90 matches
-
însă că în limba romînă a putut exista un apelativ cern, -ă, „pămînt negru“ (sau alt sens apropiat), cerut de toponimele, foarte probabil romînești, Cernișoara și Cernița. Sunt atestate, de asemenea, în limba romînă un apelativ cerneală („humă neagră pentru spoitul caselor“, „un fel de catran“) și verbul a cerni, „a înnegri“. Numele prezentate mai sus sunt prea numeroase și prea răspîndite pentru a fi, toate, formate de slavi. Grupul lor trebuie disociat etimologic (mai ales că unele dintre formații ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fiind sufixul -at), poate intermediată de antroponimie (a se vedea numele de persoane Cernat, Cernești, Cernătești). Cernavrusca este o formație neoslavă, lipovenească (poate un diminutiv sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un antroponim de la care s-a format numele de grup cerneți > Cerneți); Cernica este diminutivul unui apelativ romînesc ori un antroponim (atestat, în cazul mănăstirii din Ilfov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002. Heliade Rădulescu, I., Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade și Asociații, București, 1863. Heliade Rădulescu, I., Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1861. Herder, Johann Gottfried von, Histoire de la poésie des hébreux (1782-1784), traducere de A. de Carlowitz, Didier Libraire-Editeur, Paris, 1846. Herder, Johann Gottfried von, Scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2002. Heliade Rădulescu, I., Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade și Asociații, București, 1863. Heliade Rădulescu, I., Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1861. Herder, Johann Gottfried von, Histoire de la poésie des hébreux (1782-1784), traducere de A. de Carlowitz, Didier Libraire-Editeur, Paris, 1846. Herder, Johann Gottfried von, Scrieri, traducere de Cristina Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
slava în glorie și boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o traducție; faptele însă există, căci țara nu poate rămâne fără foncționari civili și militari". 63 I. Heliade Rădulescu, Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1861, pp. 65-66. 64 Se poate vedea în acest sens un document din 1823 sigilat cu pecețile boierilor Țării Românești în Hrisovul. Buletinul Școalei de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o traducție; faptele însă există, căci țara nu poate rămâne fără foncționari civili și militari". 63 I. Heliade Rădulescu, Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu și spoiții cu alb. Mister în două acte, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1861, pp. 65-66. 64 Se poate vedea în acest sens un document din 1823 sigilat cu pecețile boierilor Țării Românești în Hrisovul. Buletinul Școalei de Arhivistică, publicat de Aurelian
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. - xoraxané/xoraxaj (horahai) - rromi musulmani, spoitori, vorbitori de limbă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de corturi care alcătuiesc locuințele unei comunități de rromi nomazi? 2. Rromii nomazi se adăposteau În...? 3. Pictor român care a realizat tabloul "Țiganca de la Ghergani” ? 4. Aurarii confecționau....? 5. Poet de origine rromă? 6. Rrom care se ocupă cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal? 7. Opera literară a lui Ioan Budai-Deleanu? 8. Partea corpului de la brâu În sus a fost numit de rromi....? EXERCIȚII și PROBLEME 1. Stabiliți răspunsul corect (A-adevărat sau F-fals) din itemii cu Înțelegere duală
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lemn uscat). Pe jarul rezultat se Încingea obiectul ce urma a fi spoit, după ce În prealabil fusese frecat și curățat bine cu zgură de către femei, pentru a fi observate mai bine eventualele găuri sau fisuri. Sculele și materialele folosite la spoit erau: cleștele cu care se manipula obiectul (silaj) cu vârfurile drepte; cleștele (petaj) cu vârfurile rotunde; nicovala dreaptă și Înaltă de circa 1 metru (palos) pe care se făceau reparațiile obiectului; ciocanul, patentul; un petic de blană pentru lustruire; foalele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sobă lipită cu lut și baligă, peretele afumat de cît a ars în iarnă, soba de pe scutul lui Ahile mai mare de un stat de om, plăcile de teracotă desperecheate, au înlocuit dosindu-le pe cele noi, rîndul de sus spoit, privirile să te ferească de locul bătrîn al vidului, te ademenește, e cea mai rea femeie! îi fac vorba, capul în piept, te vei trezi, interval de tăcere veghea la sobă din flancul confuziei alcoolice, raportarea la călătorie altă confuzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de Victor Ion Popa în calitate de inspector al Fundațiilor culturale regale, ajutat de prof. Dumitru Dogaru (mai târziu de Al. Cardalea). Sosirea era fixată pentru prima duminică din iulie 1935. Momentul a sosit; satul este în fierbere, se pregătește... Casele proaspăt spoite, ogrăzile orânduite gospodărește, drumurile îngrijite, măturate de cu seară, ca și nerăbdarea din privirile tuturor, copii, tineri și bătrâni, anunțau, pentru acea primă duminică de iulie 1935, un eveniment de seamă în viața satului Dodești: revenirea unui fiu al său
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
