45 matches
-
și pt. masculin, și pt feminin! Am ales să pun semnul exclamării pt. că O este și pronume personal, fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
fiind prescurtarea lui Vo-"el". În loc de "Ol jiuvlea"-"femeile", ei spun "O jiuvlea". În acest caz, mintea căldărarului nu decodifică mesajul spoitorului , deoarece O este articol hotărât pentru masculin singular. Căldărarul ar aștepta articolul feminin E/I. Expresia coruptă a spoitorului este decodificată de căldărar aproximativ ca: EL femeile! Pentru că O mai însemană și EL în căldărărească, așa cum am spus mai sus. Vă închipuiți disprețul unui căldărar care aude o asemenea enormitate. Și totul din cauza lipsei lui L! Pe de altă
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Provine în idiomul spoitorilor din forma pozitivă a imperfectului nedeterminat turcesc. Formarea în turcă: la tema timpului prezent-viitor se adaugă sufixele predicative ale timpului trecut determinat. Schema: tema timpului aorist (rădăcină verbală + sufixul -(V)r) + sufixul imperfectului nedeterminat -dV (V are 4 variante fonetice
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1495362916.html [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
Este lipsit de accent propriu. Se așază înaintea substantivului și se leagă de el, făcând corp fonetic comun cu el, pentru a se deriva adverbul de mod: bilhàj, bilhàjri, bilhàjiri. A intrat în idiomul spoitorilor din limba turcă, în care este întrebuințat doar în legătură cu cuvinte adoptate din arabă. Originea lui este într-o metodă arabă de a forma adverb compus folosind prepoziția bi- “cu” și un substantiv hotărât (ce are articolul definit proclitic al-). După
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1471449859.html [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
-L`VCI / -L`VKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483123134.html [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL PRIVATIV -SVZI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului În idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1472387156.html [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
a format peste 460 de profesori de limba romani. El a reorganizat gramatica limbii romani, a realizat șapte dicționare și 15 manuale de studiu, realizând studii despre cele patru dialecte principale ale limbii romani: cel al ursarilor, al căldărarilor, al spoitorilor și al romilor carpatici. Profesorul Sarău se bucură de o recunoaștere internațională, fiind invitat să predea această limbă în străinătate (Italia, Franța, Germania, Finlanda etc.), alături de cei mai importanți specialiști ai limbii romani.
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
În camionul de gunoi al lui Bizo urca brusc „prințesa” Iuliana Botgros (Iuliana Luciu), fiica lui Sigismund (Florin Petrescu), „regele” țiganilor, ce fugea de bodyguarzilor puși de tatăl ei să o păzească. Bizo o conduce la locuința ei de pe str. Spoitorilor nr. 1 din cartierul Ferentari, îndrăgostindu-se de ea la prima vedere. La plecare, fata și-a uitat în camion poșetă cu actele. Aflând că Bizo este îndrăgostit, Cornel și Leonica jură să-l căsătorească cu forța pe burlac cu
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
în România, au ajuns în zona Dobrogei în secolul al XV-lea, atașați ca unitate auxiliară a armatei otomane. Romii deja se aflau pe teritoriul țării de mai bine de trei secole, majoritatea fiind în robie. Se spune că neamul spoitorilor (neam de meșteșugari romi care se ocupau cu spoitul) ar fi descendenții acestui grup, care s-au extins și în țările române, iar restul au rămas în Dobrogea până azi. Proximitatea relativ mare pe care o avea acest grup cu
