: - Ăsta ne cumpără pe toți! Unii n-aveau de unde să-l știe pe negustor. Gunoierul le povestea cum picase într-o seară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
era mai mare dragul de belșugul altuia. Lina, înzdrăvenită, golise circiuma, trăsese obloanele la ferestre și acolo potrivise ospățul. Brutarul o pupase la venire, o privise - frumoasă fină își luase, n-avea ce zice! 100 Stere le-a arătat odăile spoite atunci, albe, cu perdele și preșuri, din zestrea nevestei. Meșterii lăudau: - Bună treabă, la mai mult! Să vă dea Dumnezeu noroc! Sosi și preotul, adus de Grigore, tot în trăsură, cu dascălul, cărând cazanul sfințit, de aramă, al bisericii. -Lau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiântuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte - un romanțios ce trecea fluierând sau câte - un om beat, care-n-dată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunei, femeia spoită ce sta în sticlă aprindea un chibrit spre a-și arăta fața sa unsă din gros și {EminescuOpVII 178} sânul său veșted și gol -poate ultimul mijloc de-a sufoca dorinți murdare în piepturi stârpite și pustiite de corupțiune și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]