discotecă și-ai să-l vezi că se-ntoarce tot cu mâna goală ca să-i ceară bani lu’ tac-tu. Și tocmai că spre seară a apărut Viorel, și nu cu mâna goală. Motorul adus de la Steagul Roșu din Brașov, spoit tot cu vaselină și Înfășurat În folii de polietilenă, era ancorat cu sârme răsucite de obloanele unui Aro condus de un băiat solid și roșcovan pe care-l chema Cezărică. Andrei fremăta parșiv și pervers și, după prostu-i obicei, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2 (Elemente de istoria românilor sau Dacia și România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București, 1863; Curs întreg de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2 (Elemente de istoria românilor sau Dacia și România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București, 1863; Curs întreg de poezie generală, I-IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Mahlata, la dediu Andrei, care-i un tip foarte interesant. Aici văd pentru prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se vede în țară pornirea împotriva lui Danev... Un bătrân urât ne spune că a avut un copil care a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi este prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. - Spoitorii - pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
puțin tributar conjuncturii. Ajunge în 1850 într-un orășel care se trezește la viață, aflat chiar în pragul revirimentului. Găsește aici "străduțe în pantă, curățele și pustii", dar și ceva inospitalier și fals în acest Lourdes oriental deja binișor frecventat. "Spoit, furniruit, lăcuit, pare anume făcut pentru publicitate, pentru exploatare, pentru atragerea clientelei". Acordurile inițiale de violoncel sunt imediat urmate, după cum se vede, de rânjetul naturalist și anticlerical. Ce-ar fi zis el oare astăzi, la vederea acestui parc spiritual, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
comunități. Ne-am apropia astăzi, cu ajutorul religiei populare, de trei sute. Pe măsura cerinței. Și numai pentru creștini, custodia franciscană recunoaște, recenzează și amenajează astăzi douăzeci și șapte de astfel de locuri în Iudeea și nouăsprezece în Galileea. În curând, locul "spoit, furniruit, lăcuit, anume făcut pentru publicitate, pentru exploatare și pentru atragerea clientelei" de care vorbea Flaubert nu va mai fi Lourdes, ci Disneyland. Cea mai veche din aceste amenajări standardizate, purtând marca de origine capele, grote, case, morminte are vârsta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiântuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte - un romanțios ce trecea fluierând sau câte - un om beat, care-n-dată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunei, femeia spoită ce sta în sticlă aprindea un chibrit spre a-și arăta fața sa unsă din gros și {EminescuOpVII 178} sânul său veșted și gol -poate ultimul mijloc de-a sufoca dorinți murdare în piepturi stârpite și pustiite de corupțiune și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cari-și râdeau de durerea mea. Or mi se părea cumcă-n juru-le râdeau morți a căror fețe galbene erau spoite cu roșu, ceea ce le făcea și mai înfricoșate, și mai moarte, prin contrastul între adevărul morții și-ntre simularea cea spoită a vieței. Altă dată mă pomeneam că mă uitam ore întregi în oglindă și mă strâmbam la mine singur și, când mă trezeam din asemenea atonie, mă-nfiora siguranța c-am înnebunit și teama de mine însumi. Lucrul de care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
adevărat. De ce o fi plâns acest animal omenesc nu știu. {EminescuOpVII 227} Și cu toate astea n-o desprețuiesc. Și această femeie a fost odată vergină. Și aceasta femeie a avut în privire ardoare, în surâs inocență. Astăzi - o față spoită, o rânjire pentru bani, un surâs care vrea să fie cochet și seducător și care pentru orcine din oamenii mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care pentru orcine din oamenii mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur și simplu ca mașine * ale deșertării sexuale. Dar nu! Ele surâd * cu fața lor spoită, nici * par * fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur și simplu ca mașine * ale deșertării sexuale. Dar nu! Ele surâd * cu fața lor spoită, nici * par * fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor ca să vezi aprinzîndu-se un chibrit la [a] cărui lumină zărești o față spoită, ca o mască rânjind o desfrânare absurdă, grețoasă. {EminescuOpVII 228} SOFIA - DOCHIA [" Din surâsul său un surâs sunt "] 2255 [din su]rîsul său un surâs sunt, din bucuriile sale, o bucurie sântă. In fine, n-ai văzut-o tu îmbracată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
temperat de accente melancolice, pesimiste chiar: „Câte Însă mizerii care lipsesc la noi nu sunt ascunse În fundalu[l] acestui tablou splendid!... Civilizațiunea [...], din cauza impedimentelor și eronatei organizări a societății, a perfecționat numai o parte din oameni, cei mai mulți sunt numai spoiți, și simțul natural, perind supt această mască fără fond (subl. ns.), lasă un gol ce-l ocupă superficialitatea și minciuna”. Ochiul moralistului identifică „egoism”, „indiferență”, „profanațiuni”, „viclenii”, „șaralatanii”: Însă accentele elegiace sunt abandonate subit. Boerescu părea să găsească În progres
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]