45 matches
-
nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul turcesc -mıș, cu alomorfele -mıș, -miș, -mus, -müș, cu care se formează în limba turcă tema timpului trecut subiectiv, ce îndeplinește și funcția participiului timpului trecut. În idiomul spoitorilor cu sufixul -m`Vśi se realizează participiul verbelor turcescoide. Virtual, toate verbele de origine turcă adaptate paradigmelor rrome pot face participiul în -m`Vśi. La unele verbe împrumutate și integrate fără infixul verbal -(V)sar se
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
h, ç, f, s, t, k, p, ș). Dacă cuvântul de bază are deja alt sufix care se termină cu o vocală, se antepune -n- sufixului -dan/-den. Se supune regulilor armoniei vocalice. Este accentuat. A fost preluat în idiomul spoitorilor (alomorfe: -dan, -den, -tan, -ten). Este tot accentuat, cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
-es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi > gajdaʒis cimpoier pela (pijas) a bea pi- > pinʒis băutor, bețiv xoxela (xoxadas) a minți xoxa- > xoxanʒis mincinos pukhela (pukhadas) a pari, a denunța pukha- > pukhanʒis pârâș, denunțător idiomul spoitorilor Referință Bibliografica: SUFIXUL -ƷIS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ku ꞷardeś ku deśa ku anda frankoja kalkules ekh ekh ekh ekh un 1 duj duj duj duj doj>dow- 2
NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372658_a_373987]
-
̀loja the jipaś nowozeć’ 90 enjaꞷardeś hen ekh enja deśa hen ekh enjanduekh śtar pòloja the jipaś hen ekh nowoźun 91 Referință Bibliografică: NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2212, Anul VII, 20 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NUMERALELE CARDINALE ÎN IDIOLECTELE SPOITORILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372658_a_373987]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului (idiomul spoitorilor) Verbele de conjugarea rromă construiesc conjunctivul prezent și indicativul viitor de la formele de indicativ prezent vechi, precedate de conjuncția te “să”, respectiv de particula kam “va”, iar cele de conjugarea “turcească” le imită, construindu-le de la formele de indicativ prezent
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor, neuitând să dea porunci scurte bărbaților care se poticneau la intrarea in camarile prea putin inalte, neindemanateci in preumblarea lucrurilor fine, a sipeturilor si
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
este compusă din: vasul de capacitate diversă, punte, serpentină și vas de răcire. Vasele sunt realizate din cupru masiv, fiind metalul cel mai indicat pentru distilarea băuturilor spirtoase (figura nr. 33). În categoria lucrătorilor În metal se includ și rromii spoitori, care se ocupau, pe lângă cositorirea vaselor de aramă (oale, tigăi, ceaune, cazane etc.), și cu repararea și curățirea periodică a acestora. Cositorirea constă În tratarea prin acoperire, pe suprafață interioară cu cositor (staniu) a concavității vaselor de uz casnic, pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Cum respectiva construcție era vizibilă de la depărtare prin coloritul său oxidat (roșietic-verzui) satul a primit numele “arama”. (după www.coarnelecaprei.ro/prezentare locala, completat cu Obreja A., (1973) Dicționar geografic al județului Iași și discuții pe teren, 1989, n.a.) ...Rromii căldărari spoitori sunt răspândiți și În zona Olteniei În județele: Vâlcea, Dolj, Olt, Gorj și Mehedinți, dar și În zona Ardealului cu precădere În județele Sibiu și Alba. Ei se ocupă cu confecționarea cazanelor din cupru pentru făcut țuică și confecționarea căldărilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rromilor? 8. Rromi care se ocupă cu negustoria de cai? 9. Rromi care, În majoritatea lor, și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar Împreună cu rudele lor, care se ajutau reciproc. Într-un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aceștia se bătea scândura (șipca) pentru tăvăneală, se urca pământ În pod, se Întindea uniform Într-un strat de 3 cm pe sulinari, se prindeau căpriorii și podul era acoperit cu stuf sau carton. În prezent, În funcție de situația materială, casele spoitorilor se ridică din materiale moderne și cuprind foarte multe camere dispuse pe mai multe nivele și, evident, au elementul de identificare, respectiv, turnulețele! (Sursa: Grigore Muti Giani și Moisescu Sorin Cristian- ”Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călăreșeni” În volumul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
situația materială, casele spoitorilor se ridică din materiale moderne și cuprind foarte multe camere dispuse pe mai multe nivele și, evident, au elementul de identificare, respectiv, turnulețele! (Sursa: Grigore Muti Giani și Moisescu Sorin Cristian- ”Tradiții și obiceiuri ale rromilor spoitori călăreșeni” În volumul Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, 2004, Organizația ”Salvați copii”) VII. RUDARII. PRELUCRAREA LEMNULUI 1. Rudarii Majoritatea rudarilor și-au pierdut limba maternă și cultura rromani tradițională majoritatea lor fiind la origini robi domnești. Inițial ei au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în România, au ajuns în zona Dobrogei în secolul al XV-lea, atașați ca unitate auxiliară a armatei otomane. Romii deja se aflau pe teritoriul țării de mai bine de trei secole, majoritatea fiind în robie. Se spune că neamul spoitorilor (neam de meșteșugari romi care se ocupau cu spoitul) ar fi descendenții acestui grup, care s-au extins și în țările române, iar restul au rămas în Dobrogea până azi. Proximitatea relativ mare pe care o avea acest grup cu
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
În camionul de gunoi al lui Bizo urca brusc „prințesa” Iuliana Botgros (Iuliana Luciu), fiica lui Sigismund (Florin Petrescu), „regele” țiganilor, ce fugea de bodyguarzilor puși de tatăl ei să o păzească. Bizo o conduce la locuința ei de pe str. Spoitorilor nr. 1 din cartierul Ferentari, îndrăgostindu-se de ea la prima vedere. La plecare, fata și-a uitat în camion poșetă cu actele. Aflând că Bizo este îndrăgostit, Cornel și Leonica jură să-l căsătorească cu forța pe burlac cu
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
a format peste 460 de profesori de limba romani. El a reorganizat gramatica limbii romani, a realizat șapte dicționare și 15 manuale de studiu, realizând studii despre cele patru dialecte principale ale limbii romani: cel al ursarilor, al căldărarilor, al spoitorilor și al romilor carpatici. Profesorul Sarău se bucură de o recunoaștere internațională, fiind invitat să predea această limbă în străinătate (Italia, Franța, Germania, Finlanda etc.), alături de cei mai importanți specialiști ai limbii romani.
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]