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este compusă din: vasul de capacitate diversă, punte, serpentină și vas de răcire. Vasele sunt realizate din cupru masiv, fiind metalul cel mai indicat pentru distilarea băuturilor spirtoase (figura nr. 33). În categoria lucrătorilor În metal se includ și rromii spoitori, care se ocupau, pe lângă cositorirea vaselor de aramă (oale, tigăi, ceaune, cazane etc.), și cu repararea și curățirea periodică a acestora. Cositorirea constă În tratarea prin acoperire, pe suprafață interioară cu cositor (staniu) a concavității vaselor de uz casnic, pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Cum respectiva construcție era vizibilă de la depărtare prin coloritul său oxidat (roșietic-verzui) satul a primit numele “arama”. (după www.coarnelecaprei.ro/prezentare locala, completat cu Obreja A., (1973) Dicționar geografic al județului Iași și discuții pe teren, 1989, n.a.) ...Rromii căldărari spoitori sunt răspândiți și În zona Olteniei În județele: Vâlcea, Dolj, Olt, Gorj și Mehedinți, dar și În zona Ardealului cu precădere În județele Sibiu și Alba. Ei se ocupă cu confecționarea cazanelor din cupru pentru făcut țuică și confecționarea căldărilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rromilor? 8. Rromi care se ocupă cu negustoria de cai? 9. Rromi care, În majoritatea lor, și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar Împreună cu rudele lor, care se ajutau reciproc. Într-un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aceștia se bătea scândura (șipca) pentru tăvăneală, se urca pământ În pod, se Întindea uniform Într-un strat de 3 cm pe sulinari, se prindeau căpriorii și podul era acoperit cu stuf sau carton. În prezent, În funcție de situația materială, casele spoitorilor se ridică din materiale moderne și cuprind foarte multe camere dispuse pe mai multe nivele și, evident, au elementul de identificare, respectiv, turnulețele! (Sursa: Grigore Muti Giani și Moisescu Sorin Cristian- ”Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călăreșeni” În volumul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
situația materială, casele spoitorilor se ridică din materiale moderne și cuprind foarte multe camere dispuse pe mai multe nivele și, evident, au elementul de identificare, respectiv, turnulețele! (Sursa: Grigore Muti Giani și Moisescu Sorin Cristian- ”Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călăreșeni” În volumul Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, 2004, Organizația ”Salvați copii”) VII. RUDARII. PRELUCRAREA LEMNULUI 1. Rudarii Majoritatea rudarilor și-au pierdut limba maternă și cultura rromani tradițională majoritatea lor fiind la origini robi domnești. Inițial ei au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din țigănescul nasul (cu accentul tot pe ultima silabă), adjectiv și adverb cu sensul "rău", "urît", atestat în graiul lăieșilor, al spoitorilor - cf. și un mic Dicționar rrom (spoitoresc) - român (autor tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo) în nasfarliu (înregistrat de Alphonse Juilland, în 1952) și apoi în nașparliu. Prima fază a descris-o Vl. Drimba, într-
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
ar fi mai departe expuse furtunilor, timpului doborâtor și, precis, alte găuri ar apărea problema unor asemenea găuri, ca și a celor din asfalt, este de complexitatea celor bugetare, asemenea incomensurabilelor găuri negre cosmice. A tocmi câțva salahori, eventual rromi spoitori, să lipească pe ici pe colo găurile din gardul Grădinii Botanice din București, nu poate intra în calcul. Administrața Grădinii nu are în deviz suta de miliarde, cât ar costa treaba, iar în lipsa unei licitați electronice s-ar naște bănuiala
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor, neuitând să dea porunci scurte bărbaților care se poticneau la intrarea in camarile prea putin inalte, neindemanateci in preumblarea lucrurilor fine, a sipeturilor si
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Casapu, spunea tocmai atunci președintele sfatului, dacă n-ar fi o mică problemă: vărăștenii și obedenarii ăștia care vor întovărășire agricolă sunt săraci lipiți pământului, vai de maica lor, și pe deasupra, puturoși și bețivi... Pe lângă ăștia, mai sunt și țiganii spoitori de la Dobreni, care nici n-au pământ, dar nici nu vor să-l muncească!... Dacă s-ar găsi alții să dea cu sapa-n locul lor și ei să se aleagă cu bucatele, ar fi primii dintre toți, dar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]